1,074 matches
-
de tamburină descoperită în urmă cu zeci de ani într-un cătun de bordeie, pe atunci, de lângă Baia de Fier l un pișcălău, cu care se... ciupea contrabasul l un vechi bici de pocnit pentru obiceiuri de iarnă l o opincă cu plăcuțe, instrument diafon de rară frumusețe l o ocarină veche de 150 de ani, oltenească l fluiere gemănate, în diverse feluri, dintre care un unicat mondial din zona Hunedoarei l o vioară cu cap sculptat după un vechi model
Agenda2004-11-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282169_a_283498]
-
aflat de la dl Șerban Alexianu. Primul lucru de mirare este că Alexandru Șafran, marele rabin de Geneva și fost rabin șef al evreilor din România, venit în România numai pentru câteva zile și supra solicitat de toată lumea, de la Vlădică până la opincă, și-a făcut timp să se întâlnească cu dl Șerban Alexianu, fiul, repet, al celui condamnat la moarte și executat în 1946, pentru genocid, pentru uciderea în tragica Transnistrie a două sute de mii de evrei. De-a ne mirare și
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
fumative a țigărilor, prin gust, aromă și... acțiunea lor narcotică („de drog“), capabilă să întrețină dorința fumătorului... de a fuma, ca pe o plăcere ce i se cuvine. Astfel, „iarba dracului“ se insinuează abil în rândul maselor, de la vlădică, până la opincă. Vă aduceți, desigur, aminte de Coana Chirița, eroina piesei lui V. Alecsandri (Iași, 1852), care trebuie să se deprindă cu țigările, pentru că: „Toată lumea azi fumează, / Scoate fum pe nas, pe gât, / Unii moda imitează, / Alți fumează de urât. Omenirea- i
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
care tot citea. În armată s-a comportat la fel, cumpărîndu-si o Biblie. Nu se gîndea la căsătorie ci la călugărie, continuînd să vestească, după un vis socotit o vedenie și o porunca dumnezeiasca, să arate tuturor, de la vlădica la opinca, în 1940, mari nenorociri și prăbușiri de rînduieli lumești. A căpătat, deodată, darul - rar - de a cunoaște păcatele oamenilor și într-o adunare începea să denunțe faptele păcătoase ale celor care îl supărau, nedîndu-i crezare. Inclusiv ale vlădicilor preoțești, dezlănțuind
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
consideră că Octav Smighelski a nesocotit tradiția în pictura catedralei ortodoxe din Sibiu (" Ne-a dat sfinți diferiți de tradiție, monumentali și decorativi, depărtîndu-se de tradiție și apropiindu-se de portretele țăranilor din zilele noastre. Ne-a dat sfinți în opinci și straie naționale cărora nu le lipsește decît expresia evlaviei ce se așteaptă de la așa-zisele icoane, căci zugrăvirea sfinților a fost și trebuie să rămîie Dar conflictul cu N. Iorga s-a acutizat enorm după război. Și aceasta datorită
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
să le schimb opincuțele cu pantofiori. Veneau cei de la secția agrară "din teren" cu cîte o poză de muncă: nenorociților care scormoneau pămîntul cu săpăligi le dădeam jos căciula și trebuia să le ghicesc - frenologic - fruntea, părul, îi descălțam de opinci și-i încălțam cu cizme negre de cauciuc, gumarii la modă. Simt o imensă rușine să spun lucrurile astea. O fac însă sub semnul unei atît de tîrzii exorcizări a răului. A fost un început tehui. Mi-e rușine. O
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
și, mai ales, de ce vorbim, sunt cheia de boltă a unui întreg eșafodaj. Plivind buruienile dobîndim un ogor bogat și curat, arătos, frumos. "Cîte intuiții și cîtă putere de creație - scria Tudor Arghezi - la niște țărani, de sarică și de opinci, neștiutori de nici o carte. Acești oameni, dominînd șesurile cu coasa, și munții cu moțul căciulii, au păstrat o limbă foarte frumoasă peste o mie de ani, și-au păstrat chipul frămîntat, de o tăcută noblețe, și datini intacte". Astăzi, la
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
de demascare sau incriminare, oricât de zguduitoare, scrise de atunci și până acum. Salvat de prăbușirea timpului, "Oktiabr" rămâne martorul mut al neputinței de a schimba istoria. Constituit din imagini antitetice, sensul metaforelor de atunci a căpătat, astăzi, dimensiuni terifiante. Opincilor șonticăind în întâmpinarea istoriei li se opun șenilele cadențându-și impecabila înaintare. împușcăturile care vor "schimba istoria" sunt urmărite de bufnița policandrului, rotindu-și impasibilă capul mecanic. Cavalcada cailor este preluată de învârtitul unor roți de biciclete, multiplicate la nesfârșit
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
hîrtie") unor adresanți de ocazie. Așa se face că, la o ședință a Academiei de prin anii �50, îi strecoară lui G. Călinescu un carton cu următoarea întrebare versificată: "Călinescu, vreau să fiu / Proletarul cel dintîi! / Să pun în picior opincă / Și să strig cîte-o lozincă! / Spune-mi ce ar fi mai bine / Ca s-anunț vreme ce vine?!" și semnează, cu tîlc, "Gaettany". Călinescu îi răspunde imediat, aderînd la dispoziția ludică a lui Rosetti : "Orice-ai pune în picioare/ Ești
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
Acasa > Poeme > Devotament > GRĂDINI Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Fără sandale sau pantofi, în opincile simțului ajung în brațele tale care mă cheamă fără încetare! E secretul grădinilor noastre mersul în pași de crini și unduiri de liliac spre povestea fără de sfârșit a visului devenit realitate. E iarnă? Fulguim în cetina îmbrățișată de sărbătoare și
GRĂDINI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382722_a_384051]
-
politicienilor și partidelor al căror ideal e transformarea României într-un ținut al tribalismelor violente și al urii interetnice. Acești oameni se simt în Europa ca niște moromeți cărora pantofii le fac bășici. Cum pe Champs-Elysée nu se prea poartă opincile, soluția e simplă: n-avem chef de Champs-Elysée! Nereformabili, intrați prea adânc în malaxorul ticăloșiei comuniste, barbarizați de refuzul constant al competiției, ei compensează prin șmecherie și diversiune absența calităților reale și a caracterului. N-am nici un dubiu că lăsați
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
situație neclară și primejdioasă pentru viitorul școlii românești. Normalienii nu sînt profesori ca oricare alții. Ei sînt talpa școlii, ca să adaptez formula despre țăran a unui mare scriitor. De pregătirea lor atîrnă pregătirea tuturor celor care trec prin școală, de la opincă la vlădică. în fine, acest joc de-a uite-o-nu-e cu școala normală are și o latură materială. Oare ce vocație de dascăl trebuie să aibă un copil de 14 ani care alege liceul pedagogic, știind el că va face cu
Școala în tranziție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16076_a_17401]
-
arestați și duși de acasă niște veri și unchi fără vreun motiv anume. Lăcrămioarele fuseseră fără îndoială florile specifice primăverilor noastre la acel timp, ale mele însă, dintotdeauna. La 1 Mai ne scoteau cu gloata la defilare, de la vlădică până la opincă și ne controlau să nu cumva să lipsim și să nu-i arătăm mărețului conducător admirația și supunerea (mai ales) prin aplauze și lozinci strigate din adâncul fiin ței noastre, după care primeam un crenvurșt cu muștar și eventual o
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
la tunuri mari se procopsea cu un glonte în căpățână, precum Ghiță Ștefănescu, cârciumarul de pe Grivița, zis și Bachus (Gheorghiu-Dej fixase și limita superioară a furtișagului: 100 de mii). De furat, se fura ș-atunci în draci, de la vlădică până la opincă, de unde și controlul personalului muncitor la ieșirea din schimburi, delict tolerat de portari pentru „cota parte” din ce se făceau că nu văd ce se ascunde în buzunare și pe sub haine. Numai că vajnicii constructori ai socialismului victorios își cunoșteau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92514_a_93806]
-
citeam știrea pe internet și ma-ntrebam ce s-ar fi întâmplat dacă în locul irlandezului ar fi fost un oficial român?! Am fi fost „excomunicați” din univers... Apropo de „univers”, hai să fim serioși,lăcomia este universală, fie că ești „opinca”, fie că ești „vlădica”! Despre meciul Alinei Vuc(48 kg) din concursul de lupte al fetelor nu-s prea multe de spus. Ea a fost învinsă, în optimi de finală, de indianca Vinesh Vinesh(nu-i o greșeală de „redactare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92551_a_93843]
-
care, disciplinat, bate poarta dispensarului lună de lună. Statul nu a prevăzut nici o soluție de încurajare a folosirii sănătății, sau păstrarea ei, cum fac cei care vând CASCO, prin analogie. Cotizația tot aia este, tot obligatorie e, de la vlădică la opincă, procent din cât câștigi. Cardul tău de sănătate nu vine cu nici un avantaj, vor spune doctorii și vor spune bine. Pentru ei, noul gadget e doar o apăsare, o continuare a birocrației care momentan înseamnă și SIUI, și registru, și
Cartela de sănătate, un gadget fără instrucțiuni de folosire [Corola-blog/BlogPost/92724_a_94016]
-
Albina, prim dirijor al Ansamblului de Stat de cântece și dansuri populare Fluieraș din Chișinau, Republica Moldova. Invitat special: Nicu Novac, interpret de frunte al cântecului popular bănățean, care va încânta publicul cu melodiile sale: „Cine-i bănățan ca mine”, „Cu opinca găurită”, „Unge am umblat prin lume”, „Cine-i om de omenie” și altele. Soliști vocali: Simona Costin, Ionel Ban, Felicia Costin, Cornelia Covaciu, Viorica Bradea, Luminița Tomuța, Voichița Mihoc, Leontin Ciucur, Cornel Borza. Prezentarea va fi asigurată de actorul Andrian
Drag mi-i cântecul şi jocul [Corola-blog/BlogPost/98359_a_99651]
-
de lut,.. în colț o sapă Și poveștile voastre la lumină de lampă. Se spune și azi că viața-i cruntă și grea Dar nu au știu, nu știu bunica mea Viața ta ,acele ,,vremuri, povești pentru mulți, ...timpurile cu opinci și,, poale,, din câlți. Ați crescut cu dragoste ai voștrii copii mereu Pe unchi mei, mătuși și tatăl meu, Azi multora li se pare viața crudă și grea Voi însă meritați dragi mei toată stima mea. Chiar dacă nu mai sunteți
DRAGII MEI BUNICI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384151_a_385480]
-
02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Deseori aud romanța la fel-de-fel de lăutari : "A venit aseară mama", tocmai din Ocnele Mari... Câtă iubire e în stihuri, de la Vasile Militaru Ce ne-amintește despre mama, folosindu-și din plin haru' ! Cu opincile-n picioare, în vila sau în Palat Nu-și mai simte-n oase boală, dând totul pentru băiat ! Cei mai mulți din cititori, cred c-aveți de bunăseamă Undeva poate uitată, o prea-iubitoare mama Care chiar de e bolnavă, sau cu 3
MAMA, S-O IUBIM CAND ESTE! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384196_a_385525]
-
jumătatea de miei voi putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor. „Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi!” medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind la apa limpede a Lotrului. După atâta mers, a strigat scurt la oi. Acestea s-au oprit
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
vine, iată, Cu o floare-mbujorată; Lângă drum, altele două Își îmbracă haina nouă; Iar în iarbă, pe sub tei, Se mai furișează trei; Patru galbene, timide, Se tot clatină, rigide; Ar pleca-n plimbare cinci, Dar se plâng că n-au opinci; Se-nsoresc pe coastă șase Puțintel cam somnoroase; Au mai înflorit azi-noapte În livadă, cică, șapte Și-ncă opt mici, rotunjoare, Cu petale albioare. Apoi nouă, zvăpăiate, Ies din frunzele uscate Și, desigur, încă zece Pirotesc sub roua rece. Primăvara-i
FLORILE DE PRIMĂVARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377298_a_378627]
-
câmpuri, de pe cruce, și bea-mi apa din izvor să-ți sting dorul călător. ...Așa îmi cânta mămuca, ori de câte ori, încercam cu stângăcie să mă lepăd de casă. Îi simțeam și acum glasul blajin cu care îmi alina durerile, rănile, fericirea.Opincă la drum îmi fusese toată viața, bunătatea ei, pe care mi-o dăruise întreagă, nedecimată. Încercam să ghicesc ultima îmbrățișare cu viața,trăită de ea. Un piaptăn zăcea peste niște fotografii,pe marginea noptierei. Am luat în mână, una câte
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
popoare, care vor nu vor, se trag din acești opincari ce din preistorie până azi, certăreți și cârcotași, uniți la mari dezastre și dezbinați în timp de liniște, muncitori și petrecăreți fără pereche, hâtri și viforoși (de-i călci pe opinci), care din Munții Beschizi (goralii), din regiunea autonomă vlaha (vlahii Moraviei) din Cehia și pește Pen. Balcanică (Valahica, balc= vlac=blac=valac), Bulgaria (vlasi, megleno rumuni, Albania (rumuni), Macedonia (rumuni, arumuni), Șerbia (timocenii, vlasii, blakii), Croația (morlacii, biri-biri, histro-rumuni), Bosnia-Herțegovina
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
în Bistrița-Năsăud, nici doar la Transilvania; cum o face în multe alte poeme, el extinde "teatrul" de localizare a poveștii la întreaga românitate. În "Nunta Zamfirei", nuntașii "dansează-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrăngăneii la opinci, Ca-n port de sat. Nu am multe cunoștințe asupra dansurilor populare, dar îmi amintesc că, în copilăria și în adolescența mea nu am văzut feciori cu clopoței la opinci decât prin Mehedinți și prin județul Olt: erau faimoșii, coborâții
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrăngăneii la opinci, Ca-n port de sat. Nu am multe cunoștințe asupra dansurilor populare, dar îmi amintesc că, în copilăria și în adolescența mea nu am văzut feciori cu clopoței la opinci decât prin Mehedinți și prin județul Olt: erau faimoșii, coborâții din mituri, călușarii. Nici gând de vreo fată în misteriosul, neliniștitorul lor dans - cu aspect inițiatic! "Zdrăngăneii" de la opinci vor fi fost auziți de George Coșbuc în cei 29 de
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]