62 matches
-
mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și în calcarele oolitice . Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat la partea superioară a versantului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pot grupa în următoarele unități hidrogeologice: 1.2.1. Unitatea hidrogeologică a dealurilor și platourilor înalte din zona Dealul Mare Hârlău și Culmea Holmului, include ape acumulate în fisurile și golurile rocilor calcaroase și grezoase și în intercalațiile de nisipuri oolitice, suportul impermeabil îl formează frecvent argilele și marnele. La contactul dintre rocile acvifere și suportul impermeabil, pe versanții laterali, apar linii de izvoare, ca în lungul abruptului estic al Dealului Mare-Hârlău, din care se alimentează cu apă localitățile Cotnari, Zlodica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prin acțiunea diferențiată a factorilor denudației. Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la apariția unor suprafețe topografice cunoscute sub numele de platouri structurale.Aceste depozite dure, de gresii și calcare oolitice, cu grosimi de circa 12 m, situate la partea superioară a acestui platou aparțin 143 microruditelor de Dealul Mare, de vârstă basarabiană. Stratele prezintă o înclinare spre sud-est de aproximativ 40 m pe o distanță de 5 km. (P. Ștefan
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 2. VALEA BAHLUIULUI ÎN AMONTE DE HÂRLĂU Această subunitate se desfășoară de la izvoarele Bahluiului și până la Hârlău pe o lungime de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub raportul texturii, grosimii și substanțelor organice. S-a observat o localizare a argilei pe locuri mai așezate (platouri). Materialul parental, alcătuit din roci ușor dezagregabile, a favorizat formarea de soluri destul de profunde, lipsite
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în Platforma Moldovenească, unitate ce reprezintă o prelungire spre sud-vest a platformei ruse, fiind alcătuită la suprafață de depozite sarmațiene sedimentare cvasiorizontale iar în adâncime din depozite neozoice, mezozoice și paleozoice. În regiunea Dealul Mare sunt două niveluri de calcare oolitice cu extindere mare: nivelul inferior situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050 m
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
regiunea Dealul Mare sunt două niveluri de calcare oolitice cu extindere mare: nivelul inferior situat la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050 m față de primul și reprezentat de gresie oolitică friabilă gălbuie, cu cimentări parțiale care îi dau aspect concrețional. b) Aspecte pedologice: sol brun argiloiluvial pseudogleizat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la 90 m la contact cu volhinianul, reprezentat de două bancuri a câte 1-3 m la distanța de 20 m între ele, formate din calcare oolitice cenușii și nivelul superior situat la 4050 m față de primul și reprezentat de gresie oolitică friabilă gălbuie, cu cimentări parțiale care îi dau aspect concrețional. b) Aspecte pedologice: sol brun argiloiluvial pseudogleizat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului superior al Bahluiului. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau gălbui de gresii nisipoase sau calcare oolitice. Din punct de vedere geomorfologic, acest teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este cernoziom
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești, în Podișul Sucevei, zona masivului păduros Dealul Mare-Hârlău, în treimea superioară a versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice acoperite cu un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este renzina litică și litosol. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bahlui. d) Aspecte climatologice: rezervația se încadrează în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
grosime. Ele stau pe argile și siltite (3-10 m) unde întâlnim exemplare foslile de Cardium sp., Mactra sp. și Musculus sp. într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
într-un nivel situat sub calcare. Unitatea litologică superioară nu este vizibilă. Litologic se diferențiază următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și mai ales bioclaste de mactre, ceriți, cardiide, Solen
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
următoarele tipuri principale: calcare oolitice (oosparite), calcare lumaselice (biosparite) cu Mactra podolica, gresii calcaroase și nisipuri. Între calcare și gresii apar roci de tranziție. Calcarele oolitice formeaza bancuri care pe longitudinală sunt substituite de gresii sau biosparite. Conținutul în corpuscule oolitice poate ajunge pâna la 90% la care se adaugă unele minerale alogene și antigene litoclaste, pelote și mai ales bioclaste de mactre, ceriți, cardiide, Solen, foraminifere, ostracode. Cimentul este alcătuit din calcit sparitic. Calcarele lumaselice sunt alcătuite aproape exclusiv din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de Mactra podolica conservate ca mulaje. Pe suprafața bioclastelor apar frecvent cruste micritice, calcaroase sau limonitice. Gresiile apar în strate subțiri și sunt alcătuite din minerale alogene (cuarț, feldspați, muscovit, zircon, hornblenda etc.), litoclaste (granite, gnaise, cuartite, gresii, calcare), corpuscule oolitice, minerale antigene etc. În concluzie materialul din care au rezultat rocile prezentate este atât de origine epiclastică, cât și de precipitare chimică și biochimică (oolite, bioclaste). Depunerea și respectiv precipitarea s-a produs în zona neritico-litorală de adâncime mică, cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este amplasată pe versantul vestic al dealului Laiului și dealului lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii membri litologici: în bază apar argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de un afluent al pârâului Rece și de doi torenți. d) Aspecte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bârnova urmează gresii slab cimentate și nisipuri în grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: Fauna fosilă: Depozite basarabiene, nisipuri cu Helix sp. și Unio sp. (”formațiune de Șcheia”). Calcar oolitic cu Mactra podolica. Nisipo gresii și calcare lumașelice. Depozitele basarabiene din zona Șcheia sunt cele mai vechi depozite care aflorează, având în acest perimetru o largă dezvoltare. ARII DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ (SPA) ELEȘTEELE JIJIEI ȘI MILETINULUI Jijia este cel
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Hârlăului în zona de contact cu Câmpia colinară a Jijiei. În această parte Podișul Moldovenesc este constituit la bază dintr-o alternanță de nisipuri și marne argiloase peste care se află o cornișă (pe la 250 m altitudine) formată din gresii oolitice calcaroase. Întreaga succesiune de depozite aparține ca vârstă geologică sarmațianului mediu. N. Macarovici constată că depozitele de sub cornișă din cauza pânzelor de apă ce se găsesc foarte aproape (pe verticală) sunt antrenate peste tot de alunecări de teren, ceea ce determină apariția
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
acestei regiuni, dezvoltat de depozite volhiniene și basarabiene aparține Podișului Sucevei reprezentat de Dealul Mare la vest și nord, Culmea Holmului la nord-est respectiv Câmpia Moldovei în est și sud-est. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și calcare oolitice, explică atenuarea denudației mai mari la vest, nord și nord-est, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari fragmentarea orizontală variază de la o
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
surpările și alunecările de teren, fiind influențate de activitățile umane. Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorează următoarelor condiții naturale favorabile: - alcătuirea petrografică (dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și calcare oolitice); - gradul de acoperire cu vegetație a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și calcare oolitice); - gradul de acoperire cu vegetație a versanților, modul de utilizare a terenurilor de către om (mai ales în ultimele secole când s-au defrișat mari suprafețe cu păduri ca în zona Pârcovaci, Dealul Cotnari, Dealul Broscăria-Ceplenița, unde pădurea a fost înlocuită
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și calcarele oolitice de deasupra lor. Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900 m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250 m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a declanșat
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
culoare albă (nisipurile de Bârnova). Complexul greso-oolitic include argile și nisipuri în care se intercalează două pachete de gresii și oolite. Primul pachet, care are 27 m grosime, constituie orizontul de Repedea și este format din gresii calcaroase și gresii oolitice de culoare cenușiu-gălbuie. Al doilea pachet prezintă 4-10 m grosime și este alcătuit din nisipuri și gresii micafere, constituind orizontul nisipurilor și gresiilor de Șcheia. Între gresiile oolitice de Repedea și nisipurile de Șcheia se află un pachet de circa
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
constituie orizontul de Repedea și este format din gresii calcaroase și gresii oolitice de culoare cenușiu-gălbuie. Al doilea pachet prezintă 4-10 m grosime și este alcătuit din nisipuri și gresii micafere, constituind orizontul nisipurilor și gresiilor de Șcheia. Între gresiile oolitice de Repedea și nisipurile de Șcheia se află un pachet de circa 10 m argile cenușii-albăstrui închise. Depozitele mai noi sunt reprezentate prin pietrișuri, nisipuri și luturi. Acestea apar pe areale reduse, pe versantul stâng al văii Bahluieț (interfluviul dintre
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]