127 matches
-
materialul concret. De aici și caracterul doar categorial - concret (național) al gândirii școlarului mic. Abia stadiul următor va completa și desăvârși procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial - abstracte (conceptele). Stadiul operațional - formal (11/12 - 15/16 ani sau niciodată) Progresul operaționalității gândirii este evident, raționamentul prin care individul se desprinde de materialul concret, putându-se axa pe abstracțiuni. Pe lângă operarea nuanțată cu clase de obiecte și cu relațiile dintre ele (stadiul anterior), se naște acum posibilitatea operațiilor cu operații. Aceste achiziții
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
luarea în considerare a diverselor puncte de vedere (acest fapt se datorează cristalizării operațiilor mintale care au la bază achiziția reversibilității). Copilul poate concepe că fiecărei acțiuni îi corespunde o acțiune inversă care permite revenirea la starea anterioară. În baza operaționalității crescânde a gândirii, pasul spre logicitate este făcut și prin extinderea capacității de conservare a invarianților. Ceea ce diferențiază acest prim stadiu logic, când s-a făcut saltul de la gândirea de tip funcțional la cea de tip categorial, de următorul este
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
respectiv materialul concret. De aici și caracterul doar categorial concret (noțional) al gândirii școlarilor mici. IV Stadiul operațiilor formale (11/12 - 15/16 ani sau niciodată) Este stadiul care completează și desăvârșește procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial abstracte. Progresul operaționalității gândirii este evoluția de fapt, că raționamentul se desprinde de 55 materialul concret, putându-se axa pe abstracțiuni. Se operează nuanțat cu clase de obiecte și relațiile dintre ele ca și în stadiul anterior și apare posibilitatea operațiilor cu operații
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
generalizare metodologică și deschidere tematică. Deschiderea logicii spre realitate, acțiune, istorie, societate, politică, precum și examinarea propriei substanțe și interiorități, au făcut posibilă apariția ipostazei metalogice, conștiința de sine a logicii capabile să-și autoevalueze posibilitățile și limitele. Progresele formalizării și operaționalitatea sistemelor axiomatice, multiplicarea limbajelor naturale și formale, proliferarea logicilor "neclasice" și asaltul pluralismului logic au impus apariția discursului metateoretic, autoreflexiv și înglobant al metalogicii. Forța comprehensiv-interpretativă a ipostazei metalogice a gândirii se explică prin faptul că metalogicul nu este doar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a cetățeanului și imoralitatea egoismului primar, raționalitatea pragmatică a omului politic și incompetența imposturii politicianiste, modalitatea constituțional-legitimizantă a statului de drept și voluntarismul discreționar al dictaturii, finalitatea social-reglatoare a regimurilor democratice și blocajul societăților scurtcircuitate de regimuri dictatoriale. Răspândirea și operaționalitatea clivajului politică-politicianism fac din acesta un adevărat criteriu de evaluare a normalității și rezonabilității politice. Istoria politică a umanității poate fi privită ca un permanent raport între normele, valorile și instituțiile politicului, pe de o parte, impostura, amatorismul și voluntarismul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
evaluare; programe pentru curriculum opțional, propunând obiective și selectând conținuturi adecvate; proiectarea lecției, realizând aceeași funcție, dar la nivelul unității didactice - lecția; întocmirea schemei orare și a orarului clasei. O proiectare eficientă are următoarele caracteristici: adecvare la situații didactice concrete; operaționalitate - potențialitatea de a se descompune în secvențe acționale distincte; flexibilitate - adaptabilitate la evenimente noi, asimilarea din mers a unor strategii mai eficiente decât cele proiectate inițial; economicitate - un învățător trebuie să configureze un plan strategic simplu și eficient în practică
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de calitate a finanțelor publice îl reprezintă guvernanța fiscală 4. Realizarea unei guvernanțe fiscale de calitate implică în primul rậnd existența unei strategii fiscale bine fundamentată din punct de vedere științific, existența unor reguli de politică fiscală clare, a căror operaționalitate să fie asigurată prin lege, precum și existența unui Consiliu Fiscal Independent, care să supravegheze întreaga politică fiscală. Este necesar ca, atât guvernul, cât și Consiliul Fiscal Independent, să urmărească aplicarea cu fermitate a principiilor care asigură coerența și eficacitatea politicilor
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
de calitate a finanțelor publice îl reprezintă guvernanța fiscală 4. Realizarea unei guvernanțe fiscale de calitate implică în primul rậnd existența unei strategii fiscale bine fundamentată din punct de vedere științific, existența unor reguli de politică fiscală clare, a căror operaționalitate să fie asigurată prin lege, precum și existența unui Consiliu Fiscal Independent, care să supravegheze întreaga politică fiscală. Este necesar ca, atât guvernul, cât și Consiliul Fiscal Independent, să urmărească aplicarea cu fermitate a principiilor care asigură coerența și eficacitatea politicilor
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
tele-învățământ, a creat mijloacele informatice pentru a face vizibilă repartiția cunoașterii în cadrul unei comunități: creierul unui colectiv pe un ecran Minitel. Aceste admirabile progrese tehnice nu au și revers? There is nothing such a free meal. Costul acestor beneficii de operaționalitate în exterior ar consta într-o anumită cecitate simbolică interioară. De câteva decenii, extinderea spațiilor observabile pare să aibă ca preț amputarea teritoriilor utopiei. Când spectrul razelor electromagnetice era redus la lumina vizibilă cu ajutorul retinei, invizibilul avea infinit mai multă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un fel de analitică aplicată unor concepte care nu-și au sursa în intelect (mai bine zis, nu fac parte din tabela kantiană a celor douăsprezece categorii)? Strict formal, Kant consideră că forma logică a raționamentului este aceea care susține operaționalitatea rațiunii. Dar această formă trebuie gândită nu în sine, ci după cele trei tipuri de raporturi în care se pot afla categoriile intelectului: categorice, ipotetice și disjunctive. În plus, trebuie ținut seama și de raporturile pe care reprezentările le pot
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe o cale de înțelegere și fenomenologia postheideggeriană (pe cea franceză din ultimele decenii, de exemplu), nu doar proiectele filosofice anterioare analiticii existențiale heideggeriene, cum este cel kantian. Și tocmai prin aceasta se poate întări dovada privind sensul constitutiv al operaționalității judicative pentru analitica existențială; însă într-un mod cu totul relativ. Scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență, actul-de- principiu (logic) al unui tip de analitică, menține activă posibilitatea "naturală" de a constitui sensuri non-judicative, dar și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însuși, pentru a deveni operațional, trebuie constituit cumva. În plus, el este, așa cum se va dovedi, timpul care timporizează, în acest fel devenind cu putință orice constituire fenomenală în orizontul intenționalității factice a Dasein-ului. Dar timpul se află, tocmai datorită operaționalității sale, în fiecare "ființare" constituită; iar acest fapt are semnificație obiectuală. Împrejurarea din urmă este deosebit de semnificativă în ordinea constituirii enunțului în aspectul său obiectual. Prin enunț, susține Heidegger, privirea ambientală și-a trecut miza de la obiectul dat în unitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altfel, discursul heideggerian din lucrarea tocmai amintită merge către constituirea Dasein-ului ca timp și a ființei ca adevăr. La începutul lucrării, susțineam că suspendarea valabilității unuia dintre cele două aspecte ale judecății și judicativului, formal sau alethic, nu afectează nici operaționalitatea judicativă, nici constitutivitatea fenomenală care se ivește în acest orizont. Și aceasta, pentru că aspectul activ poate prelua unele funcții ale celui suspendat. De fapt, suspendarea despre care vorbeam ține doar de o prezența nominală a elementelor celor două aspecte, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și un anumit predicat "logic", chiar dacă donația aceasta de conținut "interpretarea" pe linia conținutului este ulterioară sesizării formale. În felul acesta, al interpretării, obiectualizării, celor două funcțiuni formale, se exercită ca atare înseși funcțiunile în cauză; dar aceasta înseamnă acceptarea operaționalității formalului însuși. Prima ipostază (stare) a lui S și a lui P este aceea de "variabilă", chiar dacă aceasta din urmă a devenit obiect de reflecție logică, matematică și filosofică mai târziu, raportat la istoria cunoașterii; totuși, unii istorici ai științelor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru fel de fel de însușiri (determinații) indicate prin predicat; desigur, toate acestea sunt cu putință numai înlăuntrul structurii formale a judecății. Atemporalizarea, paradoxal, intensifică determinația pe care subiectul o căpătase tocmai prin intervenția timpului. Dar de ce se întâmplă aceasta? Operaționalitatea judicativă trebuie să se sprijine pe ceva stabil, pe un fel de "substrat", pe ceva care să fie întărit în dimensiunea sa ființială și să devină o ființare fermă în însuși faptul ei de a ființa, suficient de puternică pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
recunoscute prin cea de-a doua timporizare a subiectului și predicatului, ca fiind, așadar, legate direct de judecată, semnifică mai degrabă în spațiul mai larg al judicativului; ele sunt actele constitutive ale dictaturii judicativului, însă nu doar în sensul condiționării operaționalității acesteia, cât mai degrabă în acela al regenerării sale neîncetate, prin fiecare act de gândire, rostire, făptuire. Ele sunt, de fapt, acte de re-timporizare, cu valabilitate pentru condiția strict formală a judicativului, dar, totodată, fundamente solide pentru actele de autorizare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să-și descarce conceptul în propria noastră gândire, punând-o pe aceasta să se reconstruiască ea însăși în acest sens conceptual (schimbând astfel și sensul esențial al constituirii fenomenologice, acela de "umplere", cu un sens propriu-zis originar chiar în ordinea operaționalității fenomenologice: acela al "descărcării", tinzându-se astfel către o preeminență obiectuală, dorită atât de mult, uneori, în fenomenologie; și, pe această bază, către Unul din care toate se trag înspre propria lor ființă (adică și ego-ul și lumea, cu toate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
PROPUNERI de teme suplimentare pentru lucrările de gradul 1, ProDid, 4, (19861988), 1988, 235-237 [la FF a UCN, Specialitatea limba și literatura română]. [139] PROROCU, ELENA; PUIU, ZVETLANA, Diversificarea exercițiilor cu caracter creator - condiție hotărâtoare pentru însușirea conștientă și asigurarea operaționalității cunoștințelor de limba română la ciclul primar, BullDMȘ - Suceava, 2, 1988, 18-22. [140] RĂDULESCU, ANGELICA, Lexic și gramatică, DMod, 3, 1988, 95-100. [141] ROMAN, IOAN C.; HANGU, IRINA, Repetarea în învățarea citirii de către elevii din clasa întâi, RPed, 37, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
factorii implicați (Învățătorelev), de obiectivele și criteriile urmărite, de modalitățile folosite. Dintre cerințele de bază amintim: evaluarea trebuie subordonată finalității generale de optimizare a deprinderilor de exprimare scrisă; aprecierea trebuie să urmărească, simultan, obiective precise și variate: spiritul de observație, operaționalitatea gândirii, creativitatea, imaginația, cultura (modul În care toate acestea capătă expresie verbală vocabular, construcție sintactică, ortografie, punctuație), notă personală; evaluarea presupune plasticitate afectiv-intelectivă din partea Învățătorului, pentru a surprinde coeficientul personal implicat În compozițiile cercetate și determinat de particularitățile de vârstă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Articolul 79 Protecția aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicita se realizează pe baza Programului Național de Securitate Aeronautică, elaborat de Ministerul Transporturilor și aprobat prin hotărâre a Guvernului. Articolul 80 Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat responsabilă pentru dezvoltarea, implementarea și operaționalitatea acestui program. Capitolul 12 Facilități aeronautice Articolul 81 Facilitățile aeronautice se realizează pe baza Programului Național de Facilități Aeronautice, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Articolul 82 Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat responsabilă pentru dezvoltarea, implementarea și operaționalitatea acestui program. Capitolul
CODUL AERIAN din 22 august 1997 (Ordonanţa nr. 29 din 22 august 1997 privind Codul aerian). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125048_a_126377]
-
dezvoltarea, implementarea și operaționalitatea acestui program. Capitolul 12 Facilități aeronautice Articolul 81 Facilitățile aeronautice se realizează pe baza Programului Național de Facilități Aeronautice, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Articolul 82 Ministerul Transporturilor este autoritatea de stat responsabilă pentru dezvoltarea, implementarea și operaționalitatea acestui program. Capitolul 13 Căutarea și salvarea aeronavelor civile Articolul 83 Asistență de căutare și de salvare a aeronavelor civile aflate în primejdie și a supraviețuitorilor unui accident de aviație se realizează prin sistemul național de căutare și salvare. Articolul
CODUL AERIAN din 22 august 1997 (Ordonanţa nr. 29 din 22 august 1997 privind Codul aerian). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125048_a_126377]
-
pe baza căruia se autorizează producția de serie a aeronavelor civile și a componentelor acestora; 34. elaborează Programul național de securitate aeronautică pe baza căruia se asigura protecția aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicita; răspunde pentru dezvoltarea, implementarea și operaționalitatea acestui program; 35. reglementează, organizează și desfășoară activitățile privind anchetă administrativă a incidentelor și accidentelor de aviație civilă; 36. supraveghează și controlează navigația în apele naționale, a navelor sub pavilion român, precum și a navelor arborând pavilion străin, dar aparținând unor
HOTĂRÂRE nr. 263 din 6 aprilie 1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului TranSporturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123814_a_125143]
-
pe baza căruia se autorizează producția de serie a aeronavelor civile și a componentelor acestora; 33. elaborează Programul național de securitate aeronautică pe baza căruia se asigura protecția aviației civile împotriva actelor de intervenție ilicit��; răspunde de dezvoltarea, implementarea și operaționalitatea acestui program; 34. reglementează, organizează și desfășoară activitățile privind anchetă administrativă a incidentelor și accidentelor de aviație civilă; 35. acorda permisiunea de intrare și de plecare a navelor românești și străine în/din porturile civile românești; 36. supraveghează și controlează
HOTĂRÂRE nr. 3 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, TranSporturilor şi Locuinţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132013_a_133342]
-
slab structurat, determinat de: incertitudinea drepturilor de proprietate pentru o parte a avuției naționale (active imobiliare destinate privatizării, aflate încă în patrimoniul public; bunuri aflate în litigii comerciale); construcția instituțională încă deficitară pentru asigurarea funcționalității mecanismelor economiei de piață și operaționalitatea redusă a acestora din cauza insuficientei coerențe a cadrului normativ; desfășurarea într-o proporție considerabilă a activității economice pe palierul informal al societății; intervenția, de multe ori discreționara, a autorității publice, supusă deseori intereselor politice conjuncturale. În aceste condiții, în funcționarea
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
de către Împrumutat pe cheltuiala Împrumutatului, Împrumutatul, prin prezența, este de acord să plătească la cerere toate costurile și cheltuielile (inclusiv spezele și cheltuielile consilierului legal pentru Bancă) solicitate de către Bancă în legătură cu acest împrumut, inclusiv cu pregătirea, negocierea, executarea, amendarea și operaționalitatea acestuia sau cu păstrarea drepturilor decurgînd din prezentul sau cu punerea în aplicare a acestui acord și al garanției, cu condiția ca, cu toate acestea, spezele și cheltuielile consilierului legal pentru Bancă, la data semnării acestui acord, să nu depășească
ACORD DE ÎMPRUMUT din 24 septembrie 1992 între România şi Banca Regala a Canadei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137097_a_138426]