791 matches
-
al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei celule normale. Numai anumite combinații de oncogene sunt eficiente în inducerea stării de transformare malignă a unei celule normale, ca de exemplu, oncogenele ras și myc, sau ras și E1A, din adenovirus. În volumul 409, din anul 2001, al revistei Nature, destinat în exclusivitate prezentării schiței secvenței
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei celule normale. Numai anumite combinații de oncogene sunt eficiente în inducerea stării de transformare malignă a unei celule normale, ca de exemplu, oncogenele ras și myc, sau ras și E1A, din adenovirus. În volumul 409, din anul 2001, al revistei Nature, destinat în exclusivitate prezentării schiței secvenței de nucleotide a genomului uman și a problematicii legate de această mare realizare a biologiei moleculare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cunoscute, fără să fi identificat noi gene. După aceea, autorii au analizat posibilitatea cercetării directe a modificării secvențelor oncogenice în celulele canceroase prin compararea secvențelor genomice tumorale cu secvențele din schița genomului uman. Aparent, au fost detectate transcripte himerice (de pe oncogene de fuziune - generate de translocații cromozomale, ale căror capete se cartează în locații genomice diferite) deopotrivă în țesuturi normale și în țesuturi maligne, ceea ce a fost interpretat ca reprezentând false pozitive. Autorii au apreciat că experimentul lor a subestimat cantitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
metastazează. Autorii acestui articol apreciază că maladia canceroasă este cea mai comună boală genetică în lumea vestică în care una din trei persoane face cancer și una din cinci asemenea persoane moare din cauza acestei boli. Au fost identificate peste 100 oncogene dominante și aproximativ 30 oncogene recesive (gene supresoare de tumori). Înainte de punerea la punct a tehnicilor moderne moleculare de identificare a genelor, bazate eminamente pe tehnologia ADN recombinant, hibridizare in situ, secvențiere de nucleotide și amplificare genică in vitro (PCR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
că maladia canceroasă este cea mai comună boală genetică în lumea vestică în care una din trei persoane face cancer și una din cinci asemenea persoane moare din cauza acestei boli. Au fost identificate peste 100 oncogene dominante și aproximativ 30 oncogene recesive (gene supresoare de tumori). Înainte de punerea la punct a tehnicilor moderne moleculare de identificare a genelor, bazate eminamente pe tehnologia ADN recombinant, hibridizare in situ, secvențiere de nucleotide și amplificare genică in vitro (PCR) se utilizau strategii de cartare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cartare genică după care se realiza screening-ul genelor candidat în regiunea pentru mutații în cancer. O asemenea strategie avea multe limitări, generând confuzii și erori. Multe gene ale cancerului nu prezintă „identificatori” genomici și nu pot fi ușor de localizat. Oncogenele dominante sunt activate în urma unor substituții de un singur nucleotid, asociate cu substituții de un singur aminoacid în catenele polipeptidice colineare. Asemenea gene supuse mutației sunt invizibile pentru detecția convențională, astfel că identificarea lor a devenit total dependentă de selecția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ascunși în sectoarele încă nesecvențiate ale genomului uman sau că abordarea practică, experimentală are încă deficiențe. Genele tumorale mutante se transmit în unele familii, așa cum sunt genele pentru unele kinaze semnalizatoare și pentru proteinele ce leagă GDP. Se constată că oncogenele recesive cunoscute nu prezintă o omologie puternică, iar proteinele pe care le codifică sunt implicate în funcții biologice și biochimice diferite. Multe dintre genele înrudite implicate în tumorigeneză, cum ar fi, bunăoară, p73 și p63, care prezintă similitudine de secvență
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și p63, care prezintă similitudine de secvență cu TP53 nu prezintă mutații în diferite tipuri de cancer, nefiind exclusă alterarea expresiei lor tocmai în asemenea instanțe. Cercetarea structurii diferitelor gene ale genomului uman în scopul identificării similitudinilor de secvență cu oncogenele dominante sau cu oncogenele recesive își are rostul, deoarece pe o asemenea cale ar putea fi identificate noi gene implicate în tumorigeneză, astfel că analiza genomică va trebui aplicată și în acest domeniu. Factorii carcinogeni fizici (radiații), chimici (substanțe chimice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
similitudine de secvență cu TP53 nu prezintă mutații în diferite tipuri de cancer, nefiind exclusă alterarea expresiei lor tocmai în asemenea instanțe. Cercetarea structurii diferitelor gene ale genomului uman în scopul identificării similitudinilor de secvență cu oncogenele dominante sau cu oncogenele recesive își are rostul, deoarece pe o asemenea cale ar putea fi identificate noi gene implicate în tumorigeneză, astfel că analiza genomică va trebui aplicată și în acest domeniu. Factorii carcinogeni fizici (radiații), chimici (substanțe chimice mutagene) și biologici (virusuri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
șoarece, hamster chinezesc și șobolan au dovedit că NU ORICE FACTOR MUTAGEN ESTE ȘI CARCINOGEN, DAR ORICE CARCINOGEN ESTE ȘI MUTAGEN. Carcinogenii chimici ca N-nitrozo-N-metilureea, N-nitrozo-N-metil-guanidina (NTG), nitrozoetilureea și 7-12-dimetilbenzen(α)-antracenul, acționează specific asupra protooncogenei ras, transformând-o în oncogenă celulară activă ras. O singură oncogenă ras nu este însă suficientă pentru inducerea stării de malignizare a celulei, fiind necesară cooperarea cu alte oncogene precum myc sau myb, situație în care transformarea malignă este indusă rapid. Dacă genele care codifică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dovedit că NU ORICE FACTOR MUTAGEN ESTE ȘI CARCINOGEN, DAR ORICE CARCINOGEN ESTE ȘI MUTAGEN. Carcinogenii chimici ca N-nitrozo-N-metilureea, N-nitrozo-N-metil-guanidina (NTG), nitrozoetilureea și 7-12-dimetilbenzen(α)-antracenul, acționează specific asupra protooncogenei ras, transformând-o în oncogenă celulară activă ras. O singură oncogenă ras nu este însă suficientă pentru inducerea stării de malignizare a celulei, fiind necesară cooperarea cu alte oncogene precum myc sau myb, situație în care transformarea malignă este indusă rapid. Dacă genele care codifică sinteza enzimelor implicate în procesul reparator
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
N-nitrozo-N-metilureea, N-nitrozo-N-metil-guanidina (NTG), nitrozoetilureea și 7-12-dimetilbenzen(α)-antracenul, acționează specific asupra protooncogenei ras, transformând-o în oncogenă celulară activă ras. O singură oncogenă ras nu este însă suficientă pentru inducerea stării de malignizare a celulei, fiind necesară cooperarea cu alte oncogene precum myc sau myb, situație în care transformarea malignă este indusă rapid. Dacă genele care codifică sinteza enzimelor implicate în procesul reparator sunt afectate de mutații, procesul de reparare a leziunilor ADN induse de iradiere devine ineficient, lăsând cale liberă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aceasta a primit denumirea de sarcomul Rous, iar virusul care îl produce s-a numit Virusul Sarcomului Rous (VSR). Transformarea malignă sub acțiunea VSR a fost foarte mult investigată după anul 1968, când Hubert și Toddaro au introdus noțiunea de oncogenă virală, ca reprezentând elementul genetic din genomul virusurilor oncogene ce condiționează capacitatea acestora de a fi agenți carcinogeni. Existența oncogenei virale a fost intuită cu mult înainte, de medicul român Octavian Udriște, dar acesta nu a putut să-și susțină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignă sub acțiunea VSR a fost foarte mult investigată după anul 1968, când Hubert și Toddaro au introdus noțiunea de oncogenă virală, ca reprezentând elementul genetic din genomul virusurilor oncogene ce condiționează capacitatea acestora de a fi agenți carcinogeni. Existența oncogenei virale a fost intuită cu mult înainte, de medicul român Octavian Udriște, dar acesta nu a putut să-și susțină conceptul cu date experimentale. Cartea sa „Gena marker ancestrală și originea cancerului”, apărută la București, în anul 1982, la Editura
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
existenței unor factori în celulele normale, fie ele și spermatozoizi, care ar fi putut contracara factorul anormal al malignizării. Ulterior, experiențele de hibridare somatică efectuate în Anglia și SUA au dovedit că un asemenea punct de vedere era realist. Deoxiribovirusurile oncogene au genom ADN și induc diferite neoplazii umane. Virusurile ADN acut transformante conțin gene inductoare de tumori (oncogene), care nu au corespondenți în genomul celulei gazdă. Din categoria deoxiribovirusurilor oncogene acut transformante fac parte papovavirusurile, adenovirusurile și virusurile herpetice. Proteinele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignizării. Ulterior, experiențele de hibridare somatică efectuate în Anglia și SUA au dovedit că un asemenea punct de vedere era realist. Deoxiribovirusurile oncogene au genom ADN și induc diferite neoplazii umane. Virusurile ADN acut transformante conțin gene inductoare de tumori (oncogene), care nu au corespondenți în genomul celulei gazdă. Din categoria deoxiribovirusurilor oncogene acut transformante fac parte papovavirusurile, adenovirusurile și virusurile herpetice. Proteinele specificate de gene virale, așa cum sunt proteinele E6 și E7 ale virusului Polyoma, antigenele T codificate de SV40
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dovedit că un asemenea punct de vedere era realist. Deoxiribovirusurile oncogene au genom ADN și induc diferite neoplazii umane. Virusurile ADN acut transformante conțin gene inductoare de tumori (oncogene), care nu au corespondenți în genomul celulei gazdă. Din categoria deoxiribovirusurilor oncogene acut transformante fac parte papovavirusurile, adenovirusurile și virusurile herpetice. Proteinele specificate de gene virale, așa cum sunt proteinele E6 și E7 ale virusului Polyoma, antigenele T codificate de SV40 și proteinele E1A și E1B ale adenovirusurilor formează complexe moleculare stabile și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
uman 7. SV40 induce însă tumori la hamster. Înrudit cu SV40 este deoxiribovirusul POLYOMA, care determină neoplazii la șoareci, șobolani și hamsteri. Deoxiribovirusurile induc transformarea malignă prin integrarea directă a genomului lor ADN în cromozomii celulelor gazdă. Dimensiunea genomului virusurilor oncogene ADN (în kilobaze), este următoarea: virusul hepatitei B (3), SV40 (5), polyoma (5), papilomavirus (8), adenovirus (35), herpesvirus (100-200) și poxvirus (200). Deoxiribovirusurile transformante conțin gene proprii care codifică sinteza unor proteine ce blochează activitatea normală a unor factori celulari
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
puternici, încât pot induce stimularea funcțională a unei protooncogene normale, situată la distanță mare, de ordinul miilor de perechi de nucleotide, condiționând astfel transformarea malignă a celulei. Infecția cronică cu virusul hepatitei B, în al cărui genom nu se află oncogene, induce o dereglare a activității genelor celulare, prin interferența reglatorilor diviziunii celulare cu proteine specific virale, perturbarea acțiunii reglatoare a acestora și stimularea proliferării anarhice a celulei gazdă. Infecția cu virusuri nu este eficientă pentru inducerea transformării maligne, fiind necesară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lungă durată, acțiunea factorilor transformanți sinergici fiind lentă. Neoplaziile asociate infecțiilor cu virusul hepatitei B, cu virusul Epstein-Barr sau cu cel al leucemiei/limfomului cu celule T (HTLV), reprezintă aproximativ 15% din totalul neoplaziilor umane (Ștefănescu și Călin, 1996). Virusurile oncogene ADN se multiplică și lizează celulele permisive. În celulele nepermisive, ciclul de multiplicare a virusului este stopat. Genomul viral se integrează în genomul celulei-gazdă, replicându-se odată cu acesta sau rămâne în stare fizic independentă, ca ADN circular, replicându-se fizic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în stare fizic independentă, ca ADN circular, replicându-se fizic autonom, dar dependent de aparatul enzimatic și de componentele moleculare ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai adesea transformarea malignă a celulei-gazdă. Aceasta este O TRANSFORMARE NEOPLAZICĂ MEDIATĂ VIRAL. Oncogenele virale codifică sinteza unor proteine ce induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și de componentele moleculare ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai adesea transformarea malignă a celulei-gazdă. Aceasta este O TRANSFORMARE NEOPLAZICĂ MEDIATĂ VIRAL. Oncogenele virale codifică sinteza unor proteine ce induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de celula gazdă și localizați
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
printre virusurile infecțioase pentru animale care au capacitatea de a încorpora gene celulare (protooncogene) în genomul lor și de a altera structura și expresia lor fenotipică, astfel încât ele transformă celula normală într-una malignă. Retrovirusurile transductoare poartă în genomul lor oncogene virale (v-onc), foarte asemănătoare, până la identitate, cu genele corespunzătoare celulare (c-onc). Asemănarea celor două categorii de gene a fost evidențiată prin analiza secvenței de nucleotide și prin tehnicile de hibridare moleculară in situ. Studiile de hibridare moleculară in situ au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
furnizat argumente potrivit cărora gena v-src a virusului sarcomului Rous (VSR) este de origine celulară: gena v-src a fost preluată din ADN celular și încorporată în genomul viral (fig. 17.5) și astfel virusul a dobândit proprietăți oncogene. 17.1. ONCOGENELE RETROVIRALE Toate oncogenele retrovirale sunt derivate din genomul gazdei și reprezintă o achiziție recentă. Cele mai productive surse de oncogene virale au fost animalele la care infecția cu virusurile leucemice este comună: găina și pisica domestică fac frecvent tumori. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]