3,282 matches
-
poate întâmpla nimic (după modelul Ion Iliescu, despre ale cărui crime și atrocități nu mai vorbește nimeni), ei își pregătesc mișcările următoare. După ce-a luat cu japca tot ce poate fi luat (de la pământuri și fabrici, la funcții și onoruri), țoapei nu-i lipsește decât scaunul de senator sau deputat. N-am nici un motiv să plâng de mila P.S.D.-ului, pentru că, până la urmă, conjurația mediocrităților va ști să triumfe. Plâng, însă, de mila a ceea ce-ar trebui să fie
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
interesul pe care îl merită cu prisosință. Anii trecând, această jenă națională a crescut în timp ce, ca o previziune a autorului însuși, țiganii se integrară pe nesimțite în restul națiunii, - realizându-se un fel de cafea cu lapte, - dobândind ranguri și onoruri, chiar și pârghii de conducere uneori ale țării. În nici o altă țară din lume - și evenimentele moderne adeveresc lucrul - această etnie buclucașă nu își găsi un loc de viețuire mai trainic, mai tolerat ca la noi și cu atâtea consecințe
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
scris Cornel Nistorescu o „Cântarea Americii” de i-a făcut pe americani să lăcrimeze, s-a revoltat cineva că titlul aducea a vestitul festival din vremea socialism-ceaușismului? Nu, nu-mi amintesc, iar autorul s-a bucurat de o seamă de onoruri... Dar, dacă eu zic acum că în ziua deschiderii anului școlar 2003/2004, plaiul mioritico-pauperic duhnea a festivism și a propagandă electorală de mi-a străpuns, (para)normal, nu? până și ecranul MegaVision-ului meu, vă supărați? Ar fi culmea
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
legislatura 1992-1996, cînd a compus imnul comisiei juridice a Camerei Deputaților, pe o melodie adaptată după Chevaliers de la Table Ronde: „La Cameră comisii sînt destule/ Ce treaba-și fac cu zel și cu talent/ Și legi mereu așteaptă nesătule/ De la onor. Biroul Permanent// (Refren) Iar dintre toate cea mai harnică,/ Și astăzi ca și-n alte dăți,/ Este comisia juridică,/ De disciplină și imunități.” Autorul își amintește astăzi că acest imn se intona la sfîrșitul fiecărei ședințe și că nici o altă
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
discreditat și persecutat pînă la a-l sili să-și părăsească țara în 1998 pentru a se exila în Finlanda, în Germania (ironia sorții) și, finalmente, la Praga. S-a întors însă să moară acasă și a fost înmormîntat cu onoruri oficiale. Alan Parker - romancier După 14 filme și 28 de ani în cinematografie, regizorul Alan Parker a trecut la literatură. Recentul său roman The Sucker’s Kiss începe cu scena catastrofalului cutremur din 1906, de la San Francisco, apoi urmărește aventurile
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
pe care i-o consacră Claude Arnaud la 40 de ani de la moarte este un roman despre toți acești Cocteau care au locuit în-tr-un artist adevărat. Un nou interes pentru Bergson În timpul vieții, Henri Bergson (1859-1941) a fost copleșit de onoruri. A început cu o avalanșă de premii școlare, a reușit printre primii la concursul de admitere la Ecole Normale Supérieure (unde i-a avut colegi pe Jaurès și Durkheim), iar prima sa carte, Eseu despre datele imediate ale conștiinței, i-
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
la rîndul său nu o dată ca un „tărîm al pierzaniei”, dar printr-o subiacentă subordonare a primului factor față de cel secund, prin melancolia unei ierarhii implicite. „Marginea” rămîne prin excelență un izvor al simțămintelor neîmplinirii. Monotoniei provinciale i se acordă onorurile cuvenite: „Această zi seamănă pînă la anulare/ cu cea de ieri; are aceeași coroană/ de paie supusă primejdiei și același cer/ spintecat de orgolii/ Orele sale mărșăluiesc docil/ fără să mîrîie, fără să iasă din rînd/ deși o dîră de
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
toți cei care s-au străduit să țină România la distanță de Statele Unite, unii din interes, alții din prostie și nu puțini ca stipendiați de alte puteri, s-au aliniat, ca soldații de pe aeroport, la vizite oficiale, pentru a da onorul americanilor. Recunosc în aclamațiile de astăzi, revoluționarismul de porunceală din decembrie ^89 al celor căroa le fugise pămîntul de sub picioare cînd și-a luat zborul Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central. Nu-mi fac iluzii că dacă România intră în NATO
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
literatura și cum îi zice aceleia... uite că am uitat, căuta cu ochii pe jos... Libertatea de expresie îl salvă traducătoarea. Și nu încercați oare să îl cumpărați, să-i oferiți ceva, cumva... nu cu bani, ar fi urât, cu onoruri, posturi importante, academie, cu farmec, cu elocință, cu spirit. Cine se lasă criticat, ba chiar înjurat, înseamnă că este cineva, că are de unde, are adâncimile sale... Se zice că o dată însuși Stalin... Oaspetele, nu se știe de ce, se bâțâi brusc
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
mergea pe duplicitarism în tenebroasa lume al cărei comentator pentru urechile securiștilor a fost și un scriitor care a pozat în "sâmbure tare" al "rezistenței anticomuniste". După 1990, el s-a bucurat, un deceniu și jumătate, de cele mai înalte onoruri, a fost primit în Academie, a manevrat fonduri și a dispus, după bunul plac, de politica de promovare a culturii românești în lume. Odihnească-se în pace! N.R. Vreau să fac trei precizări legate de articolul dlui Mircea Mihăieș. Prima
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
de lucru, dacă acolo unde e chemat să voteze preferă să chiulească, îl descoperim sărbătorind Ziua copilului, Ziua renunțării la fumat, Ziua sindicalistului, Ziua bolnavilor de tuberculoză și așa mai departe. Să sărbătorești Ziua drapelului și să o faci cu onoruri militare, încurcînd circulația din centru, mi se pare o încercare de a dilua prostește Ziua națională a României. De parcă n-ar ajunge că politicienii încearcă să confiște în folosul lor și sărbătorile laice, și pe cele religioase, ne inventăm sărbători
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
întreprinde în această vară, se spune, o incursiune în istoria românilor din Serbia. Cică nu va mai veni cu salariați ai D.P.R.R.P. pe post de girofar. Aceștia din urmă îl ghidează numai pe drumurile pierzaniei, pe la casele unor coate-goale și onor ministru nu mai vrea să fie indus în eroare. Destul D.P.R.R.P. și-a bătut joc de proiectele cu impact, pe care le-a trimis la coșul de gunoi, precum Lenin pe Dumnezeu. Ar mai fi ceva: îi pasă domnului Angel
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
-și mama de condiție umilă ca pe "o valiză" pe care o depune la propriu într-un depozit, falsificându-și necontenit biografia și atribuindu-și aberant și mincinos origini nobiliare; cu studii neterminate, ahtiat după bani, după funcții publice și onoruri, nemizând decât în parte pe literatură și deloc pe iubire; arivist cu program, gata de orice ca să se căpătuiască (episodul petrecut cu i. bogdan-pitești ar zice că nu excludea nici chiar crima...); cu "o homosexualitate latentă" (?!) și cu o căsnicie
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
robie și umilință. Dar, în loc de asta, când lucrurile păreau să se normalizeze cât de cât, ei se-ntelesesera peste capetele noastre cu Ceaușescu, folosindu-1 că mijlocitor în aplanarea conflicted lor cu chinezii și rușii și copleșindu-1 cu cele mai nerușinate onoruri, fapt de natură să-i întărească pozifia nu numai în lume, dar mai ales în țară, unde fusese ajutat să devină un nemilos stăpân de sclavi. Dar nici atunci când se saturaseră de el și se hotarîsera să i-o tragă
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Eliade. Ultimul era un nesătul de cunoaștere și cunoștințe științifice pe care le culegea pentru ele însele, savant cu ambiții de polihistor, un scriitor foarte fecund, plin de încredere în sensurile existențiale ale vieții și în măreția umană, dornic de onoruri și măguliri, profesor născut, nu făcut. Cioran, în schimb, era un pesimist incurabil și sceptic în legătură cu facultățile morale și cognitive ale omului. Cioran respingea orice religie ca formă a mântuirii (deși mistic și fascinat de budism!) era cârcotaș în raporturile
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
Cioran respingea orice religie ca formă a mântuirii (deși mistic și fascinat de budism!) era cârcotaș în raporturile cu Dumnezeu, de vreme ce acesta s-a dovedit a fi Demiurgul cel Rău; se complăcea în contradicții și paradoxuri; disprețuia ca un sihastru onorurile... Amândoi sunt ca doi poli între care se mișcă și propria mea reflecție despre om, despre destinul lui. Oare a reieșit din toate acestea că amândoi îmi sunt egal de apropiați? Nu știu dacă aș putea să răspund afirmativ la
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
martie a avut loc prima ședință a Senatului după asasinare; Cicero, un fanatic adept al Constituției tradiționale, experimentat om politic, a obținut amnistierea conjuraților și a făcut un apel insistent la concordie; el n-a putut împiedica Senatul să voteze onoruri divine pentru Caesar și interdicția de a aduce vreo atingere actelor dictatorului. În Roma și-a făcut reapariția Marcus Antonius care, datorită trupelor aduse de Lepidus, domina scena politică. Atunci când la 20 martie au avut loc funeraliile lui Caesar, situația
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
a da greș, a da loc, a da naștere, a da ocol, , a da ordin, a da piept, a da rasol, a da sas, a da țeapă, a da zor), articulat hotărît, (a da buzna, a da drumul, a da onorul, a da colțul), cu articol nehotărît (a da o fugă, a da o raită, a da un telefon), plural nearticulat (a da bice, a da binețe, a da brînci), plural articulat (a da papucii) etc. Există grupuri prepoziționale: a da
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
statului, să revină în poziții politice inferioare. Ni-l imaginăm pe generalul De Gaulle revenind în arena politică pentru a vâna un loc în parlament după ce n-a mai fost președintele Franței? O personalitate ajunsă pe treapta supremă a cursului onorurilor poate și are datoria în situații excepționale să accepte misiuni de mare importanță pentru țară. Atât și nimic mai mult! Chestiune mai ales de statură politică și abia apoi de demnitate personală. Prin gestul său Ion Iliescu a dovedit o dată
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
vîrfurile ierarhiei totalitare și intrat într-o progresivă impotență a creației, e circumscris împrejurărilor extraliterare ce i-au compromis literatura: El a fost unul din stîlpii stalinismului în literatura română, fapt de pe urma căruia a tras foloase toată viața, cu mari onoruri politice și larg acces la beneficii (Ah! lupta cumplită, la începutul anilor '70, între el și Eugen Barbu, care nu avea, pe atunci, decît cinci milioane de lei la CEC - lei vechi, ca să zic așa - încît simțea cea mai vie
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
tineri, cărora știa să le arate o afecțiune discretă, dar sigură. E o mare nedreptate faptul că persoana care ar fi onorat orice academie, identificîndu-se mai mult decît oricine cu spiritul ei, a fost ocolită sistematic în ultimii ani de onorurile oficiale. Totul din pricina unui dezacord mărunt și formal: faptul că nu a acceptat reforma ortografică din 1993, scriind împotriva ei, cu autoritatea pe care i-o oferea calitatea de principal specialist în materie (Ortografia pentru toți, 1990), refuzînd s-o
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
nu a acceptat reforma ortografică din 1993, scriind împotriva ei, cu autoritatea pe care i-o oferea calitatea de principal specialist în materie (Ortografia pentru toți, 1990), refuzînd s-o recunoască și ignorînd compromisurile. Dar se știe că academiile și onorurile lor trec repede în uitare, pe cînd ceea ce cineva a scris, ideile pe care le-a transmis, modelul pe care l-a impus râmîn. Numele său rămîne între cele mai de seamă din istoria lingvisticii românești; dar deocamdată e teribil
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
de mâhnire și mizerie, o dată cu "divorțul" impus cu pistolul, de Groza, Majestății Sale. Covoare, așadar, peste tot. Și flori. Se oficia, pe la zece, un Te Deum. Nicicând vreo cuvântare. Se intona, în schimb, Imnul Regal. "Trăiască regele, în pace și onor..." Îl știa toată lumea. În simplitatea lui ușor vetustă, avea marea calitate de a fi concis, de o emoționantă solemnitate și inubliabil. Cine a apucat să-l cânte vreodată nu l-a mai uitat. Îl țin minte și acum, text și
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
industriei alimentare de la noi asupra aceleia a vecinilor din pusta panonică. Dar acum? Acum, semnificația vizitelor întru achiziție de ridichi, roșii, salam sau benzină nu o depășește pe aceea a românilor înșiși care se grăbesc să-și facă plinul atunci când onor guvernul anunță peste noapte "reașezarea" prețurilor la carburanți. E un mic "gheșeft" iluzoriu, o minusculă țeapă trasă statului-balaur. Vă imaginați ce economii se pot face prin umplerea unui rezervor și a două canistre... Prin întoarcerea privirilor spre magazinele românești, ungurii
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
veacului XX. Nu-și exhibă niciodată meritele morale și culturale care i-ar fi îndreptățit o senectute mai lesnicioasă. Consecvent cu sine, continuă să lucreze pe gratis, în timp ce pe scena publică se înghesuie impostori gălăgioși, oportuniști nerușinați, egolatri nesătui de onoruri și privilegii, ahtiați de notorietate cu orice preț. Iordan Chimet e un personaj neverosimil în lumea noastră, stînjenitor de curat, un fel de înger glumeț și băutor de bere, care mai crede în miezul ingenuu și bun ascuns în semeni
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]