103 matches
-
continuu, în cadrul activităților zilnice, școlare și extrașcolare, destinate recuperării și educării copilului deficient; b) stabilirea obiectivelor programului, pe termen scurt, mediu și lung, diferențiat pe domeniile implicate în procesul recuperării și educării (psihologic, pedagogic și social) și într‑o formulă operaționalizată care să faciliteze o evaluare corectă; c) elaborarea activităților și stabilirea metodelor, mijloacelor și procedeelor specifice procesului de recuperare și educare a copilului deficient, în funcție de nivelul de dezvoltare al acestuia și de particularitățile personalității sale; d) alcătuirea echipelor interdisciplinare și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
afecta explicația. Acest proces analitic trebuie să fie finalizat complet, cu rigoare și precizie, înainte de începerea testării. Etapa a doua este una sintetică și se ocupă de colectarea de date și de testarea empirică (vezi Cursurile 9-12). Fiecare variabilă trebuie operaționalizată astfel încât valorile ei să poată fi măsurate concret și codificate. Observațiile trebuie selectate, de obicei printr-o eșantionare a populației pe cazuri eligibile. Apoi trebuie colectate date pentru fiecare variabilă din studiu, la fiecare observație selectată, acordându-se atenție potențialelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
detaliate și fără convenții de testare riguroasă. În esență, aceștia neagă necesitatea existenței celei de-a doua etape din procesul cercetării. Câteodată explicația oferită este aceea că lumea este prea complexă pentru a putea fi prinsă în valorile unor variabile operaționalizate, că măsurările acelor valori conțin diferite grade de eroare și că inferența statistică din acele măsuri se bazează doar pe probabilități. Opinia lor este că există foarte puțin material de extras din domeniul imperfect al informațiilor senzoriale. Putem recunoaște ușor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
susținută. Colectarea de date nu se face prin culegeri aleatorii și prin încercări la nimereală. Aceasta este o procedură organizată în care observațiile sunt selectate în mod specific și în care se codifică valorile fiecărei observații pentru setul de variabile operaționalizate definite cu atenție din studiu, aplicându-se tehnici care să maximizeze șansele de a se face inferențe solide și să minimalizeze distorsiunile posibile. Există convenții unanim acceptate cu privire la ce date trebuiesc colectate, unde trebuiesc colectate și cum trebuiesc colectate, dar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ne stau la dispoziție este aceea de a crește numărul de observații, ajutând astfel la recâștigarea încrederii în eroarea standard. O soluție ceva mai puțin mecanică este reconceptualizarea modelului. Este foarte posibil ca atunci când două sau mai multe variabile independente operaționalizate sunt foarte puternic legate, cercetătorul să nu se afle de fapt în prezența a două concepte complet diferite. De exemplu, să ne imaginăm un studiu în care voi folosi trei variabile independente - densitatea populației, procentul din populație care locuiește în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Încă neprocesate. Similitudinile prezente În dosarele analizate conduc Însă la ipoteza că rezultatul obținut pe o populație statistică redusă nu va fi cu mult diferit de cazul În care câteva sute de cadre vor fi introduse În bază, iar informațiile operaționalizate și interpretate după aceleași criterii. Studiul este structurat În patru părți. Prima, foarte importantă din punct de vedere metodologic, explică modul În care dosarele profesionale erau Întocmite și tipurile de informații Înregistrate. Analizând conținutul documentelor ce se regăseau În dosarele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și operaționale. Una dintre Încercările cele mai importante de a segmenta realitatea În jurul gradului de predictibilitate Îi aparține lui Herman Kahn, cel mai influent și cunoscut dintre fondatorii disciplinei previziunii strategice. Acesta a identificat șase categorii de variabile care, odată operaționalizate și analizate, pot oferi o bază pentru construirea scenariilor și chiar pentru predicții limitate. Este vorba de variabile care pot influența sau chiar determina anumite aspecte ale viitorului și care, odată privite În conjuncție „oferă o imagine schițată a posibilelor
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și specificul acestora tradus prin valorificarea tradițiilor, a unor datini și obiceiuri, activitățile și sectorul casnic, dinamica așezărilor rurale împreună cu elementele de cultură specifice; implică proiecte muzeotehnice moderne prin tehnici de expunere permisive contactului nemijlocit cu artefactele. Un proiect muzeografic operaționalizat care reactualizează trecutul într-o manieră specifică prezentului pe coordonate spațio-temporale reversibile, supuse oricăror modificări; consolidează acțiunile unui public care din spectator devine participant pe această scenă culturală. Aceste determinante sociale se regăsesc în muzee în aer liber din Europa
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
studenților mediciniști, comparativ cu medicii, studenții sunt mai puțin afectați. Explicația principală pentru aceste rezultate se poate contura din perspectiva gradului de expunere la materialul traumatic. Medicii lucrează mult mai mult timp în contact cu materialul traumatic al pacienților, timp operaționalizat prin ore pe zi, zile pe săptămână, ani în această meserie. O a doua justificare a rezultatelor ar putea fi responsabilitatea crescută pe care și-o asumă orice specialist care îngrijește persoanele afectate. De la psihoterapeuți la polițiști, pompieri și până la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de capacitati enorme de a simți și de a exprima empatie tind să fie mai expuși stresului de compasiune". (Figley, 1995). Totuși numeroase studii citate anterior suțin importanța empatiei în interacțiunea medic-pacient. Soluția propusă prin acest studiu a fost empatia operaționalizată ca abilitatea și disponibilitatea de a înțelege reacțiile afective ale celeilalte persoane, de a privi situația din perspectiva celuilalt și de a comunica această înțelegere (Hojat et al., 2002). Această operaționalizare se centrează asupra laturii cognitive din definițiile tradiționale ale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
care preferă mijloacele non-violente ale managementului conflictului și identificarea de soluții la decizii bazate pe încredere, accentul fiind pus pe valoarea vieții umane. În aceeași măsură, democrațiile și cetățenii lor sunt dezinteresați în costurile de menținere a unei armate mari operaționalizate, preferând să aibă o poziție de apărare minimă prin structuri mici de securitate și apărare. Întotdeauna pacea democratică a ajutat la înfăptuirea securității prin cooperare. Kant și apoi versiunea modernă a acestei teorii liberale au propus crearea organizației internaționale ca
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
precum și continuu, În cadrul activităților zilnice, școlare și extrașcolare, destinate recuperării și educării copilului deficient; - stabilirea obiectivelor programului, pe termen scurt, mediu și lung, diferențiat pe domeniile implicate În procesul recuperării și educării (psihologic, pedagogic și social) și Într-o formulă operaționalizată care să faciliteze o evaluare corectă; - elaborarea activităților și stabilirea metodelor, mijloacelor și procedeelor specifice procesului de recuperare și educare a copilului cu dizabilitate, În funcție de nivelul de dezvoltare a acestuia și de particularitățile personalității sale; - alcătuirea echipelor interdisciplinare și identificarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
devin hotărâtoare ca unic și operațional reper de evaluare; - principiul evaluării pozitive se referă la faptul că obiectul predilect al evaluării educabililor cu cerințe speciale Îl constituie doar progresele realizate de aceștia; - principiul evaluării factuale presupune evitarea unor obiective educaționale operaționalizate, riguros prestabilite, fixist și obsesiv așteptate și evaluarea faptelor concrete. B.6. Principii de raportare/atitudinaletc "B.6. Principii de raportare/atitudinale" - principiul ultimei alternative educaționale se referă la faptul că educația integrată/incluzivă reprezintă pentru elevul cu cerințe speciale
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
generalității și gradului de constrângere ale sistemului de valori, cel mai profitabil este să optăm pentru o variantă individualist-raționalistă moderată, de genul următor. Recurgerea la invocarea sistemului de valori - ca factor general explicativ și nu la valori în varianta lor operaționalizată, ce nu pot fi și nu trebuie ocolite în analiza realității sociale! - e preferabil să reprezinte o soluție de ultimă instanță, la care vom face apel doar atunci când se epuizează celelalte resurse explicative (legate, în principal, de natura concretă a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fericiți dacă s-ar căsători și ar avea copii; mamele copiilor mici n-ar trebui să aibă slujbe; cuplurile căsătorite ar trebui să fie împreună pentru totdeauna, cu excepția cazurilor de abuz sexual” (Bradshaw, Healey, Smith, 2001, p. 299). Deși par operaționalizate, asemenea valori sunt îndemnuri dezirabile, dar spațiul abstract al lui „trebuie” este contrazis de concret, real, știut fiind că, printre altele, 50% dintre uniunile conjugale din SUA se destramă. De altfel, mai ales reprezentantele mișcării feministe consideră că recurgerea la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înțelege că în încercarea de evaluare sintetică a conceptului trebuie să se țină seama de toate dimensiunile lui. Toată această analiză rămâne ancorată în zona teoreticului, în vreme ce pentru cercetarea concretă este nevoie ca fiecare dimensiune să fie la rândul ei operaționalizată, adică transpusă în indicatori (empirici), care nu sunt altceva decât semnele cu ajutorul cărora regăsim entitățile empirice subsumabile unei noțiuni (în cazul celor atributive) sau care se încadrează într-o anumită clasă (ori primesc o anumită valoare), pentru cele de tip
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceste metode se bazează, de regulă, pe analiza matricei coeficienților de corelație între perechile de itemi,cerința fundamentală fiind aceea de a găsi corelații intradimensionale mai puternice decât cele interdimensionale. Oricum s-ar proceda, este limpede că un concept odată operaționalizat, odată specificate și urmărite anumite dimensiuni ale sale, rezultatele anchetei empirice vor descrie numai aspectele reținute de dimensiunile și indicatorii utilizați. De aici rezultă cu claritate că extrapolarea constatărilor cercetării la întreaga semnificație a conceptului este ilicită și că, prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru măsurarea predicțiilor liberale. Utilizarea acestor criterii ar trebui să permită evaluarea predicțiilor liberale privind comportamentul principalelor state în perioada post-Război Rece în raport cu predicțiile neorealiste și cele instituționaliste. În tabelul 1.1 sunt rezumate predicțiile asociate cu cele trei teorii operaționalizate, cu privire la sistemul internațional după Războiul Rece. Tabel 1.1 Teorii și predicții (rezumat) Variabilă Tipar general al activității instituționalizate Ajustări ale politicii externe Neorealism Schimbare majoră în balanța de putere globală 1 2 3 Tendință globală de balansare Structură conflictuală
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la gen (reconcilierea între viața de familie și muncă, violența și hărțuirea sexuală, discriminarea la angajare și promovare, includerea dimensiunii de gen în procesul negocierii colective, accesul la informație și comunicare) rămân neabordate adecvat (din punct de vedere metodologic și operaționalizate marginal) în studii naționale exhaustive. Previziuni optimiste versus lipsa demersurilor concrete de includere a dimensiunii de gen în activitatea instituțiilor Surprinzătoare sunt instituțiile și reprezentanții acestora și în ceea ce privește estimările legate de evoluția situației privind egalitatea de șanse: pe de o
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
precizeze modificările cantitative/ calitative ale capacităților celor care Învață, trebuie să precizeze situațiile de Învățare sau condițiile de Învățare care determină modificările educative preconizate (solicitate); trebuie să specifice nivelul realizării (parametrii, dimensiunile precise/concrete ale modificărilor enunțate În obiectiv). Obiectivul operaționalizat trebuie să cuprindă trei specificații: denumirea comportamentului observabil; enunțarea condițiilor În care se va exersa și se va demonstra atingerea (schimbarea) comportamentului preconizat În prima specificație; criteriul de reușită (ca nivel de performanță acceptabilă). Criteriile operaționalizării sunt: obiectivul operațional se
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pot fi observate direct și, implicit, nu pot fi evaluate; obiectivul să conțină cât mai puțini termeni comportamentali expliciți ("verbe de acțiune") care să vizeze o operație, o acțiune singulară. Pentru a se facilita evaluarea gradului de realizare a obiectivelor operaționalizate este necesară: specificarea condițiilor de Învățare care presupune indicarea facilităților/restricțiilor specifice realizării comportamentului și relevării atingerii obiectivului, acestea se referă la materialul didactic; informații, instrucțiuni, mijloace tehnice (instrumente, aparate etc.); este foarte importantă specificarea acestor condiții de manifestare a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
performanțelor, prescrise în programe, a nivelului lor de atingere de către fiecare educat, pentru certificare sau corectare globală, cu stabilirea unor instrumente riguroase de măsurare, cu precizarea clară a rezultatelor așteptate și a criteriilor de formulare a unei sarcini-item, cu obiective operaționalizate, cu structurarea piramidală a obiectivelor-performanță, cu timpul necesar acordat unei învățări depline. Evaluarea pentru luarea deciziilor Din aceasta a derivat modelul CIPP (Context, Input, Processus, Product), care este legat de managementul instituției, însă este util și la nivelul metacogniției, al
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modele teoretice cu aplicabilitate practică. Cartea poate fi citită în totalitate sau secvențial, capitolele sale putând fi percepute ca unități tematice independente, reunite sub umbrela largă a dezvoltării comunitare. Referentul de bază al cărții este comunitatea. Sunt delimitați conceptual și operaționalizați termeni precum comunitate și comuniune, se face distincția teoretică și metodologică între dezvoltarea comunitară și dezvoltarea comunității, sunt analizați determinanții, actorii și modalitățile de promovare a dezvoltării prin ceea ce autorul numește a fi factorul cheie și anume participarea comunitară. Întregul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
să surprindă și să evalueze principalii descriptori - și relațiile dintre ei - implicați în diagnoza surselor și perceperea efectelor stresului ocupațional/socioprofesional la un lot de manageri români. Cercetarea urmărește: diagnoza relațiilor dintre componentele procesului dinamic-recursiv al stresului profesional: surse (stresori, operaționalizați ca variabile independente), diferențe individuale (dimensiuni ale personalității cu posibile influențe moderatoare), strategii de coping și efecte (operaționalizate ca variabile dependente); identificarea predictorilor pentru efectele stresului profesional la manageri; realizarea unui profil multidimensional al stresului profesional la manageri. Ideea de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
muncii și al stabilității organizaționale. În continuare, ne-am propus să identificăm acele diferențe individuale (dimensiuni de personalitate măsurate și strategii de coping) care sunt predictori pentru efectele la stresul socioprofesional. Astfel, în urma realizării analizelor de regresie între anumite dimensiuni, operaționalizate ca variabile independente, și efectele stresului, operaționalizate ca variabile dependente, am identificat o serie de predictori pentru perceperea efectelor stresului socioprofesional la manageri: factorii de personalitate împreună (cumulați) sunt predictori pentru efectele la stres în general (la un prag semnificativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]