102 matches
-
formulate de cadrul didactic pentru un capitol, un sistem de lecții, pentru teză. 3. Strategii evaluative criteriale derulate în raport cu obiective nestabilite în prealabil, configurate ad-hoc, în timpul predării-învățării și al evaluării. 4. Strategii de evaluare criteriale bazate pe obiective operaționalizate riguros, minuțios, cu acuratețe, printr-un apel „analitic” și scrupulos, cu mania detaliului, la acele taxonomii ale obiectivelor maximal „exploatate”. 5. Strategii de evaluare criterială bazate pe obiective slab structurate, numai orientative, oferind doar o axă direcțională și sensul de
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
c) evaluatori specializați în asistența și protecția copilului: acționează pentru a asigura oportunitatea și obiectivitatea deciziilor luate, precum și cuantificarea eficienței și eficacității activităților efectuate, astfel încât protecția copilului a cărui securitate, integritate sau dezvoltare au fost periclitate să fie garantată și operaționalizată; exemplificări: - identificarea și gestionarea informațiilor necesare pentru a determina circumstanțele și cauzele situației care periclitează securitatea, integritatea sau dezvoltarea copilului; - cuantificarea acestor informații pentru a elabora, în cooperare cu consilierii specializați, planul individual de asistență și protecție a copilului; - evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
continuu, în cadrul activităților zilnice, școlare și extrașcolare, destinate recuperării și educării copilului deficient; b) stabilirea obiectivelor programului, pe termen scurt, mediu și lung, diferențiat pe domeniile implicate în procesul recuperării și educării (psihologic, pedagogic și social) și într‑o formulă operaționalizată care să faciliteze o evaluare corectă; c) elaborarea activităților și stabilirea metodelor, mijloacelor și procedeelor specifice procesului de recuperare și educare a copilului deficient, în funcție de nivelul de dezvoltare al acestuia și de particularitățile personalității sale; d) alcătuirea echipelor interdisciplinare și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vrei să intervii și cine (ce categorii de indivizi) face obiectul intervenției tale. A «măsura» și compara indivizii între ei în ceea ce privește bunăstarea lor impune, deci, definirea și operaționalizarea conceptelor de nevoie umană și bunăstare socială” (Pop, 2005, p. 10). Odată operaționalizate obiectivele sociale, este necesară cunoașterea instrumentelor concrete de intervenție, în vedere realizării acestora. Redistribuirea bunăstării prin intermediul politicilor și programelor concrete presupune formularea unor tipuri de beneficii, servicii, subvenții și gratuități. Principalele pârghii de intervenție ale statului în vederea redistribuirii bunăstării sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de modernizare/dezvoltare sub dominația unor regimuri puternic autoritariste, și nu democratice; - valorile tradiționale (conservatoare) nu blochează, în mod necesar, procesul de modernizare, îl pot doar încetini, dar, de asemenea, pot contribui la coeziunea socială ca fundament al solidarității sociale („operaționalizată” în societatea modernă sub forma cetățeniei sociale ce stă la baza redistribuției bunăstării); valorile moderne și cele tradiționale nu sunt conflictuale, deci nu se exclud reciproc (cazul Japoniei este cel mai elocvent - de exemplu, tradiționala loialitate japoneză față de senior/împărat
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
educația nu face nimic. Adică nu se produc mutații majore din perspectiva calității educației. Deci explicația este una ne-explicatoare. De aceea m-am bucurat de conceptul tău, căci el oferă În studierea imaginarului o premisă care (dacă este bine operaționalizată) poate da explicații unor lucruri inexplicabile. Nu unele de natură irațională, pentru că iraționalul este cel care fragmenta modernitatea. Aici avem de-a face cu un discurs rațional care să explice inexplicabilul. Un exemplu despre modul cum putem ajunge la o
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în cazul particular al orașului Iași, din perspectiva SBC. Ipoteza de la care pornim stipulează faptul că raportarea la conceptul de SBC evidențiază un raport invers proporțional între teorie și practică. Cu alte cuvinte, cu cât ideea SBC este mai temeinic operaționalizată, cu atât se reduc efectele disfunțiilor sociale la nivelul mediului urban, inversul acestei situații fiind valabil în egală măsură. Metoda de expunere aleasă presupune analiza comparată, pornind de la definirea SBC la nivel european, cu particularizare pe aplicabilitatea acestui concept la
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
exegeza utilizează, în parte, sursele școlii franceze, dar mai cu seamă ale școlii inițiate, în Canada, de Marc Angenot), Tudor Arghezi. Discursul polemic repune în dezbatere fragilul și poate de aceea discutatul (nu disputatul!) binom polemică-pamflet, cuplu conceptual care, bine operaționalizat, ar putea redimensiona un filon important al istoriei publicisticii românești. Ipoteza pe care eseul o pune la lucru și prin a cărei sită semantică amendează și reface semnificațiile acestei diade este cât se poate de simplă: nu orice polemică e
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
J. Lonner a observat variații considerabile în abordarea universalilor în termenii psihologiei interculturale. Una din orientări derivă din tradiția psihometrică. F. Van de Vijver și K. Leung (1997) au definit universalismul în termenii proprietăților invariante ale scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al inferenței, sînt accepțiuni largi, iar universalismul nu poate fi testat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în limba țării de "destinație" (țara în care se va aplica proba, să zicem România). Prezumția unei bune cunoașteri a specificului cultural al țării proprii îi va permite acestui expert să aclimatizeze adecvat traducerea, conferind sensurile cele mai relevante conceptelor operaționalizate prin itemii inițiali. Mai apoi, rezultatul traducerii este preluat de un alt expert independent român, bun cunoscător al limbii engleze, care o va retraduce în limba engleză. în sfîrșit, proba ce rezultă la capătul acestor traduceri succesive (care este acum
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
exemple: curaj, orizont larg, autocontrol, ascultare, putere de comunicare, indulgență, politețe, tact. în legătură cu distincția valori finalități și valori instrumentale, Schwartz și Rubbel (2005) apreciau că delimitarea realizată de M. Rokeach nu este necesară, neputînd găsi argumente pentru utilizarea acestei distincții. Operaționalizată și în studii etnopsihologice românești (Iacob, Lungu, 1999; Iacob, 2003; Gavreliuc, 2003/2006), grila de valori a lui M. Rokeach a fost foarte mult utilizată în stabilirea ierarhiei valorilor, dar nu a fost totuși elaborată nici o teorie care să explice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
test s-au calculat consistența internă și coeficientul lui Tucker (phi), care măsoară echivalența psihologică a instrumentelor pentru cele două eșantioane. Cu alte cuvinte, s-a urmărit detectarea unor posibile diferențe în suprapunerea semantică a conceptelor vehiculate. Astfel, majoritatea termenilor operaționalizați au avut un coeficient phi cuprins între 0,51 și 0,997, acesta din urmă aparținînd scalei de determinare a nivelului de împlinire în viață. Cel mai redus coeficient a fost de 0,34, obținut de factorul succes financiar, indicînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu ce se întâmpla în Occident din punctul de vedere al egalității de gen sau erau "excentrice", diferite, izolate? Era egalitatea principalul conținut valoric și pragmatic al politicilor de gen ale regimului comunist? Ce fel de egalitate? Cum era ea operaționalizată? Cu ce instrumente (legi, instituții, practici)? Cu ce rezultate? Care era specificul politicilor de gen în România, înainte de 1989? Această ambițioasă listă de întrebări ale cercetării nu presupune răspunsuri definitive ci, mai degrabă, participarea la dezbaterile (chiar polemicile) existente în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate (respectiv muncă sau situație) creativă, situație creatoare etc. sunt termeni și sintagme nu tocmai ușor de definit, ori operaționalizat”1. De aceea, conceptul de creativitate este destul de vag În mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice și presupune un mod de a fi imaginație, originalitate, talent, libertate interioară și distanțare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de probleme, inovării etc., creație și proces de creație, proces creativ, creativitate, forță (respectiv activitate sau acțiune) creatoare și, tot astfel, activitate (respectiv muncă sau situație) creativă, situație creatoare etc. sunt termeni și sintagme nu tocmai ușor de definit, ori operaționalizat”1. De aceea, conceptul de creativitate este destul de vag În mintea omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, invenții tehnice sau descoperiri științifice și presupune un mod de a fi imaginație, originalitate, talent, libertate interioară și distanțare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
managerilor nu sunt altceva decât decizii secvențiale interconectate cu feedback-uri în diferite momente de desfășurare, condiționând succesul organizației. 2. Delimitări conceptuale Competențele pot fi definite ca fiind patternuri observabile de cunoștințe și deprinderi, susținute de trăsături de personalitate specifice (operaționalizate, măsurabile), de care un individ are nevoie pentru a îndeplini cu succes responsabilitățile postului ocupat în organizație (Boyatzis, 1982; Wood & Payne, 1999; Zlate, 2003). Se consideră că debutul managementului resurselor umane bazat pe competențe este legat de doi autori, David
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O.
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic) conceptualizează stresul ca pe o funcție a stimulilor stresanți (definiți drept input-uri sau operaționalizați ca variabile independente) în relație unilaterală și unidirecțională cu reacțiile la stres (definite ca output-uri sau operaționalizate ca variabile dependente). În ultimii ani - în special în țările occidentale - s-au înmulțit considerabil studiile privind costurile, respectiv impactul S.O. asupra individului/organizației (boli profesionale relaționate muncii) și eficienței intervenției strategiilor de management și au apărut noi reviste
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
organizație, în care un rol esențial pe lângă mecanismele individuale de evaluare și gestionare a stresului îl joacă și factorii mediatori/moderatori. Astfel se poate aborda S.O. ca proces dinamic. În consecință, considerăm că S.O. ar trebui studiat și operaționalizat ca sistem dinamic de variabile interdependente (modalitate bidirecțională) și nu ca o variabilă unidimensională. Procesul stresului se referă la un complex de relații dintre o anumită persoană, cu anumite caracteristici, și un anumit mediu al muncii (ocupațional/organizațional), cu anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la ora actuală). Nu există conturată clar o teorie comprehensivă/tranzacțională despre rolul agresivității și al emoțiilor în contextul muncii și în procesul S.O.: cum și de ce agresivitatea (operaționalizată ca posibil stresor psihosocial - mobbing - sau ca factor de personalitate) și emoțiile (definite obișnuit în termeni de reacții afective intense imediate la evenimente specifice, care subsumează tendințe de acțiune de tipul apropiere-evitare) declanșează comportamente specifice și au un impact important
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să surprindă și să evalueze principalii descriptori - și relațiile dintre ei - implicați în diagnoza surselor și perceperea efectelor stresului ocupațional/socioprofesional la un lot de manageri români. Cercetarea urmărește: diagnoza relațiilor dintre componentele procesului dinamic-recursiv al stresului profesional: surse (stresori, operaționalizați ca variabile independente), diferențe individuale (dimensiuni ale personalității cu posibile influențe moderatoare), strategii de coping și efecte (operaționalizate ca variabile dependente); identificarea predictorilor pentru efectele stresului profesional la manageri; realizarea unui profil multidimensional al stresului profesional la manageri. Ideea de la
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
muncii și al stabilității organizaționale. În continuare, ne-am propus să identificăm acele diferențe individuale (dimensiuni de personalitate măsurate și strategii de coping) care sunt predictori pentru efectele la stresul socioprofesional. Astfel, în urma realizării analizelor de regresie între anumite dimensiuni, operaționalizate ca variabile independente, și efectele stresului, operaționalizate ca variabile dependente, am identificat o serie de predictori pentru perceperea efectelor stresului socioprofesional la manageri: factorii de personalitate împreună (cumulați) sunt predictori pentru efectele la stres în general (la un prag semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ne-am propus să identificăm acele diferențe individuale (dimensiuni de personalitate măsurate și strategii de coping) care sunt predictori pentru efectele la stresul socioprofesional. Astfel, în urma realizării analizelor de regresie între anumite dimensiuni, operaționalizate ca variabile independente, și efectele stresului, operaționalizate ca variabile dependente, am identificat o serie de predictori pentru perceperea efectelor stresului socioprofesional la manageri: factorii de personalitate împreună (cumulați) sunt predictori pentru efectele la stres în general (la un prag semnificativ de p<.05); dimensiunile controlului și influenței
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în persuasiune: Figura 1. Structura generală a interacțiunii dintre factorii schimbării atitudinale (adaptare după Petty și Wegenen, 1998) Față de modelul clasic (sursă - mesaj - receptor), diagrama de față încorporează o idee fundamentală prezentă pe parcursul întregului secol XX cu privire la schimbarea atitudinală, dar operaționalizată eficient începând cu teoria disonanței cognitive (anii ’50-’60) și dezvoltată la sfârșitul secolului abia trecut. Este vorba despre ideea că determinarea variabilelor independente (sursă, mesaj etc.) este mediată de procese afective, comportamentale și cognitive, acestea din urmă fiind cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
relațiile dintre părți; 4) condițiile specifice ale negocierii; 5) rezultatele negocierii. Sawyer și Guetzkow nu se mulțumesc doar cu simpla înșiruire a factorilor/variabilelor negocierii, ci recurg la operaționalizarea și la relaționarea lor cauzală. Prezentăm mai jos schema-bloc a variabilelor operaționalizate ale negocierii și a relațiilor cauzale dintre acestea. Figura − Modelul factorilor negocierii Punctul nodal al modelului îl reprezintă procesele negocierii, analiza acestora oferind autorilor posibilitatea de a introduce o perspectivă dinamică asupra negocierii. Alternanța zonelor de acord și dezacord, trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]