1,082 matches
-
negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea mai bună calitate. Mutescu Oltea împletește frumosul natural cu cel artistic în coșulețele pe care le face din conuri de brad, de pin și din flori naturale de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor, la Mânăstirea
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
zonei Flămânzi. Costumul de fată: batic (năframă), cămașă albă, alcătuită dintr-o singură piesă sau două, brâu sau bârneață, bundița cu flori de culoare: grena, negru, verde, cu bordură brumărie la sărbătoare și neagră în zi de lucru, fustă albă, opinci cu ciorapi de lână sau șosete albe cu pantofi. Costumele de băieți: căciulă sau pălărie, cămeșoi sau cămeșă, fustă, bundiță, brâu roșu cu franjuri, ițari cu 101 creț (un singur picior desfăcut are 7 metri lungime). Bărbații când joacă singuri
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
autentică. Mă bucur că lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde, albastru, cu motive geometrice, catrința cu poale roșii și vârste (șiruri), ciorapi de lână, opinci cu nujițe de lână. Colaborează cu prestigioase orchestre, precum „Lăutarii” din Chișinău, „Ciprian Porumbescu” din Suceava etc. Are un repertoriu variat, cules și îmbogățit cu ajutorul maestrului George Sârbu. Printre altele interpretează și cântece noi de pe viitorul album „Să iubești o
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
pământ... De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape. La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... Citește mai
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
s--și vândă produsele pe piața de acolo. De asemenea Hațegul era foarte aproape.La Râu de Mori toți oamenii și copiii lor umblau pe stradă îmbrăcați în costume naționale - pe cap, tradiționala căciulă... dacică! Unii din ei aveau în picioare opinci... Deoarece poza a fost făcută toamna, în fața școlii, peste straiele naționale mulți elevi purtau haine groase de dimie. Era îmbrăcămintea lor zilnică, lucrată în casă. Bineînțeles că nici părinții mei nu făceau excepție (și nici eu care stăteam ... X. CRISTIAN
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
de Muma Pădurii mi-e dor... Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
din vatră ei au scos Cărbunele ce-i încă aprins Să îl facă pe om mai focos Însă în zăpadă,el s-a stins. Dar iată,vine și Costică, În mână cu multe surcele, Ca să îi facă măturică, Chiar și opincilor obiele. Iar din cărbunii ce au rămas, Ei au făcut bumbi la jiletcă. Dar omul e trist și fără glas, Că șade singur în potecă. Omul cel mândru de zăpadă Cu ai săi ochi negrii de cărbuni Stă cuminte lângă
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1485014778.html [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
-
sunt și laude nevinovate, sau lăudăroșenii dulci prin care poți explica iubitului său iubitei ce ai făcut sau cât de bun ești la ceva; până la urmă trebuie să cunoască și el-ea. La urma urmei nu contează că ești bădica lui opinca din fundul cătunelor în munți, dacă iubești cu adevărat asta nu are cum să nu se vadă și mai ales să se simtă..! În fata iubirii suntem toți egali!! Dar, din păcate în zilele noastre primează convențiile.. Acestea distrug celulele
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1423346361.html [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
în anii copilăriei, poeziile din prima secțiune o dovedesc din plin. În poezia “cireșii albi”, de exemplu, gândurile lui se îndreaptă spre bunica: “mi-e greu foarte greu /să înțeleg de ce bunica mea / își cârpea spăcelu sâmbătă / cu acul de opinci și acela / împrumutat de la vecină /de peste drum când /în șifonierul din camera mare atârnă încă unul nou-nouț/”. Credință și speranța în Dumnezeu, prezența în poezia lui Teodor Dume în secțiunea a doua a cărții, sunt locul spre care se îndreaptă
MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1441649389.html [Corola-blog/BlogPost/343372_a_344701]
-
hectare de pădure. Răchițenii erau pe atunci, 99% analfabeți, așa că el, știutor de carte, îi manevra după bunul lui plac. Satul a aflat de înșelăciunea primarului lor și l-a dat în judecată. Cu acea ocazie, 300 de răchițeni în opinci, unii chiar desculți, au străbătut pe jos distanța de la Răchițele la Cluj (circa 80 de km), unde s-a judecat procesul. Prefectul de atunci, Dunca, spre cinstea lui, i-a ajutat pe răchițeni. Aceștia au cîștigat procesul, iar Șușman, din
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
Of, țara mea dintotdeauna, Din alte timpuri, din prezent, Din ieri, din mâine, din miciuna Acestui timp doar aparent, Din pietre aur azi ți-aș face, Din stâncă apă de izvor, Câmpia-n munte aș preface, Islazu-n arii de ogor, Opincile din pod și iia, Maramă din tincturi de flori, Din fibre de cămașă via Iubire doar din trei culori Și din durere și din doruri În țipete de dor și vis Purta-voi mort și în onoruri Cămașa Mirelui ucis
MĂ DOARE ŢARA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ma_doare_tara_romeo_tarhon_1374405362.html [Corola-blog/BlogPost/340505_a_341834]
-
dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spuneți și mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus vreodată mănușă pe MÂNA de lucru a unei nații? Dar ochelari pe un OCHI de baltă? N-am
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_noroc_.html [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
își lovesc muche în muche aceste unelte fundamentale până când lutul cade, până când se aude pe dealul celălalt, până când se simte ecoul amestecându-se cu fratele lui făcut de sapele altor și altor văi și dealuri și sfinți cu pestelcă și opinci...până când soarele se proțăpește în toiul amiezii, când mătușa-șefă dă poruncă de oprire, de așezare și de potolire a foamei...Prichindel și aproape nevăzut, eu stau în voia cerului și sub respirația boilor, încerc să-mi scriu pe retină
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
câmpuri, de pe cruce, și bea-mi apa din izvor să-ți sting dorul călător. ...Așa îmi cânta mămuca, ori de câte ori, încercam cu stângăcie să mă lepăd de casă. Îi simțeam și acum glasul blajin cu care îmi alina durerile, rănile, fericirea.Opincă la drum îmi fusese toată viața, bunătatea ei, pe care mi-o dăruise întreagă, nedecimată. Încercam să ghicesc ultima îmbrățișare cu viața,trăită de ea. Un piaptăn zăcea peste niște fotografii,pe marginea noptierei. Am luat în mână, una câte
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1465111930.html [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
chip basmaua și privind spre zări mirată, a-nhămat pe lacrimi șaua să nu simtă cine-o poartă. Se scurgea prin lacrimi cerul din fuioru-i nins de viață, frați veniți să-ndure gerul prăznuiau sub cruci de gheață. Scrâșnea lutul sub opinca-i înțărcată-n două maluri, Prutul legă-n lanțuri frica trecând Dunărea prin valuri. Se lăsă-n adâncuri muma spălând tălpile de sânge, cerul o-nveli cu spuma să nu-l vadă cum o plânge! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică
NU PLÂNGE MAICĂ, ROMÂNIE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1467121449.html [Corola-blog/BlogPost/378887_a_380216]
-
Orban - Austria, pentru ciclul de documentare „ Celebrități din România” Daniela Gîfu, Filiala Iași - Premiul special al juriului pentru interviul „O viață de luptă, suferință și speranță” Corina Mădălina Diaconu, Filiala București - Premiul de excelență pentru fotoreportajul „Alexandru Gheorghe Ilinca și opincile dacice” Cristina Nichituș Roncea, Filiala București - premiul de excelență pentru proiectul fotografic „Alăptarea e iubire” Presă online 1. Silvia Constantinescu - Suedia, pentru editarea publicației participarea „CURIERUL ROMÂNESC” 2. Nicu N. Tomoniu, Filiala Gorj - pentru editarea publicației „Sămănătorul” din Tismana 3
GALA PREMIILOR UZPR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1458552810.html [Corola-blog/BlogPost/380895_a_382224]
-
că familia Stelei îl agrea pe Beldie și îi lăsa pe toți copii să meargă la plimbare și chiar la film împreună. O mare problemă avea Beldie, căci el trebuia să meargă desculț prin pavajul străzilor din Fălticeni. Nu avea opinci și nici altfel de încălțăminte pentru vară, mai ales pentru oraș. Norocul lui era că avea niște pantaloni mai lungi și largi care îi acopereau cumva goliciunea picioarelor. Un alt prieten a lui Beldie era Nuțu, un băiat care locuia
PRIETENIILE LUI BELDIE DIN FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Prieteniile_lui_beldie_din_fa_mihai_leonte_1366279944.html [Corola-blog/BlogPost/345917_a_347246]
-
Guvernul Transilvaniei recurge la tactica armistițiului, cu gândul de-a câștiga timp și de a-i putea prinde pe capii Răscoalei, astfel pacea de la Sălciua, unde printre răsculați s-au infiltralui Crișan care se spânzurase în închisoare cu nojițele de la opinci. După cum remarcă autorul acestei cărți, Gh. Georgescu - Buzău, Răscoala din anul 1784, datorită amploarei sale, a intrat și- n literatură. O literatură ce-a informat lumea în mai multe limbi despre acțiunile moților. Dacă vătafii feudalismului au spumegat precum că
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1483347557.html [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
al magilor și al morții sprijinită de scară sorții își răsfirase Estrela fustele cocheta pretindea a fi reincarnata madame Lenormand și dădea în ghioc de cristal soldaților rătăciți pe cărările înșelătoare ale lunii și pisicilor aristocrate ce mergeau agățate de opinca saltimbancilor se opri mătăhălos Gebellin tartorul satrapilor duhnind a mahorca și anarhie peregrin evadat de la alienați prin lume dădea interviuri prezicând ploaie cu pietre și flăcări zicea el: că sunt trimise să împiedice invazia pe pamant a îngerilor căzuți iarbă
(GHIOCUL DE CRISTAL TRADUS ÎN ITALIANĂ) GLOBO DI CRISTALLO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1494624589.html [Corola-blog/BlogPost/344156_a_345485]
-
care, disciplinat, bate poarta dispensarului lună de lună. Statul nu a prevăzut nici o soluție de încurajare a folosirii sănătății, sau păstrarea ei, cum fac cei care vând CASCO, prin analogie. Cotizația tot aia este, tot obligatorie e, de la vlădică la opincă, procent din cât câștigi. Cardul tău de sănătate nu vine cu nici un avantaj, vor spune doctorii și vor spune bine. Pentru ei, noul gadget e doar o apăsare, o continuare a birocrației care momentan înseamnă și SIUI, și registru, și
Cartela de sănătate, un gadget fără instrucțiuni de folosire by http://uzp.org.ro/cartela-de-sanatate-un-gadget-fara-instructiuni-de-folosire/ [Corola-blog/BlogPost/92724_a_94016]
-
ce-or fi fost, cu vorbă rezervată, tacticoasă și prevăzătoare, la locul ei cum se spune, măsurat în toate cele întreprinse și mai ales cu multă frică de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de boierii divanului de pe
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
mai mult întrebările rămase fără răspuns: "De unde a știut ăsta ce-am zis eu și ce-am făcut? De unde? De la securiști, sunt convins, dar cine m-a turnat la securiști pe mine, băi? Unul dintr-ai noștri... un sărăntoc în opinci care n-are după ce bea apă, f...i neamu-n c...r de curvă! L-aș omorî la capu' locului dacă l-aș afla. La el în bătătură, i-aș da cu măciuca-n cap ca la un șarpe, chit că
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]