KorAP: Find »[drukola/base=omilie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...72 >

1,798 matches

Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807

și manualelor de teologie, inițiat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al BOR. „Odată cu informațiile ce privesc istoria și teoria predicii tratate în curs, studenții se pot folosi, iată, de aceste schițe, pentru ilustrarea practică a celor patru genuri ale predicii: omilia, predica tematică, panegiricul și pareneza (predica ocazională), mai ales în scopul alcătuirii predicilor la orele de seminar, pentru a le susține la Paraclisul Facultății, cu avizul cadrului didactic, dar și la parohii, cu binecuvântarea preotului paroh”, a remarcat autorul volumului

SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT VASILE GORDON, VADEMECUM OMILETIC – 100 DE SCHIŢE PENTRU PREDICI – LA TOATE DUMINICILE ŞI SĂRBĂTORILE ANULUI, CU UN ADAOS DE 12 PARENEZE... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1496822477.html [Corola-blog/BlogPost/381478_a_382807]
Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318

și XVII, ca sursă de argumentare pentru învățarea literaturii clasice. Iar în secolul al XIX - lea a intrat apoi în programa școlilor germane. Influența considerabilă asupra perioadei medievale a făcut ca în decurs de 30 de ani lucrarea Sfântului Vasile, „Omilii către tineri”, să circule în limba latină în numai puțin de 20 de ediții în tot spațiul Europei apusene, ceea ce este extraordinar pentru condițiile acelei vremi. Stanford chiar a făcut precizarea că este vorba despre o carte „care merită o

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
o carte „care merită o poziție de onoare în programele noastre universitare” și Hussey declară măreț că această operă poate încă să se numească „Magna Charta a umanismului creștin[3]. De asemenea, Bruni în cartea sa „Studii și Litere” folosește omilia către tineri a Sfântului Vasile ca un manual impecabil împotriva părerii raționaliștilor contemporani, care aveau îndoială față de studierea clasicilor în școli. De fapt, E. Silvios în „Educarea tinerilor” (1445) face referire la Sfântul Vasile ca la o autoritate pentru modul

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
pentru perioada lui dar și pentru fiecare epocă[4]. Ideile lui pedagogice au fost multe și de o mare importanță și se apropie de principiile psihologice contemporane și de comportament. Lucrările pedagogice principale ale Sfântului Vasile sunt trei: Către tineri, Omilia la începutul Paremiilor, și lucrarea ascetică. De asemenea, există și o lucrare pedagogică în limba latină Admonitio ad filium spiritualem[5]. 1. Scopul educației este „asemănarea cu Dumnezeu” De la început, Sfântul Vasile cel Mare a atins tema însemnată a scopului

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
lui Dumnezeu: „Și am fost chemați după ce am primit mintea și după ce am avut ochi pentru înțelegere să recunoaștem din câteva semne cum există fiecare lucru, după iconomia lui Dumnezeu și cum a fost pus în lume”[91]. În altă omilie a lui spune: „Suflete, ai primit ca să-L înțelegi pe Dumnezeu cu partea ta mintală și să examinezi natura organismelor, să deprinzi fructul dulce al înțelepciunii”[92]. Simțurile, prin urmare, și „mintea” (nous) constituie două organe principale la dispoziția fiecărui

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
elevul trebuie să conștientizeze, îndrumat fiind în mod potrivit, că rolul său este de colaborator activ și nu al celui de receptor pasiv, așa cum clarifică același pedagog, este chemat „să aducă lumina lui personală pentru examinarea minunățiilor creației”. În altă omilie a Sfântului Vasile fundamentează chiar și psihologic această poziție a lui. El remarcă faptul că se impune că elevul să acționeze, „fiindcă tot ce dobândește prin efortul lui îl acceptă apoi cu bucurie și îl păzește în mod sârguincios; în timp ce

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
posibil să vorbim fără măsură, că nefolositoare și obositoare vă vor fi cele ce s-au spus. Vor slăbi gândirea și înțelegerea tuturor, în mod identic suferă și stomacul în timpul digestiei de la mâncarea exagerată să digere”[108]. Și-n altă omilie de-a lui adaugă că îndestularea exagerată tocește , mărginește mai mult dispoziția celui ce-l urmărește pe vorbitor sau pe omilet[109]. Sfântul Vasile cel Mare spune că extinderea învățăturilor este bine să se facă cu măsură. „Potrivit modului introductiv

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
pentru apărare. Fiindcă există legile nescrise - întârzie să-i pedepsească pe cei ce săvârșesc greșeala în marile familii...”[118]. Ceea ce subînțelege Sfântul Vasile cel Mare, este valabil și pentru pedagogi, de vreme ce au mare demnitate de educatori ai sufletelor. În altă omilie a lui, Sfântul îl sfătuiește pe pedagog: „Să nu judeci într-un mod urât, nici repede, nici cu îndârjire; să examinezi de ce aceasta este jignire, nici să nu condamni cele mici, și să fii mereu obiectiv”[119]. Pedagogii buni „în

ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221

viața Duhovnicească Sunt Sacramentele ce fac, Creștinismul ca să crească!" Pro Ioan Cantacuzen ; pe zeloți i-a înfierat, Prin asprul "Rechizitoriu...", ce-n public l-a prezentat ! "Despre viața lui CHRISTOS", a scris și "Erminia" De Dimitrie, Teodora, completând Ortodoxia ! 3 Omilii Mariale : prima, la "Buna Vestire" A doua, "Nașterea Fecioarei" și-a treia "La Adormire..." Către Sfinții Trei Ierarhi, o laudă prin cuvânt Și Rugăciune către DOMNUL, IISUS CHRISTOS FIUL Prea Sfânt ! Ca să fie Patriarh, cu alți 2, a fost propus

SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434995402.html [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929

ha¬rului Duhului Sfânt în vede¬rea curățirii și sfințirii celor credincioși și a cosmosului în¬treg. Ele sunt indispensabile mân¬tuirii ca harul însuși. Referindu-se la darurile Du¬hu¬lui, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea într-o omilie a sa la Ru¬salii: „Te întreb, care bu¬nă¬ta¬te din cele ce alcătuiesc mân¬tu¬¬irea noastră nu s-a înfăptuit prin Duhul Sfânt? Prin Sfântul Duh ne-am izbăvit de robie, am fost chemați la libertate

POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
Corola-blog/BlogPost/352872_a_354201

acest Simpozion, avem ca piatră-a temeliei Anu-Omagiu-al Mânăstirii, dar și acas' al Parohiei ! În Casa DOMNULUI se-Învață, Slujitul și călăuzirea Spirituală, Creștinească și pregustăm ce-i Mântuirea ! Să nu uităm Ierarhul care, ne-a dăltuit, precum un faur Omilii și alte Scrieri : Sfântul Ioan Gură de Aur ! Prin viața și Slujirea lui, a fost zelos Apărător Al Bisericii conduse, de MESIA-Mântuitor ! Predicator al Pocăinței ! un Monah Luminător, Al familiei Creștine și filantrop Dăruitor ! În Locaș Brâncovenesc, făcut-am astăzi

ISTORIE, CULTURĂ, BISERICĂ-LUCRARE-SLUJIRE ! (RELIGIA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ !) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434551147.html [Corola-blog/BlogPost/352872_a_354201]
Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192

de Gustar, țin în mâini un manuscris încă crud. Și parcă frământat în covată, aluatul de suflet al autoarei - o dunăreancă și ea, înnamorată până dincolo de cuvinte de fluviu și culoare. Amintiri, evocări, portrete, mărturisiri de suflet, rugăciuni, frânturi de omilii. Rezonanțe acustice-n gând și în inimă. Odă închinată lui Dumnezeu, împătimită de dragostea față de seamăn, de Cuvânt, de Frumos și Artă-plastică. Constanța, este suflet răsfrânt într-o lacrimă. Personalitate distinctă în peisajul artelor plastice din sud-estul Dunării, de portul

NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679

reprezentanți ai tradiției monahale din două zone și epoci istorice distincte, situate la extremitățile geografice și cronologice ale lumii bizantine: pe de o parte, din Palestina secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul († 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul († 740) și Ioan Damaschinul († 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei († 1322), Grigorie Sinaitul († 1347) și Grigorie Palama († 1359

DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
din Palestina secolelor VII-VIII, de unde ne vin exegezele spirituale ale Sfântului Maxim Mărturisitorul († 662) și profundele omilii ale Sfinților Andrei Cretanul († 740) și Ioan Damaschinul († 749), iar, pe de altă parte, din zona Athosului isihast al secolului XIV, de unde provin omiliile și exegezele duhovnicești ale Sfinților Teolipt al Filadelfiei († 1322), Grigorie Sinaitul († 1347) și Grigorie Palama († 1359). La o privire mai atentă se poate observa că insistența pe misterul Schimbării la Față din partea acestor mari Părinți și teologi duhovnicești răsăriteni are

DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697

218B. [39] Mansi, tom 40, 217B. Collectio Conciliorum recentorium Ecclesiae Universal [40] Mansi, tom 45, 623CD, 624CD, 625ABC, 626ABC. [41] Iwannou N. Karmirh, Exwterikai epidraseiV epi thV Orqodoxon QeologiaV în “Ekklhnsia” 1938, tom 16, p. 121-124, p. 136-138. [42] Idem, Omilia peri Ortodoxon QeologiaV, în “Episthmonikh EpethriV QeologikhV ScolhV ”, tomos 19, Qessalonikh, 1974, p. 15-38; Stefan Zankov, The Eastern Orthodox Church, trad. în engleză de Donald A. Lowrie, Edinburgh, 1929. [43] Cleobule Tsourkas, Les premieres influences occidentales dans l'Orient orthodoxe

MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286

târziu că izvor de inspirație imnografului Cosma de Maiuma la compunerea canonuluf Nașterii („Hristos Se naște, slaviti-L! Hristos din ceruri, intampinati-L !...”). Peste câțiva ani, se introducea dată de 25 decembrie, pentru prăznuirea Crăciunului, si la Antiohia, după cum dovedește Omilia la Nașterea Domnului, ținută la Antiohia de Sf. loan Gură de Aur în 386, si amintită mai înainte. În Constituțiile Apostolice (V, 13), redactate spre sfârșitul, secolului IV, Nașterea Domnului e numărata că cea dintâi dintre sărbători, recomandandu-se serbarea

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/craciunul-nasterea-domnului/ [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695

a întâmplat Nașterea Domnului (Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului

DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului a fost sărbătorită la 25 decembrie. Fericitul Ieronim († 420), într-o Cuvântare la 25 decembrie, își exprimă convingerea că în

DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
dată de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Biserica din Antiohia, în jurul anului 375 apoi la Constantinopol în anul 379. Peste câțiva ani, se introducea data de 25 decembrie, pentru prăznuirea Crăciunului, și la Antiohia, după cum dovedește Omilia la Nașterea Domnului, ținută la Antiohia de Sf. Ioan Gură de Aur în anul 380. În Constituțiile Apostolice (V, 13), redactate spre sfârșitul secolului IV, Nașterea Domnului e numărată ca cea dintâi dintre sărbători, recomandându-se serbarea ei la 25

DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207

precizează Sfântul Teofan Zăvorâtorul. Sfântul Diadoh al Foticeei este un adversar al mesalienilor, și, cu toate acestea, cuvintele pe care le folosește cel mai frecvent sunt: simțire, experiență, plenitudine. Acest limbaj este propriu tuturor autorilor care au citit cu predilecție Omiliile duhovnicești atribuite Sfântului Macarie cel Mare, precum și isihaștilor și tuturor ce insistă pe valoarea inimii în viața duhovnicească. Intelectualismul mistic de origine iudaică condamnă imaginile, expresiile sensibile. Realitatea materială a acestei lumi este pentru el o distragere. Pentru ca omului să

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
Dar prezența unui Suflu nevăzut în sufletul omului pune o problemă: nu rămâne oare Duhul Sfânt exterior sufletului nostru omenesc? Pe măsură ce se precizează diferența între duh și creatură, Duhul dumnezeiesc ajunge să fie considerat un oaspete perfect distinct de suflet. Omiliile duhovnicești atribuite Sfântului Macarie cel Mare sunt o mărturie elocventă (în mesalianism, acest "oaspete divin"poate chiar coabita împreună cu demonul într-un singur suflet). Insistența asupra distincției este necesară. Taina iubirii lui Dumnezeu este o taină a unirii, dar și

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337

chiar versul,Toate-și arătară fața și reversul.Nu știi nici măcar cât de greu a fostSă nu văd în tine,în nimic, un rost.. Să am prieten singur numai pe Thanatos,Dracii să-mi vorbească cu milă si patos,... V. OMILIE, de Cruți Cristian , publicat în Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013. Trecut prin sema, în fine, Lovit de ziduri infime, Îl văd : serafim e! Lumea-n aripi îi parvine, Tulpini de seculi par vine Prin care azi curge UN

CRUŢI CRISTIAN by http://confluente.ro/articole/cru%C5%A3i_cristian/canal [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759

impunător dintre toți părinții și scriitorii bisericești, mai cu seamă în stil, alcătuind o expresie armonică a sufletului atenian, în fața lui etnicii elini ai vremii părând a fi niște artiști rudimentari barbari. Opera lui scrisă este formată în special, din omilii, tratate și epistole, care cuprind toată literatura pastorală, ascetică, morală, pedagogică, apologetică, dogmatică și a fiecărei situații istorice și particulare a Bisericii. Oratoria lui era inegalabilă, impozantă, omilia sa având contact direct cu ascultătorul. De aceea, și din prisma filologiei

PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rececenzie_parintele_ieromonah_dr_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]
niște artiști rudimentari barbari. Opera lui scrisă este formată în special, din omilii, tratate și epistole, care cuprind toată literatura pastorală, ascetică, morală, pedagogică, apologetică, dogmatică și a fiecărei situații istorice și particulare a Bisericii. Oratoria lui era inegalabilă, impozantă, omilia sa având contact direct cu ascultătorul. De aceea, și din prisma filologiei universale, a fost caracterizat și numit Gură de Aur, Curgere de Aur, Cel care vorbește corect și înțelept. Și în continuare, este considerat cel mai distins retor bisericesc

PĂRINTELE IEROMONAH DR. TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rececenzie_parintele_ieromonah_dr_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/356430_a_357759]
Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593

a Vechiului și Noului Testament, cu adevărat împlinitoare a tuturor profețiilor, a adevărului Scripturilor insuflate de Dumnezeu, ceea ce ești carte vie și preacurată a lui Dumnezeu-Cuvântul, în care, fără de glas sau scriere, El se citește în fiece zi.,, (In Dorm., Omilia a IV-a, în: P.G. 97, 865A) Sf. Grigore Palama o preamărește: „Toată Scriptura cea insuflată de Dumnezeu a fost scrisă pentru Fecioara, care L-a adus pe lume pe Dumnezeu cel întrupat.” Sf. Ioan Damaschinul o supravenerează: ,,Pântecele sfânt

DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]