110,211 matches
-
Nietzsche și momentului Heidegger. Sînt părțile cele mai ample ale volumului, analiza cunoaște aici nuanțări și precizări de maxim amănunt. Toate acestea, precedate de un capitol despre geneza și funcția simbolului artistic, dezvoltat în jurul ambiguității constitutive a simbolului: ,Înăuntrul artei, opera simbolică - arată Gabriel Liiceanu - reprezintă cel mai decis atentat la adresa ontologiei identității. Utilizarea simbolului artistic își are precedentul teoretic în gîndul că lucrurile nu sînt ceea ce sînt. Acesta este și paradoxul operei simbolice: că ea ne pune sub ochi o
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
dezvoltat în jurul ambiguității constitutive a simbolului: ,Înăuntrul artei, opera simbolică - arată Gabriel Liiceanu - reprezintă cel mai decis atentat la adresa ontologiei identității. Utilizarea simbolului artistic își are precedentul teoretic în gîndul că lucrurile nu sînt ceea ce sînt. Acesta este și paradoxul operei simbolice: că ea ne pune sub ochi o lume care este deja distrusă în intențiile înseși ale operației de simbolizare; realitatea care se propune văzului este totodată simbolul prăbușirii acestei realități." Cititorul are în față o reeditare, și totuși o
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
demiurgii ineluctabil-pedepsitoare. Ștefan Melancu nu este întru totul de acord cu ideea de mizantropie argheziană, relevată de Tudor Vianu, deși e greu de văzut altceva dincolo de ,rara sa facultate de a disprețui", evidențiată de același exeget. Fără îndoială că în opera argheziană pamfletul are o ,istorie" particulară, o evoluție cu metamorfoze, deviații, ambiții mai mici sau mai mari, până la cele demiurgice și apocaliptice. Ștefan Melancu întreprinde o schiță de istorie a pamfletului românesc (căruia Cornel Munteanu i-a consacrat în 1999
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
și era de așteptat să fie așa. Cercetătorului îi rămâne sarcina de a semnala și de a analiza aceste variațiuni tematice și stilistice. Elementele satirice și critice dau combinații foarte diferite în Icoane de lemn, Poarta neagră și în restul operei publicistice. O secvență a cărții lui Ștefan Melancu include un istoric al pamfletului arghezian, o diagramă internă, acoperind un interval mai mare de patru decenii, din 1904, de la primul text de acest fel, până în 1946 sau 1948. În mod explicabil
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
insistă la un moment dat (dar mi se pare că insuficient) asupra filogermanismului arghezian. Ar fi util de lămurit și sistematizat, atât cât se poate, convingerile argheziene în domeniile politic, estetic, social, instituțional și celelalte, pe baza întregii biografii și opere, într-o discuție extrem de interesantă, care ar avea de relevat fluctuațiile de la un deceniu la altul sau de la o epocă la alta. În ce credea, cu adevărat, pamfletarul, care părea să nu creadă în nimic? Ștefan Melancu relevă atitudinea lui
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
probleme sensibile. Există sugestii despre felul în care vedea pamfletarul naționalismul și cosmopolitismul. Se face însă numai o explorare parțială, vizând doar sectorul - totuși limitat - al pamfletului. Un efort de sistematizare a viziunii politice argheziene s-ar impune pentru întreaga operă publicistică a lui Arghezi, lăsată de prea multă vreme în voia haosului ei inițial. Analiza politică, sociologică și estetică a întregii publicistici argheziene, în sfera căreia pamfletul reprezintă, fără îndoială, nucleul de foc, va fi stimulată de acum încolo de
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
pamfletul reprezintă, fără îndoială, nucleul de foc, va fi stimulată de acum încolo de faptul îmbucurător că avem o ediție cronologică integrală (pe cât a fost posibil) din publicistica lui Arghezi în volumele III-VI (și mai urmează) din seria de Opere, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, în colecția de ,Opere fundamentale", apărută la editurile Academiei Române și Univers enciclopedic. Înclin să cred că negativismul lui Arghezi, rezultat din pasionalitate și temperament, nu ajunge la nihilism, care presupune o filosofie. Când
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
acum încolo de faptul îmbucurător că avem o ediție cronologică integrală (pe cât a fost posibil) din publicistica lui Arghezi în volumele III-VI (și mai urmează) din seria de Opere, îngrijită de Mitzura Arghezi și Traian Radu, în colecția de ,Opere fundamentale", apărută la editurile Academiei Române și Univers enciclopedic. Înclin să cred că negativismul lui Arghezi, rezultat din pasionalitate și temperament, nu ajunge la nihilism, care presupune o filosofie. Când vrea să fie un pamfletar extremist, Arghezi uită ,pravila de morală
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
A denunțat doctoratul ca un efect al artificializării învățământului și a devenit subiectul de cercetare a sute de teze de doctorat, câte i s-au consacrat de-a lungul vremii, în patru decenii de posteritate. Nu numai biografia, dar și opera publicistică a lui Arghezi sunt un spectacol de contradicții.
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
Luminița Voina-Răuț Poet, eseist, critic unanim recunoscut, a cărui operă a fost tradusă și publicată în numeroase limbi. Inițial editor de poezie al MultiCultural Review, este deopotrivă editorul fondator al editurii Talisman. Edward Foster este șeful catedrei de Umanistică și Științe Sociale din cadrul Imperatore School of Sciences and Arts, la
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
în care ea te emoționează. Oricum, eu nu-mi imaginez viața fără cărți. LVR - Care sunt noile dumneavoastră proiecte? EF - Ca scriitor, voi publica un volum Selected poems în ianuarie 2006, iar ca editor, poezii de William Bronk și toată opera lui Gustaf Sabin. Sabin a murit în mod tragic în iunie, și înainte de a muri, când știa că-și trăiește ultimele clipe, m-a sunat și m-a întrebat dacă pot să-i editez întreaga operă; o voi face așadar
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
William Bronk și toată opera lui Gustaf Sabin. Sabin a murit în mod tragic în iunie, și înainte de a muri, când știa că-și trăiește ultimele clipe, m-a sunat și m-a întrebat dacă pot să-i editez întreaga operă; o voi face așadar, chiar dacă acest proiect va dura doi ani. O să mai public și alți autori: Butler Yeats, Robert Duncan, Hilda Doolittle, Alice Notley și Jack Spicer. LVR - Un ultim gând al poetului despre poezie? EF - Dacă o persoană
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
ediției a III-a, și anume: ,Eu scriu. Cine mă citește?". Repet aceste lucruri îndeobște cunoscute, chiar din paginile României literare, fiindcă nu totdeauna informația oferită de presă a fost corectă. Serile, poeți din mai multe țări au citit din opera lor. La decernarea premiilor, Llosa a vorbit și el pe larg despre tema simpozionului. Important mi s-a părut și faptul că toate comunicările au fost urmate de discuții, unele foarte interesante. Scriitorii, sosiți din toate colțurile lumii, care au
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
situație care îi asigură și lui un sentiment pervers, la limita plăcerii. Supus tuturor frustrărilor, deținutul sfîrșește prin a suferi, așa cum se întîmplă de obicei, de un complex de superioritate. El devine conștient de propria sa genialitate și caută în operele clasicilor texte care să-i susțină teza. ,Și ce e onania dacă nu slăbiciune? Și de unde vine geniul dacă nu din complex de inferioritate? Unii vin și contrazic asta amintind că Tolstoi, alt geniu corifeu al omenirii, spune că arta
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
este întâmplător faptul că pe parcursul discuțiilor pe care actualul ministru al Culturii le-a avut cu dirijorii Zubin Mehta și Valeri Gergiev, a reieșit interesul celor două proeminente personalități ale vieții muzicale contemporane de a conduce realizarea unor producții ale operei enesciene ,Oedipe", iar aceasta în unele dintre cele mai importante teatre muzicale europene. Nu poate fi uitat faptul că muzica românească de azi și de ieri și-a găsit locul firesc în suita manifestărilor festivaliere; au existat și exagerări fastidioase
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
-a Simfonii de Serghei Prokofiev; ...versiune pe care, personal, am preferat-o celei oferite de Kurt Masur în compania Orchestrei Naționale a Franței. Evoluții muzicale dezamăgitoare? ...cea a celebrei soprane Barbara Hendriks, aflată la sfărșit de carieră de soprană de operă, încercând a intra în lumea jazzului, cea a cunoscutului violonist Shlomo Mintz, a cărui brutalitate de atac a arcușului a fost salvată de calitatea unei superbe viori Stradivari. Ne-am fi dorit ca secțiile competiției destinate tinerilor performeri să fie
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
interzice imediat toate filmele cu Dracula... VOLUME ÎN PREGĂTIRE 1)Dan Iosif, Maxime și cugetări de pe vremea când eram parlamentar PSD, ediție de lux, cu amănunte. Prefața este semnată de un colectiv de muncitori-strungari de la fostul IMGB. 2)Traian Băsescu, opere complete, ediție de autor, Cum am învățat eu carte... Vol.1: Când văd vreun dascăl, îmi vine să..." 3)Călin Popescu Tăriceanu, Cum am scăpat de inundații plecând la Bratislava? (roman-fluviu); volum cu prefață de Emil Boc, intitulată Absență pur
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
căsuțele și căsoaiele ideologice... Adevărații și eternii învingători ai culturii românești sunt ei, cei pe care nimeni nu se îngrijește să-i combată, ei, cei fără ideologie, căci nu au idei, fără o etică, fiindcă nu au nimic sfînt, fără operă, căci numai la scris nu le stă mintea." (Vierii minții) Mircea Cărtărescu a strîns din dinți ani în șir, și-a ales un țel înalt, nu s-a lăsat distras de la propriul proiect pe care și l-a urmărit conștiincios
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
preocupați de problemele intelectuale de azi trebuie să luam în calcul această posibilitate care ni se oferă de a șterge barierele, de a stimula schimburile culturale reale și prin intermediul unei politici inteligente în privința traducerilor și contactelor, să contribuim la cunoașterea operelor valoroase și a ideilor importante, chiar dacă aparțin unor țări mici și fără o mare tradiție culturală, cum este cazul țărilor din lumea a treia. MS: În acest context, care credeți că este rolul unui Festival de literatură cum este cel
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
este un efort de a ajunge la celălalt, la cititor, fără de care literatura nu se materializează. Această materializare se produce nu cînd scrii, ci cînd ceea ce ai scris este citit de cineva. Atunci se stabilește acea comunicare tăcută, misterioasă, dintre opera literară și cititor. Desigur, cred că literatura umple un gol din viața noastră, datorită ei, fără această viață paralelă pe care o trăim datorită cărților, existența, viețile noastre ar fi mult mai mediocre, ne-am simți mult mai frustrați. MS
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
publicul său. MS: Dacă analizăm a doua parte a întrebării, aici la Neptun, până să veniți dvs., scriitorii și-au manifestat îngrijorarea față de scăderea numărului cititorilor. Vă preocupă acest aspect? Trebuie să fie preocupat scriitorul de felul cum se vinde opera lui, cum este distribuită? Desigur, dvs. aveți o agentă literară care s-a dovedit a fi genială, Carmen Balcells, care a luat asupra ei, cu succes aceste preocupări și a făcut minuni, nu numai în cazul dvs., ci și în
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
foarte mult să precizez acum că sînt foarte recunoscător românilor: cititorilor mei, editorilor, jurnaliștilor din presa culturală din România, pentru generozitatea cu care au primit cărțile mele. Cred că în nici o altă țară nu s-au tradus atîtea titluri din opera mea ca în România. Mi-au fost editate și reeditate romanele, piesele de teatru, eseurile, iar acum totul a fost încununat de Premiul ,Ovidius". Este deosebit de stimulator pentru mine să știu toate acestea și vreau să mulțumesc încă o dată, prin intermediul
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
Caragiale a gândit întocmai tot ce vom spune despre el. Principalul este că acest lucru e spus, fie că a fost gândit sau nu" (Crase banalități..., p. 4). Dragomir subliniază aici, prudent, spațiul de joc pe care îl deschide o operă și diversitatea posibilă a interpretărilor. Acum, putem constata prima diferență semnificativă dintre Dragomir și cazurile anterioare. În timp ce Noica și primul Heidegger căutau, prin abordarea unei piese din aria literaturii, să ilustreze propriul lor concept filozofic (pentru Heidegger structura grijii, pentru
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
lucru foarte interesant: , Am șovăit, în privința Scrisorii pierdute, între o interpretare platoniciană, una aristoteliciană și una leibniziană" (Crase banalități..., p. 4). Acest lucru vrea să spună că aceste interpretări erau cu putință, că piesa literară permitea o multiplă abordare, ca operă deschisă mai multor interpretări! Însă cât de multe? Putem oare presupune că ar fi posibilă și o interpretare plotiniană, și una kantiană, și una spinozistă și una bergsoniană? Apoi, această ,șovăire" arată că Dragomir a evaluat și a cântărit aceste
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
la prima vedere și care, în genere, scapă privirii obișnuite. Filozoful se vede chemat să scoată la suprafață acest zăcământ fundamental de sens, să îl expună și să îl articuleze la un nivel filozofic explicit. Acest zăcământ de sens din opera literară este scos la lumină fie cu ajutorul unei grile conceptuale prealabile (cum se întâmpla cu primul Heidegger și cu Noica), caz în care opera literară este una ilustrativă; fie fără o astfel de grilă conceptuală (ca la Dragomir și la
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]