262 matches
-
fost apreciată mai ales în raport cu psihanaliza clasică, de la care, de altfel, și pornește. 3. Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. Recomandări pedagogicetc "3. Vârstele [colare. Caracterizare psihologic\. Recomand\ri pedagogice" Dacă secțiunile anterioare ale capitolului au structurat problematica de ansamblu a dezvoltării ontogenetice, cea de față are un rol aplicativ imediat: să sensibilizeze asupra particularităților de vârstă ale elevilor și să ofere sugestii de acțiune pedagogică sau didactică. Deoarece astăzi, la tot mai multe discipline, profesorul face echipă cu învățătorul Ă limbi străine
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acest joc există, cu certitudine, și un beneficiar Ă elevul nostru. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Definiți conceptele: nișă de dezvoltare, stadiu genetic, criză de dezvoltare, egocentrism. 2. Argumentați de ce mediul nu poate fi considerat factorul conducător al dezvoltării ontogenetice. 3. Comparați stadiile dezvoltării afective descrise de Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de analiză pe trei planuri: Comunicarea verbală (CV). Informația este codificată și transmisă prin cuvânt și prin tot ceea ce ține de acesta sub aspectul fonetic, lexical, morfo-sintactic. Este cea mai studiată formă a comunicării umane, deși, din perspectivă antropogenetică și ontogenetică, apariția ei este cu mult devansată de celelalte două forme comunicative (Teodorescu, S., 1997). Este specific umană, are formă orală și/sau scrisă, iar în funcție de acestea, utilizează canalul auditiv și/sau vizual. Permite formularea, înmagazinarea și transmiterea unor conținuturi extrem de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
printr-o diversitate de semne legate direct de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor. Înglobând o diversitate de posibilități, comunicarea nonverbală este astăzi obiectul unei susținute serii de cercetări menite să-i aprofundeze mecanismele și funcțiile. Din punct de vedere ontogenetic, CNV prezintă o mare precocitate bazată, în egală măsură, pe elemente înnăscute, spre exemplu: diversele comportamente expresive primare ale afectelor și emoțiilor, dar și învățate, inițial imitativ. Dimensiunea nonverbală a comportamentului este puternic implicată în construirea condițiilor interacțiunii (privirea, orientarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fost structurat tipologic în cinci categorii: • Activități corporale ludice; • Activități corporale gimnice; • Activități corporale agonistice; • Activități corporale recreative; • Activități corporale compensatorii. Dacă am lărgi contextul discuției, legată de adresabilitatea, formele principale și funcțiile activităților motrice umane, într-un context referențial ontogenetic, o reprezentare schematică ar putea fi configurată în maniera de mai jos (Vezi tabelul 2). După cum observăm, funcții de tip formativ sau cu valențe formative, se regăsesc la toate tipurile de activități motrice umane, sub diverse forme, unele dintre ele
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
moment dat cu cel obținut la un altul sau a profilului fiecărui moment cu fiecare dintre celelalte, este utilizat frecvent termenul, mult mai sugestiv, cross-temporal. Această perspectivă pleacă de la premisa că, deși persoana suportă de-a lungul timpului o dezvoltare ontogenetică stadială, între aceste stadii, multe elemente de structură psihologică se conservă, chiar dacă într-o formă relativ diferită, conferind prin aceasta temeiul unității și unicității de expresie, ca atribute definitorii ale personalității. Desigur, nu toți cercetătorii au fost de acord, unii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ca realități nonumane sau supraumane, încărcate cu facticitate extramundană inertă. Semnalarea se impune întrucât procesul reificării are loc ca o construcție mentală teoretică, dar și la nivelul preteoretic, în practica de zi cu zi. Date etnologice și psihologice sugerează primatul ontogenetic al reificării lumii sociale, iar dereificarea pare a fi o achiziție mai târzie a istoriei omenirii și a mentalității indivizilor (Berger și Luckmann, 1967). Obiectivitatea valorilor implică și discutarea suportului lor material. Un posibil răspuns este a trata relația axiologică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
O atare rezolvare se referă însă la evaluarea, la valorizarea realității înconjurătoare, și nu la valori ca principii de sine stătătoare. Desigur, raportul dintre valorizare și valori este complex, și cu greu sunt posibil de demarcat cei doi termeni, atât ontogenetic, cât și filogenetic. Afirmația că „primordialitatea aparține deci valorii, procesul valorificator având a ține seama de aceasta și fiindu-i subordonat” (Pascadi, 1970, p. 22), ține mai mult de o axiologie formală. Totuși, după cum lasă ușor să se înțeleagă considerațiile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
referă la ele ca subzistând în sine, independent de conștiință, și ca impunându-se în mod obligatoriu, oricare ar fi împrejurările în care este angajat individul (p. 75). Realismul moral-axiologic pare a fi un stadiu necesar al evoluției filogenetice și ontogenetice. Socializarea secundară este legată de diviziunea socială a muncii și de distribuirea socială a cunoștințelor. Ea presupune internalizarea cerințelor, informațiilor, valorilor promovate de diferite instituții specializate. Dacă în prima socializare individul asimilează „lumea socială de bază” (deși o anumită lume
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
noțiuni tot mai bine definite. Convingerile și motivațiile urmează însă o cale mult mai anevoioasă și probabil că nu toți indivizii ating pe deplin faza imperativului moral interior. Piaget însuși arată că heteronomia și autonomia sunt nu numai două stadii ontogenetice, ci și două tipuri de morală întâlnite printre adulți. Iar Kenigston consideră că există tineri care nu depășesc până la 24 de ani faza preconvențională și că imensa majoritate a lor rămân cantonați în cea convențională. Aceste aprecieri sunt cu totul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dezvoltării întregului sistem axiologic personal. 1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valoritc "1.4. Portretul bio(psiho)constitutiv și sistemul propriu de valori" Între biologic și axiologic există strânse legături, atât în sens filogenetic, cât și ontogenetic. La nivel grupal, valorile au apărut și s-au cristalizat printr-o subtilă dialectică a nevoilor individuale cu cele generale. Pornind de la aserțiunea că nu trebuie să opunem în cazul ființei umane socialul biologicului, întrucât omul este un animal social
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
factori sociali și culturali care îngrădesc instinctul agresivității, dar ei subliniază că la om lipsește condiția inhibativă înnăscută în a-l tempera. O altă abordare de natură biologistă mizează pe importanța factorului înnăscut și în dezvoltarea filogenetică, și în cea ontogenetică. În această viziune se consideră că: a) dispoziția de agresivitate este genetic moștenită la ființele umane; b) diferențele de vârstă și sex în intensitatea agresivității apar mai proeminent în pubertate, în sensul că fetele apar mai puțin agresive decât băieții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vorbește în zilele noastre mult și mulți factori sunt implicați în realizarea ei. Între aceștia familia ocupă locul de bază. Unul dintre parametrii care trebuie avuți în vedere în activitatea de educație este vârsta copilului. Aceasta sau stadiul de dezvoltare ontogenetică, cum i se mai spune în literatura de specialitate, are anumite particularități, trăsături, care trebuie luate în seamă de către părinți și toți cei ce fac educație copiilor, dacă doresc să muncească cu succes. Tactul pedagogic, care se recomandă cu atâta
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
1. factorii care o formează - enumerându-i în ordinea firească aceștia sunt: familia, școala, biserica, instituțiile de cultură, grupul; 2. căile și mijloacele prin care se realizează educația morală vor fi stabilite în funcție de factorii care o desfășoară și de nivelul ontogenetic (vârsta) la care se face educația; 3. metodele de educație morală care sunt diverse și utilizate tot în funcție de vârstă: exemple care se împart în directe (părinți, colegi, prieteni, profesori) și indirecte (filme, literatura, biografia unor personalități), convorbirea, povestirea (folosită la
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
dat, reprezentarea devine o punte epistemică dintre boala mintală și faptă, de natură predominent ontologică, lipsa reprezentării fiind considerată un simptom de boală mintală din care decurge nonimputabilitatea faptei. Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În al doilea rând, viziunea sa ontogenetică privind natura și evoluția comportamentului deviant, reflectată În cauzalitatea științifică a diagnosticului ca fiind „Înafara oricărei Îndoieli rezonabile”.Plecând de la realitatea faptului că e mai facil a lua un om sănătos ca bolnav decât invers (a se vedea experimentul Rozenham
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
teme educative, referitor la reacțiile copiilor ei: „Așa cum degetele de la o mână nu seamănă unul cu altul, așa sunt și copiii mei, dar la oricare din degete m-aș lovi, durerea mea-i la fel de mare.” Pornind de la ideea că dezvoltarea ontogenetică a individului este foarte importantă în evoluția sa ulterioară, merită să fie precizate câteva aspecte referitoare la această sintagmă. În viziune clasică, dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
oricare din degete m-aș lovi, durerea mea-i la fel de mare.” Pornind de la ideea că dezvoltarea ontogenetică a individului este foarte importantă în evoluția sa ulterioară, merită să fie precizate câteva aspecte referitoare la această sintagmă. În viziune clasică, dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la embriogeneză (2 - 8/12 săptămâni prenatale) până la sfârșitul vieții. Domeniul psihopedagogic românesc a identificat trei factori ai ontogenezei: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de organizare socială, nivel de trai, grad de cultură și civilizație). Dacă acestea vin din imediata apropiere a individului (obiectele, persoanele, contextual situațional), ele vin din mediul proximal; dacă vin de la distanță, ele constituie mediul distal. Din perspectiva problematicii dezvoltării ontogenetice, este extrem de important de subliniat că accentul nu se pune pe simpla absență sau prezență a factorilor de mediu, ci pe măsura, maniera și rezonanța interacțiunii dintre acei factori și individul uman. Un factor de mediu prezent dar indiferent subiectului
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
mediului, a formelor și mijloacelor în care se prezintă, a fost necesară o operaționalizare a conceptului. În felul acesta s-a născut o categorie teoretică ce începe să se dovedească din ce în ce mai fructuoasă în cercetarea mediului social ca factor al dezvoltării ontogenetice, noțiunea de “nișă de dezvoltare”. Acest termen a fost introdus de Super și Harkness (1982) și desemnează totalitatea elementelor cu care un copil intră în relație la o vârstă dată. Analiza definirii acestui concept permite o serie de sublinieri: teoretic
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
fiind activitatea specializată, specific umană, care mijlocește și diversifică raportul dintre om și mediu sau (societate), favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului. Educația are rolul de a diminua imprevizibilul și de creștere a controlului în ceea ce privește dezvoltarea ontogenetică a individului. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal, transpersonal care facilitează interacțiunea subiect - obiect cu finalitate transformatoare. Prin urmare, educația apare ca un liant între potențialitatea de dezvoltare (“propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
normele impuse).Ca forma cea mai primitivă de inteligență (E. Pamfil), distincția dintre bine și rău este anterioară limbajului, morala, la Început, fiind inconștientă (fiind bine ceea ce e aprobat de părinți și rău ceea ce e dezaprobat de ei). Lipsa trecerii ontogenetice de la heteronomia discernământului dintre bine și rău la autonomia acestei discriminări, a făcut ca discernământul să fie considerat un criteriu „de competență” mintală, o facultate cheie a echilibrului moral, determinată de raționalitatea cunoașterii umane. Bazat de distincția Înnăscută dintre bine
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
și atitudinale, manifestate în comportament. Dacă privim din perspectivă genetică, dezvoltarea psihoindividuală este un proces intern care evoluează o dată cu vârsta printr‑o construcție progresivă (programată genetic), în scopul unei adaptări optime la condițiile de existență. Dacă analizăm dezvoltarea din perspectivă ontogenetică, atunci ea este înțeleasă ca un proces dinamic și constructiv, de la simplu la complex, de la acțiune la gândire, de la prelogic la logic, de la empiric la științific, care se realizează prin învățare sub influența mediului sociocultural (Golu, 1985). Prin urmare, dezvoltarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dar care, din cauza unui mediu familial deficitar, ostil, insecurizant, alienant sau a unor condiții de viață precare, nu sunt stimulați suficient în perioadele optime de dezvoltare, ajungând să prezinte semne evidente de retard intelectual sau chiar social). Din perspectiva dezvoltării ontogenetice, este necesară evidențierea unui aspect extrem de important și anume: nu simpla prezență sau absență a factorilor de mediu este relevantă, ci măsura, maniera și rezonanța interacțiunii dintre acei factori și individul uman. Altfel spus, un factor de mediu prezent, dar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
desfășurată în mod deliberat, prin care se mijlocește raportul dintre om și factorii de mediu, favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societății și a societății prin intermediul omului. În condițiile în care ereditatea și mediul au contribuții aleatorii în raport cu sensul procesului de dezvoltare ontogenetică, era necesară prezența unui factor special de diminuare a imprevizibilului și de creștere a controlului și influențelor asupra procesului de dezvoltare individuală. Astfel, acest rol a fost preluat de educație. Ea face medierea între ceea ce s‑ar putea manifesta (contribuția
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spre exemplu, copiii cu dizabilități mintale de etiologie genetică sau organică) și nici nu poate compensa un mediu dizarmonic sau viciat (prezența unor factori ca: violența, abandonul, absența confortului afectiv în familie, boli și suferințe etc.). 2.2. Etapele dezvoltării ontogenetice și relevanța lor în cazul copiilor cu dizabilitățitc "2.2. Etapele dezvoltării ontogenetice și relevanța lor în cazul copiilor cu dizabilități" Definită din perspectiva genetică, dezvoltarea psihoindividuală este un proces interior dinamic și constructiv, care evoluează odată cu vârsta contribuind la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]