944 matches
-
de mine... - Râd că ești prost!» (p. 17). Nicolae Țic din orizontul anului 1958, în ciuda stalinismului / proletcultismului, dovedește și prin această schiță că și-a însușit „lecția onomastic-valahă“ privitoare la „autenticitatea de nume a personajelor sale“, știe să evite „invazia onomastică de la Răsărit“, pe placul rusofonilor, după cum astăzi, scriitorii ar trebui să fie mai atenți la „invazia onomastică din Apus“ (pe placul anglofonilor, francofonilor, germanofonilor): Ilarion < ilar- „de râs / bucurie / haz“ + suf. aug. pelasg > valah -on (Nicolae Țic a preferat un
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
dovedește și prin această schiță că și-a însușit „lecția onomastic-valahă“ privitoare la „autenticitatea de nume a personajelor sale“, știe să evite „invazia onomastică de la Răsărit“, pe placul rusofonilor, după cum astăzi, scriitorii ar trebui să fie mai atenți la „invazia onomastică din Apus“ (pe placul anglofonilor, francofonilor, germanofonilor): Ilarion < ilar- „de râs / bucurie / haz“ + suf. aug. pelasg > valah -on (Nicolae Țic a preferat un onomastic de-acasă, din Ardeal, cu circuit, îndeosebi, în Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, deși putea să pună un Visarion
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
de la Răsărit“, pe placul rusofonilor, după cum astăzi, scriitorii ar trebui să fie mai atenți la „invazia onomastică din Apus“ (pe placul anglofonilor, francofonilor, germanofonilor): Ilarion < ilar- „de râs / bucurie / haz“ + suf. aug. pelasg > valah -on (Nicolae Țic a preferat un onomastic de-acasă, din Ardeal, cu circuit, îndeosebi, în Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, deși putea să pună un Visarion, sau un Vladimir, ori, de ce nu: Iosif Visarionovici); dar prenumele Ilarion se „întregește“ prin numele Bujdea < bujdea / bujdă „cocioabă / bordei ca de / din calea
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit, grație „transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș pe raion“. Se poate spune că Bujdea este „un țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător de urs“, „ursar“ etc. Eroii nic-țic-uani, Ilarion Bujdea și
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
cum s-a mai spus, toponimul este caligrafiat „mai înrădăcinat în semnificat“, Bessarabia, adică „deșertul“/„arabia“ neamului bessi-lor - trib pelasgo- > valaho-dac, „spaima hunilor“, îndeosebi, ce a „ținut sub control“ migrațiile de la Dunărea de Jos, nume la care face trimitere și onomasticul valah-contemporan, Băsescu; în antichitate, zona deșertică nord-dunăreano-pontică ținea de la Dăbuleni/Bechet-România și până dincolo de stepele de astăzi ale Odessei-Ukraina): «...se prevedea ca hotarul dintre cele două state să fie râul Prut, de la intrarea acestuia în [statul/„principatul“ medieval-valah] Țara Moldovei
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
ziua când Emil împlini douăzeci și opt de ani, tot agitat îl prinse și acea zi luptând din greu cu sărăcia. Amintirile lui legate de zilele sale de naștere erau triste, cu mici excepții când în copilărie părinții săi îi serbaseră zilele onomastice. Celelalte aniversări ale sale trecuseră ca niște zile obișnuite fără ca cei din jur să-i spună ceva sau el să serbeze. Doar își amintea că împlinise un număr de ani și atât. Uneori era bucuros că acea zi trecuse mai
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1483956785.html [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
din jurul său. Se simțea stânjenit dacă mergea în acea zi cu o problemă la un birou public și un funcționar îl felicita pentru ziua sa de naștere. Avea impresia că a organiza o petrecere cu prietenii pentru ați serba ziua onomastică și a primii cadouri experimentând momente de bucurie, alături de cei apropiați era ceva inutil și nefolositor. De altfel chiar dacă i s-ar fi organizat o astfel de sărbătoare el nu s-ar fi simțit bine. Tot timpul de când se știa
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1483956785.html [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
bani pentru ca el să se poată duce la un film și să mănânce o prăjitură. Și asta doar când era copil, mai târziu în adolescență nimic, nici măcar atât. Pur și simplu ajunsese și el la concluzia că a serba ziua onomastică e o curată pierdere de timp. Ba uneori lucrurile pot ieși rău. Își aduse aminte cum în copilărie mama sa îi sărbătorise ziua de naștere invitând niște rude mai îndepărtate. Totul decursese destul de bine în acea seară, până la un punct
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1483956785.html [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
se înnădesc și-și împrumuta zilele una alteia. Atunci, totul devine o sărbătoare continuă. Așa cum ar trebui să fie viața. Dar nu e. Am petrecut zeci de revelioane singură, și tot atâtea nopți de Crăciun și de Paști, ori zile onomastice (până și la 50 și la 60 de ani - cele mai triste din viața mea). Praguri de trecut. Anevoie. Abia după ce trec, îmi revin treptat și intru în propria matcă. Adică tot acolo unde am fost toată viața. De ce se
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_un_arlechin_tableta_meditativa_cezarina_adamescu_1335774264.html [Corola-blog/BlogPost/359231_a_360560]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DUPĂ ONOMASTICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 476 din 20 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului DUPĂ ONOMASTICĂ Dragii mei, iubiți amici, Care ați trecut pe aici, La toți eu vă MULȚUMESC, Sincer, vă și prețuiesc. Să dea Divinul Creator, Să
DUPĂ ONOMASTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Dupa_onomastica_mihai_leonte_1334940363.html [Corola-blog/BlogPost/362075_a_363404]
-
fabuloasă, legendă (Dex. pg.641) Lucian Blaga, în „Cunoaștrea mitică” demonstrează că mitul e o formă de cunoaștere a misterului, a „nepătrunsului ascuns” Prin mituri ne apropiem de cunoașterea misterului originar, misterul creației universale. Numele de familie Mitu, conform Dicționarului onomastic român este un hipocoristic (diminutiv, formă de alint) de la apelativul Dumitru = Mitru, Mitruț, Mitu etc. Prin titlu se face legătura dintre povestea de-a dreptul fabuloasă a vieții lui Paul Mitu și firea lui simplă, omenească, normală, așa cum spune autorul-asriitorul-antrenorul
RECENZIE MITU` LU MITU, ROMAN DE DRAGOŞ COJOCARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitu%60_lu_mitu_roman_de_dragos_cojocaru.html [Corola-blog/BlogPost/348072_a_349401]
-
până la crini. Crăițele îmi zâmbesc. Crinii nu se uită niciodată la mine. Ei se uită spre cer. Pesemne fac rugăciunea de dimineață. Îmi umplu plămânii cu-arome florale. Miresmele-s tari. Rozmarinul, fluxul, busuiocu-nflorit Promit sărbători cu dangăt de clopot, onomasticii și pomeniri. Picături de veșnicii. Dimineața când soarele răsare îl privesc ... Citește mai mult Tiptil noaptea dispare.Mă trezesc la primul cântat al cocoșilor.Dimineața grădina semănă cu-n mic paradis.Parfumată liniștea vestește răsăritul de soare.Peticul de iarbă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
înapoi până la crini.Crăițele îmi zâmbesc.Crinii nu se uită niciodată la mine. Ei se uită spre cer.Pesemne fac rugăciunea de dimineață.Îmi umplu plămânii cu-arome florale. Miresmele-s tari.Rozmarinul, fluxul, busuiocu-nfloritPromit sărbători cu dangăt de clopot, onomasticii și pomeniri.Picături de veșnicii. Dimineața când soarele răsare îl privesc ... XXVII. DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1662 din 20 iulie 2015. Cu ochii dornici de somn, mișcându-se ca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
interval de aproape două sute de ani, culegătorii de folclor au mai înregistrat și alte denumiri pentru această sărbătoare: Ioan Dragobete, Dragostitele, Santion de primăvară, Cap de primăvară sau Cap de vară întâi, dar și Dragomiru-Florea sau Granguru, fiecare dintre aceste onomastici având o strânsă legătură cu diferite momente de activitate ale naturii. Sărbătorit de tinerii satelor, până la mijlocul secolului al XX-lea, la 24 februarie sau la început de martie, ținând cont de calendarul gregorian sau iulian, s-a constatat că
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci și cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
extinsă astfel în toate ungherele. Faldurile sub care sunt momiți bonjouriștii au brodate pe blazonul „alesului-numit” cuvântul de ordine CORUPȚIE (horribile dictu) ! Numele sinonimic al acestuia i-a fost sugerat la botez de ursitoare, fără a-și dezminți vreodată obârșia onomastică și nici metehnele ... Referință Bibliografică: Pamflet: Cine pe cine verifică !? / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 226, Anul I, 14 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_cine_pe_cine_verifica_.html [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
din lagăre și de pe la cozi. Și, desigur, cum ar putea lipsi corupția în acele regimuri de tranziție unde minele de aur produc mai puțin decât provizoratul? Aici, unde unei tradiții i se substituie o alta, cu fantastice schimbări în registrul onomastic, riscul clătinării edificiului social, în măduvă ros de pofticioase termite, se combate prin adormitoare muzici politice, cu efecte paralizante de natura gazelor folosite de trupele Omon împotriva teroriștilor ceceni - acei inși mânați de ideea bizară de a-și vedea patria
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
de brăduți, de ghirlande și de alte luminițe, purtând acum o nouă mantie și fiind gata să îl primească pe 2013. Să o ia de la început. La fel ca noi toți. După mese îmbelșugate și sărbători de iarnă și alte onomastici, o luăm de la capăt într-un an nou. Cu noi manifestări, evenimente și multe clipe magice. Așa cum ne-am obișnuit deja, fiecare an aduce un suflu nou pentru orașul de pe Crișul Repede. Au loc tot mai multe evenimente culturale, sportive
Vino şi tu la Habar n-am ca să ai habar de cultură by http://www.zilesinopti.ro/articole/4438/vino-si-tu-la-habar-n-am-ca-sa-ai-habar-de-cultura [Corola-blog/BlogPost/98358_a_99650]
-
dar și la Castel Volturno. Am vizitat Napoli, Caserta cu cel mai renumit palat din Italia, Palazzo Reale, cu splendorile grădinilor sale, Caserta veche... Am fost chiar și la pescuit de crap! Am rămas cu amintiri de neuitat de la sărbătorirea onomasticii și a aniversării membrilor familiei, a botezului nepoțicăi, Maria-Rebecca, dar și a Crăciunului, Anului Nou și Sfintelor Paște. Am dansat, am jucat sârbe, am cântat, am spus glume și am făcut farse. A fost o adevărată încântare pentru amicii noștri
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1400132509.html [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
și iubitor al patrimoniului natural, prin promovarea valorilor ecologice, dar mai ales un pedagog și professor de excepție, format la umbră arilor profesori ai Galațiului din perioada interbelică. Acum, la venerabila vârstă de 85 de ani și cu ocazia zilei onomastice, îi dorim deplină sănătate, bucurii sufletești și frumoase împliniri în lucrarea plină de entuziasm ce o desfășoară. Galați, 21 mai 2013 Arhiepiscopia Dunării de Jos, Patriarhia Română Referință Bibliografica: Sfinții Împărați Constantin și Elenă- ocrotitori cerești / Pompiliu Comsa : Confluente Literare
SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA- OCROTITORI CERESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfintii_imparati_constantin_si_pompiliu_comsa_1378022752.html [Corola-blog/BlogPost/364928_a_366257]
-
neam, implicit ai acestei comune. Datoria sacră pe care o avem de a cinsti cum se cuvine eroii României va rămâne astfel veșnic neștirbită.” În încheiere a rostit urări de La mulți ani și sănătate tuturor celor care-și serbează ziua onomastică. Emoții și flori Directorul adjunct al școlii movilene, prof. Mirela Tarța, a ținut să reamintească importanța zilei, datoria ce o avem de a onora amintirea eroilor ce s-au jertfit pentru țară și cărora le datorăm faptul că trăim astăzi
MOMENT CONSEMNAT LA MOVILA MIRESII, BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1432220657.html [Corola-blog/BlogPost/374819_a_376148]
-
în creștinism și pus în legătură directă cu intrarea Domnului Iisus Hristos în Cetatea Sfântă. Așadar, Sfintele Evanghelii ni-L prezintă pe Mântuitorul Hristos fiind primit în Cetate cu mult entuziasm. Toți cei cu nume de flori își sărbătoresc ziua onomastică în ultima duminică a postului, cu o săptămână înainte de Paști. Duminică Floriilor - cea mai importantă sărbătoare ce anunță Învierea Domnului Astăzi, creștinii aduc în biserici ramuri de salcie care sunt sfințite și împărțite apoi credincioșilor. Se spune că toți cei
Duminica Floriilor. Cine trebuie să mănânce pește în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102161_a_103453]
-
și "Nuntă urzicilor" pentru că în această perioadă urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de mâncat. - Orice creștin trebuie să mănânce peste în ziua de Florii, alături de un pahar de vin. Peste 1,4 milioane de români își serbează ziua onomastică Foarte mulți români poartă nume de flori, așa că astăzi este o zi importantă pentru aproximativ 1.4 milioane de români. Deși majoritatea acestor nume derivă de la florile respective, unele au semnificații aparte. Citește mai jos câteva dintre acestea: Florin/Florian
Duminica Floriilor. Cine trebuie să mănânce pește în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102161_a_103453]
-
a venit refugiul. Dl Gh Ionescu ne-a descoperit adresa abia de Paștele anului 1941, când ne-a scris o foarte frumoasă scrisoare de mulțumire, mărturisind că ziua de Sf Gheorghe a anului 1940 a fost cea mai frumoasă zi onomastică din viața lui. Peste câteva zile de la această frumoasă sărbătoare. S-a terminat și vacanța de Paște și m-am întors la școală”.
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
a întreține o atmosferă antrenantă în orice grup se afla. În plus, era un foarte bun sportiv, participant merituos la multe concursuri interșcolare de atletism și de fotbal. Nu se revăzuseră până într-o zi în care Iuliana, la ziua onomastică a unei prietene, se oprise la o florărie să cumpere un buchet de flori pentru sărbătorită. După un scurt dialog de circumstanță, băiatul a ținut morțiș să cumpere el buchetul acela de flori. - Spune-mi, te rog, sunt flori îndrăgite
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1428941716.html [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]