468 matches
-
eu însumi", după cum spun - sau, mai bine-zis, spuneau - toți cei îndrăgostiți. Iar Olandezul zburător este tot o legendă care vine dinspre Nord. 4. Dacă mai urcăm încă o treaptă a universului dumasian, constatăm că narcisismul - ca și drama - joacă pe omonimie. Căpitanul Richard, un nume de roman, este apelativul, dar și referentul, a doi gemeni. Într-una dintre campaniile napoleoniene în Germania, Paul Richard a violat-o pe Marguerite, fiica cea mare a pastorului Stiller. Cîțiva ani mai tîrziu, Louis Richard
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
serverele românesti sunt ușor de hackuit", "sistemele care vor deveni vulnerebile la hackuit"; "dupa ce ați hackuit BIOS password-ul, intrați în BIOS"; "găsiți aici cele mai simple metode de hackuire" ș.a.m.d. Expresivitatea noului verb e desigur legată de omonimia parțială cu mai vechiul a hăcui - "a tăia în bucăți, a sfîrteca, a ciopîrți". Surpriza stă aici în regăsirea unei legături etimologice. Pentru că a hăcui (prezentat în DEX ca regional, iar în DLR ca specific Moldovei, dar de fapt intrat
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
ea brevetul de cavaler al "Legiunii de onoare!" (pag. 532) Un detaliu probabil, a cărui certitudine l-ar uimi și l-ar încânta pe tatăl rătăcitului epistolier face ca destinatarul acestor schițe să fie un anume distins André de Jollivet. Omonimia cu o parfumerie de lux e - din această perspectivă - onorantă. Analogia cu sir Aubrey de Vere e - între aceleași restricții - revelatoare. Cu sau fără asemenea glose, Ion Iovan a dat o carte care impune, chiar și acum, aristocraticul gest al
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
care o implică pluralul, de fapt, al lui onor, onoare. Onorul e ceva abstract, o vînă, un stilet ipotetic ascuns în retorică. Onoare-le, prin cumulare, sînt concrete. Sînt "lucruri ce se dobîndesc adeseori cu sacrificiul onorului". Onoarea, moștenitoare prin omonimie a acestui sens plural, este, deci, un onor lucrativ. Vous brignez les honneurs aux dépens de l'honneur, mustrarea franțuzească pe care Alecsandri o ridică în sprijinul teoriei, va defini, mult după moartea lui, o epocă. După un intermezzo privat
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
de Ion Barbu, devenite (în ciuda dificultății sale evidente) subiect de bacalaureat: elevul trebuie să găsească două sinonime, să explice două virgule care izolează un vocativ, să propună (din afara textului) două locuțiuni care conțin cuvîntul inimă, să ilustreze prin două enunțuri omonimia cuvîntului unde, să transcrie "două structuri lexicale care conțin imagini artistice vizuale" (lucru cam greu, căci aproape toate imaginile sînt abstracte), să explice "semnificația unei figuri de stil identificate în strofa a doua", dar și semnificația titlului (deloc ușor; titlul
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
verbele a bana și a tuna nu există, desigur, vreo legătură semantică. Le apropie însă statutul lor de anglicisme recente, adaptate fără probleme, din punct de vedere atît fonetic, cît și morfologic, ba chiar confundîndu-se cu cuvinte vechi ale limbii. Omonimiile produse nu par, totuși, să le încetinească răspîndirea. Bănuiesc că mai există pe undeva ascultători neconectați la realitățile de ultimă oră, pentru care expresia mașină tunată să evoce mai curînd un vehicul lovit de trăsnet (cu tunet) sau de tun
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
în -a, cu sufixul -ez (a bolda-boldez) și cel popular și familiar, în -ui, cu sufixul -esc (a boldui-bolduiesc): "am bolduit (eu ziceam până acum Ťboldatť - cum o fi oare?" (ocarteofraza.unspe.com). A boldi - care are marele dezavantaj al omonimiei cu popularul a (se) boldi - "a-și holba ochii, a se uita țintă" e destul de folosit, cu derivatele sale, chiar în indicații de redactare științifică ("Titlul va fi în caractere boldite"), ba a fost și înregistrat de DEXI. Exemplele din
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
dsclex.ro) oferă, în indice, asemenea asocieri contrastante: cenzor, cardinal, mitropolit, cioban, hipnotizator, astrolog, filozof, moașă apar alături de confecționer gămălii chibrituri, colector și sortator păr sau înnobilator scândurele pentru creioane. Umorul listei provine în mare măsură din ambiguități (produse de omonimii și polisemii), care fac din profesionist un obiect - cap de masă, legător de păr, bătător în filatură - sau un practicant de activități stranii: aglomeratorist, ghemuitor, aburitor plută, arzător email, controlor tezaur, inspector telegrame. Fundamental e, totuși, conservatorismul listei: denumirile populare
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
se răspîndească foarte mult sînt în mod evident familiare, aparținînd jargonului meseriei. Un exemplu tipic este termenul piarist, format din inițialele PR (public relations), pronunțate în manieră engleză și cărora li se adaugă sufixul de agent -ist. Termenul creează o omonimie cu mai vechiul piarist - adjectiv și substantiv care desemnează un ordin catolic (germ. Piarist, folosit mai ales la plural - Piaristen; provenind de la o formă flexionară a lat. pius "pios"). Circulația cuvîntului e destul de mare, mai ales în Ardeal și în
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
24) se transformă, logic, într-"o examinare a studiilor deja realizate" (2006, p. 37), iar formularea "până la consemnarea finală a lucrării elaborate" (2000, p. 40) devine "până la predarea lucrării elaborate" (2006, 40). Multe dintre alegerile greșite din prima versiune produceau omonimii sau ambiguități comice: Dacă veți fi făcut teza cu gust..." (2000, p. 200; în 2006, corect, " Dacă ați făcut teza cu plăcere", p. 262). Comică era și confuzia dintre cuvîntul italienesc lasso (din lat. lapsum), cu sensul "perioadă", și anglicismul
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
cu siguranță, celebru numărul din 1998 al revistei Dilema, dedicat mitului eminescian. Este, iarăși, aproape celebră reacția sinceră, entuziastă și inteligentă a unui - pe atunci - elev de liceu, trimisă dilematicei redacții. Numele lui: Marius Chivu. Nu e vorba de nici o omonimie, ci de actualul editor-coordonator al publicației DILEMATECA. În numărul 9, din februarie 2007 al Dilematecii, așa cum era de așteptat și de dorit, tânărul critic literar coordonează un dosar pe tema Mitul lui Eminescu, contemporanul nostru. De la "antibibliografia" de nerecomandat, cuprinzând
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
urgență, a ținut sub o lupă severă intimitatea. Nu simpla circulație a unor date era problematică pentru Direcția comunistă a Presei și Tipăriturilor, ci însăși eventualitatea emiterii de păreri contrare puterii. Cenzură în România carlistă, cenzură și în R.S.R. Curată omonimie! O întâmplare doar a făcut ca două realități atât de diferite să se înscrie, firesc, în aceeași formă lingvistică. Deși le cunoaște suficient pe ambele, Ioan Lăcustă le omogenizează, se pare, nepermis de mult. Deprindere - scuzabilă - de prozator pursânge.
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
lux al limbajului, Șerban Foarță își ia revanșa lucrîndu-l aidoma unui orfevru fantast, nesățios de insolite forme, îmbătat de mirajul proteiform al produselor d-sale. Prețiozitatea semnifică damnarea sa, dublată de voluptate. Dedat jocurilor verbale infinite, unei cascade de aliterații, omonimii, omofonii, de amețitoare acrobații fonic-semantice, poetul își identifică o imanență dureroasă prin însăși limita conținută în orice postură stilistică asumată. Frenezia cu care operează în direcție manieristă - G. R. Hocke presupunem că l-ar fi citit cu satisfacție - e nu
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
acestui cadru înseamnă a ieși din poezie. Sau, sub forma unei întrebări: oare a ieși din această dublitate nu ar însemna a ieși din poezie? Firește, ceea ce se înțelege astăzi prin poezie a condus la nenumărate demultiplicări, chiar cu riscul omonimiei. Un spectacol în care avem deopotrivă sunete, fulgere, efecte tehnice, sintetizatoare și altele, mai este, oare, poezie? De ce nu?... Dar nu mai este ceea ce dintotdeauna s-a înțeles prin poezie: pentru că nu este un poem. A consemnat Luiza Palanciuc Prezentare
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
total, adaptat doar, minimal, morfologic și fonetic - attachment - , calcul parțial de structură, formula hibridă care transpune atît verbul cît și sufixul - atașament -, dar și economicul (și adesea ludicul) ataș -, ba chiar și traducerea anexă. Atașament și ataș au dezavantajul unor omonimii supărătoare cu substantivele împrumutate mai de mult din franceză și care au sensul "afecțiune (puternică și durabilă) față de cineva sau ceva" (DEX), respectiv "anexă de metal prinsă lateral de o motocicletă, cu care se transportă obiecte sau persoane" (DEX); de
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
la Văcărești pentru șantaj, ctitor de revistă, Ileana, de lux, era Tipul. Un tip e și Rosetti, trecînd prin istorie cu alinturi de mucalit. Cu o anume vocație a qui pro quo-ului, excelent dată de gol în pasajul despre (h)omonimii. O mică enciclopedie a pseudonimului, care încurcă treburile prin gazete și întreține fabula literară. Încheiată așa: "Și acu, dacă micul meu studiu v-a plăcut, să știți că eu mi's, cum zice Ardeleanul, Radu D. Rosetti. Dacă nu, - eu
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
simțite ca învechite. La 3 pl. limba literară actuală a reținut însă exclusiv forma cu -ră" (M. Avram, Gramatica pentru toți, ed. a II-a, 1997, p. 230). În continuarea paragrafului, autoarea explica această diferență prin nevoia de a evita omonimii, dar mai ales "prin impresia de dezacord în număr pe care o dă persoana a III-a pl. de tipul ei adunase". Impunerea normei este așadar legată de o sensibilitate a vorbitorilor limbii române față de așa-numitul dezacord: la persoana
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
imaginea se abstractizează și suprafața începe să prevaleze în raport cu planurile de adîncime. Acum pictorul creează, prin imagine, adevărate propoziții logice și construiește, cu gravitate și, în același timp, cu un anumit spirit ludic, jocuri ambigui, sprijinite pe forme tipice de omonimie plastică. Motivul ochiului, de pildă, este exploatat în regim decorativ prin motivul penei de păun, în regim magico-simbolic prin schematizarea și multiplicarea reperului anatomic și în regim spiritual prin aluzia la triunghiul mistic. Toate acestea, însă, se fundamentează pe o
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]
-
REVISTA bibliotecilor REVISTA de drept Ordinea vedetelor nume de persoane fizice Numele de persoană identic cu numele unei colectivități sau cu primul cuvânt al unui titlu se așează înaintea acestora: ROMAN, Alexandru ROMAN, Orasul ROMAN de la Rose ROMAN de Renard Omonimii se aranjează ținându-se seama și de ordinea alfabetică a prenumelui, indicate în întregime sau sub formă de inițiale: POPESCU, POPESCU, C. POPESCU, I.T. POPESCU, M. POPESCU, Marin POPESCU, Mihail Omonimii la care și prenumele încep cu aceeași literă se
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Alexandru ROMAN, Orasul ROMAN de la Rose ROMAN de Renard Omonimii se aranjează ținându-se seama și de ordinea alfabetică a prenumelui, indicate în întregime sau sub formă de inițiale: POPESCU, POPESCU, C. POPESCU, I.T. POPESCU, M. POPESCU, Marin POPESCU, Mihail Omonimii la care și prenumele încep cu aceeași literă se așează în ordinea: inițiale, prenume, prenume și nume patronimice (pentru autori ruși) POPA, V. POPA, Valeriu POPA, Victor Omonimii care au și perfectă identitate de prenume se așează în ordinea alfabetică
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
inițiale: POPESCU, POPESCU, C. POPESCU, I.T. POPESCU, M. POPESCU, Marin POPESCU, Mihail Omonimii la care și prenumele încep cu aceeași literă se așează în ordinea: inițiale, prenume, prenume și nume patronimice (pentru autori ruși) POPA, V. POPA, Valeriu POPA, Victor Omonimii care au și perfectă identitate de prenume se așează în ordinea alfabetică a datelor suplimentare: MARINESCU, Gh., inginer MARINESCU, Gh., matematician MULLER, Friedrich 1749-1825 MULLER, Friedrich 1779-1849 Numele de familie duble ca și cele compuse sunt considerate, la aranjare, ca
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a început transferul de la venerarea divinităților sau imortalizarea frumuseților naturii, la semne de belșug și fericire și apoi la imagini din opere literare și ilustrarea tradițiilor. Astfel de picturi, pe lângă semnificația oferită de imaginea propriu-zisă, au și înțelesuri atribuite prin omonimia cuvintelor. De exemplu, "liliac" (mamiferul zburător) se pronunță în chineză "bianfu". "Fu" înseamnă și "fericire". "Coțofană" se pronunță "xique", iar "xi" poate să însemne și "bucurie". Cât privește forma de realizare, este similară picturii în stil tradițional chinezesc sau prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cam șapte kilometri, cum ziceam), puful minuscul n-a fost purtat prin văzduh nici de adierile molcome ale arșiței, nici de furtuni, nici de îngeri, nici de puterile nevăzute ale telepatiei, nici de ursitoare sau de descântece. Ci de harul omonimiei. În lunile calde în care un Mircea se înfiripa, iar alt Mircea se topea, când mama era prinsă ca într-o menghină între ei doi, fiu și tată, primul cerșindu-i laptele din sâni (cu insistența abia sositului pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
înțesat de blocuri, mărginit la nord de bulevardul Drumul Taberei, având hotarul de vest la Valea Ialomiței, iar cel de est la Valea Argeșului, pentru ca la sud, să se găsească, odată și pentru totdeauna, câmpul. Și, la fel de bine cum harul omonimiei a făcut ca „un puf minuscul, asemănător funigeilor... să se fi înălțat și să fi plutit pe deasupra acoperișurilor, bulevardelor, copacilor, turlelor de biserici, piețelor și maidanelor, să fi ajuns într-un târziu peste blocurile din Drumul Taberei“, s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în primire la mine acasă uzurpase deja identitatea unui Olaf Sildur decedat. Eu uzurpasem identitatea unui uzurpator de identitate, eram un impostor la pătrat. Da, dar atunci Sigrid nu știa nimic despre văduvia sa? Altceva. Era un caz burlesc de omonimie. În Suedia, să te numești Olaf Sildur era ca și când te-ai numi Dupond ori Dupont în Franța. Era o neînțelegere. Ori poate vreun șmecher se servea de această omonimie ca să cumuleze venituri. Oare acest cumulator dăduse ortul popii în casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]