216 matches
-
actorilor sociali. Această transformare are loc pe platforma obiectivă a cooperării interindividuale în grup și a apariției conștiinței forței opiniei publice. Se pare că, fără a putea stabili limite precise de vârstă și a putea găsi granițe nete între stadiile ontogenezei conștiinței morale, ea se formează și evoluează în sensul mecanismului general al construirii lumii interioare prin acțiunile exterioare și al dezvoltării gândirii de la concret la abstract. A. Chircev (1974) a pus în evidență, de exemplu, progresele înregistrate de elevi în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adulți. Iar Kenigston consideră că există tineri care nu depășesc până la 24 de ani faza preconvențională și că imensa majoritate a lor rămân cantonați în cea convențională. Aceste aprecieri sunt cu totul relative, având în vedere specificitatea contextelor socioculturale. Analizând ontogeneza moralei, trebuie să arătăm că ea nu este același lucru cu ontogeneza orientărilor axiologice; valorile morale, deși ocupă un loc central în sistemul de valori, sunt doar componente ale acesteia. Or, cristalizarea conștiinței axiologice personale înseamnă și stabilirea unor raporturi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de ani faza preconvențională și că imensa majoritate a lor rămân cantonați în cea convențională. Aceste aprecieri sunt cu totul relative, având în vedere specificitatea contextelor socioculturale. Analizând ontogeneza moralei, trebuie să arătăm că ea nu este același lucru cu ontogeneza orientărilor axiologice; valorile morale, deși ocupă un loc central în sistemul de valori, sunt doar componente ale acesteia. Or, cristalizarea conștiinței axiologice personale înseamnă și stabilirea unor raporturi, ierarhii între diferite genuri de valori (morale, politice, intelectuale etc.). Pe de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din sunete apropiate ca loc și mod de articulare; din sunete care apar primele în ontogeneză. Mijloace didactice Obiecte confecționate: profile de articulare, alfabetul (litere și silabe mobile), planșe și imagini, ilustrații, jocuri de cuvinte, propoziții mobile, texte prelucrate; Reprezentări proiectabile: diapozitive, diafilme, filme, folii; Mijloace de exersare: aparate, truse logopedice, jocuri didactice; Mijloace de evaluare
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
Delavrancea, prezentată inițial la seminarul lui Mihail Dragomirescu. În toamna anului 1911 „Noua revistă română” îi găzduiește articolul Un criteriu de selecție al valorilor naționale, iscălit I. Mrejeru-Infra, în care susține necesitatea „cuceririi românismului” de către orice român (în sensul „reproducerii ontogenezei psihice în toate etapele filogenezice”), apoi un studiu relativ la o trăsătură specifică a literaturii germane - „caracterizarea dinamică” -, probabil un fragment din lucrarea de licență, acesta sub numele real. Ulterior tânărul critic colaborează frecvent la revista lui C. Rădulescu-Motru, semnând îndeobște
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
fel de „tabel al lui Mendeleev” al erotismului carnal. Oricum, viziunea și obiectivul de ansamblu al autorului par să fi fost foarte ambițioase. Regresiunea totală (a naratorului) în regnul animal, în biologicul elementar, în naturalul inanimat, ca un fel de ontogeneză răsturnată, este, probabil, cea mai radicală „fuziune în natură” (neomioritică) din ultima vreme. SCRIERI: Cartea păcatelor, Timișoara, 1996; Prunele electrice, pref. Dan Silviu Boerescu, Timișoara, 1996; 10 legende ale bluesului, Timișoara, 1997; Jertfă & Steag, Timișoara, 1999; Lia Mora, București, 2001
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
și eroarea care a biruit, „atotputernicia diagnosticului” trebuie să aibă În vedere riscurile sale: inclaustrarea, stigmatizarea, măsurile de siguranță,etc. Atari consecințe metaexpertale devin datoria esențială a expertului În a le evita. La caracterul de științificitate diagnostică va contribui și ontogeneza comportamentului prin cunoașterea mediului anomic microsocial de formare al personalității, a antecedentelor psihopatologice și criminologice, a modului de comitere al faptei, ca și al relațiilor victimologice sau de etichetare, alături de metodele clasice de diagnostic psihiatric bazate pe observare, examinare clinică
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
această sintagmă. În viziune clasică, dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la embriogeneză (2 - 8/12 săptămâni prenatale) până la sfârșitul vieții. Domeniul psihopedagogic românesc a identificat trei factori ai ontogenezei: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generație la alta mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Moștenirea genetică este practic irepetabilă de la un individ
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
care individual interacționează, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltării sale. Din punct de vedere al conținutului, între influențele mediului se pot distinge o multitudine de planuri, de la cel natural - general (climă, relief), la cel social (familie, grup de joacă), indispensabil unei ontogeneze de tip uman. Acțiunea mediului poate fi nemijlocită (alimentație, climă) sau mediată prin intermediul formelor de adaptare umană (activități dominante, tip de organizare socială, nivel de trai, grad de cultură și civilizație). Dacă acestea vin din imediata apropiere a individului (obiectele
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
ar fi posibile. Îngemănarea celor trei fenomene (gândire, limbaj, memorie) reiese mai întâi din apartenența lor la ceea ce numim intelect, acel ansamblu de elemente ale psihismului care permite cunoașterea prin detașarea de experiența nemijlocită și care se constituie treptat, în ontogeneză, prin interacțiunea cu mediul sociocultural. Atenția apare ca o condiție primară, de fond, pentru desfășurarea proceselor de cunoaștere, de autoanaliză și autoevaluare, precum și a comportamentelor motorii. Ea nu dispune de un conținut informațional specific, ci asigură declanșarea, menținerea și optimizarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de fapt, tulburări dobândite în condițiile specifice ale dezvoltării, adică în prezența unor factori perturbatori/dereglatori ai acesteia. În literatura de specialitate ele mai sunt numite fie abateri în dezvoltare, fie disontogenii (dereglări ale procesului de structurare a personalității în ontogeneză), fie întârzieri în dezvoltare. Mai trebuie menționat faptul că între tulburarea primară și consecințele sale secundare în planul dezvoltării există o interacțiune complexă, rezultatele acestei interacțiuni depinzând, în mare măsură, de condițiile de mediu, precum și de activismul sau pasivitatea cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cauze acționează de obicei în interrelație, ceea ce îngreuiază demersul stabilirii unui diagnostic diferențial și structurarea strategiei de recuperare și reeducare a copilului. Creșterea și evoluția copilului au la bază o serie de legități care acționează indiferent de situațiile existente în ontogeneză, determinând apariția unor etape, perioade sau stadii de dezvoltare caracterizate printr‑o serie de indicatori care informează asupra nivelului atins și asupra posibilităților de exprimare a copilului pe baza achizițiilor din mediul său de viață. Diferențele interindividuale sunt puse fie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
special tulburări de ritm și fluență a vorbirii: - deficiențe mintale; - tulburări ale memoriei, atenției, reprezentărilor vizuale și acustice; - tulburări în sfera personalității (neîncredere în sine, timiditate, supraaprecierea imaginii de sine etc.); d) cauze psihosociopedagogice: - slabă stimulare a vorbirii copilului în ontogeneza timpurie; - carențe pedagogice (stimulare deformată a vorbirii, imitarea unor modele cu vorbire deficitară, necorectarea la timp a tulburărilor de vorbire); - suprasolicitare, stări conflictuale, oboseală, fenomenul de bilingvism (obligarea copilului de a învăța o limbă străină înainte de a‑și forma deprinderile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mișcărilor articulatorii, sinteza mișcărilor articulatorii, articularea cu voce șoptită, articularea cu voce normală; - exercițiul - articulator, fonator și ortofonic; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică; - derivata sunetului - din sunete apropiate ca loc și mod de articulare, din sunete care apar primele în ontogeneză. 2. Consolidarea sunetului: - exercițiul - coarticulație între silabe (directe, indirecte, intermediare, logatomi, grupe consonantice), cuvinte (mono‑, bi‑ și polisilabice), propoziții simple și dezvoltate, fraze, analiza și sinteza fonetică orală și scrisă (silabe, cuvinte, propoziții, fraze); - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică. 3
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de comunicare și de expresie corporală (dans, gimnastică ritmică, aerobică etc.). Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcție de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică și intelectuală și de influențele educative exercitate asupra sa pe tot parcursul copilăriei. În ontogeneză, relația motricitate - psihism cunoaște o evoluție care marchează anumite etape. Astfel, în perioada antepreșcolară, dezvoltarea având un caracter global, actele motorii reprezintă instrumente de adaptare a individului la lumea exterioară (copilul foarte mic exploatează mediul ambiant prin intermediul actelor motorii, reprezentând
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spastice ale mușchilor globilor oculari cu origine în cortex și în aparatul vestibular. ortofonie - domeniu de activitate care se ocupă cu emisia corectă a sunetelor/fonemelor și învățarea pronunției de către elevii cu deficiențe de auz, în vederea realizării comunicării orale inteligibile. ontogeneză - dezvoltare individuală a organismelor vii care cuprinde toate transformările organismului, de la stadiul de embrion și până la sfârșitul existenței sale. organizație (care oferă servicii persoanelor aflate în dificultate) - entitate sau agenție cu caracter public sau privat, constituită juridic sau nu, care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
așteptat ca, din perspectivă istorică, substituirea relațiilor economice contractuale celor familiale să se facă în capitalismul de tranziție într-un interval de timp mult mai scurt decât cel din cadrul capitalismului tradițional. Parafrazând o formulă biologică evoluționistă clasică, putem spune că „ontogeneza” capitalismului de tranziție reproduce la scară istorică accelerată „filogeneza” capitalistă consacrată de secole pentru a-i conferi familiei locul ce trebuie să-l ocupe în cadrul structurii producției și al reproducerii economice. Deocamdată, însă, tranziția postcomunistă acționează prin consecințele ei într-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
psihopatologice. Utilizarea mecanismelor de apărare depășește însă tot mai mult câmpul psihopatologiei, devenind curentă în domenii ca prevenția și educația sanitară, medicina tulburărilor fizice sau selecția profesională. În al doilea rând, apar și se dezvoltă trei direcții de studiu privind ontogeneza și evoluția în cursul ciclului de viață a mecanismelor de apărare, care sunt evaluate și puse în relație cu alte strategii adaptative, mai ales cu mecanismele de coping și de degajare. În virtutea importanței lor, aceste direcții de cercetare fac obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că înțelegerea faptului patologic este imposibilă fără utilizarea conceptului „mecanism de apărare”. În același timp, noile direcții de cercetare în domeniu au rezultat din diversificarea abordărilor utilizate în studiul mecanismelor de apărare: abordarea din punctul de vedere al dezvoltării (pentru ontogeneză și perspectiva ciclului de viață), abordarea cantitativ-comportamentalistă (pentru evaluare) sau cognitivistă (în cazul studiului relațiilor dintre mecanismele de apărare și strategiile de coping). Iată cum un concept fundamental al psihanalizei este supus unor abordări diferite, la prima vedere antinomice. În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sau de stadii ale dezvoltării psihosexuale. O altă abordare, numită verticală, propune o ierarhie a apărărilor în funcție de gradul lor de complexitate sau de distorsiunea realității pe care o operează. Abordarea verticală nu urmărește deloc (sau o face prea puțin) studiul ontogenezei mecanismelor de apărare. Autorii care utilizează vârsta cronologică (Blum, 1953; Engel, 1962; Vaillant, 1971, 1977; Lichtenberg și Slap, 1972; Elkind, 1976), ca și cei care acordă o atenție privilegiată stadiilor dezvoltării psihosexuale (Anthony, 1970; Gedo și Goldberg, 1973; Swanson, 1988
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în ultima secțiune a acestui capitol -, Kernberg ( 1975) sugerează că forma cea mai precoce a sa ar putea avea elemente de clivaj și că nivelul cel mai înalt ar putea prezenta caracteristici ale negării sau izolării. Dorprat (1985) a stabilit ontogeneza refuzului identificând patru stadii, începând cu prototipurile fiziologice (închiderea ochilor, de pildă) și terminând cu gândul verbalizat (de exemplu, negarea). 3) Se întâmplă ca un mecanism de apărare să sufere o „schimbare a funcțiilor sale” (Hartmann, 1939/1958): forma cognitivă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
americane Eleanor H. Porter. Pollyanna este prototipul persoanei excesiv de optimiste, care tinde să vadă binele în tot ce se întâmplă. Descrierea etapelor care constituie, în opinia lui Cramer (1991), secvența de dezvoltare a refuzului arată cât este de importantă studierea ontogenezei mecanismelor de apărare. Ea evidențiază însemnătatea stadiilor precoce ale dezvoltării în instalarea mecanismelor de apărare și permite formularea unor constatări și ipoteze privind evoluția, transformarea și sofisticarea lor. Această descriere indică tendința actuală de reducere a numărului de mecanisme de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pentru a se evita corectarea lor pe viitor. DEZVOLTARE MOTRICĂ (engl. motric development) - Procesul de elaborare, diferențiere și consolidare a diferitelor tipuri de conduite motoare. Motricitatea reprezintă pentru ființa umană ansamblul posibilităților de a acționa, cu o dezvoltare intensă în ontogeneză și organizată în două mari direcții: locomoție și activități complexe din poziție verticală; activități manuale care în copilărie, prin joc, capătă suplețe și precizie. Rolul motricității este atât de mare, încât unii specialiști au vorbit de primatul ei asupra dezvoltării
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și organelor; psihică, concretizată prin manifestări intelectuale, structurate definitiv și care mijlocesc autonomia lor; emoțională, concretizată prin diferențierea emoțiilor, stabilizarea sentimentelor, dar și capacitatea de control al acestora; socială, concretizată printr-o adaptare deplină la condițiile vieții și activității. În ontogeneză, reprezintă perioada cuprinsă între tinerețe și bătrânețe (Popescu-Neveanu, 1978). În opinia lui A. Gesell (apud Larousse, 2006), maturitatea este o componentă a comportamentului specific stadiului de copil. Numărul trăsăturilor de maturitate crește odată cu vârsta. După A. Gesell, se disting patru
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
stadiului de copil. Numărul trăsăturilor de maturitate crește odată cu vârsta. După A. Gesell, se disting patru sfere comportamentale: comportamentul motor, comportamentul de adaptare, comportamentul verbal, comportamentul personal și social. Maturizarea este legată de organizarea - în cursul etapelor preși postnatale ale ontogenezei - a structurilor (morfologice și funcționale) și a mijloacelor de comunicare (sinapse etc.) între diferitele sisteme ale organismului, care îl conduc pe acesta (în întregime sau parțial) spre o stare stabilă și finită. A fost distinsă maturizarea dezvoltării, presupusă a fi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]