316 matches
-
Brănișteanu; Albert Honigman - zis A. Fagure; A. Rosen - zis Nora; A. Fuchs - zis G. Mihail; S.Goldenberg - zis Munteanu; Lazar Kastenbaum - zis Castelan; E. Feinsilber - zis E. Emilian; E. Weber - zis Adrian Verea, și vor mai fi. Aceștia sunt conducătorii "opiniunii publice"a țării românești... Străini de noi și potrivnici ființei noastre, ei ne discută interesele, ne judecă, fac reputațiile prin galăgie și reclamă, și le desfac prin tăcere și calomnii, ei suie în slava cerului pe jidoviți și caută să
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
după ședință, după discuții particulare a scris, semnat și publicat ‚’’Despărțirea de Breban’’ ceea ce clar dă de înțeles că va continua linia directoare a lui Patapievici la ICR . Nicolae Breban a rămas neclintit, statornic și a continuat să-și susțină opiniunile sale despre mizerabilismul mizerabilului Patapievici chiar și într-o ședință a secției de filologie și literatură a Academiei Române, unde a scos metafora și l-a împușcat pe Patapievici; pac, pac ! Mare scandal, mare din Academie până la grădinița de copii handicapați
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
Conte, Alain Guillermou, Dumitru Panaitescu Perpessicius, Amita Bhose, Pompiliu Constantinescu, Eugen Simion, Lucian Drimba, Al. Oprea, Mihai Cimpoi, Dimitrie Vatamaniuc, George Munteanu, Dimitrie Murărașu etc., cât, mai degrabă, o modalitate personală de a expune în anumiți termeni o serie de opiniuni argumentate în chip diferit, viziuni ce vin să întărească, de fapt, contrar așteptărilor autorilor respectivi, extraordinara capacitate a operei eminesciene de a se resemnifica pe sine în mod continuu și de a se detașa total prin profunzime și superioritate stilistico-semantică
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
că această Adunare să fie adevărat suverană, adică majoritatea ei să aibă dreptul de a indica Coroanei pe șefii săi ca guvern legal și constituțional al țării. Când într-o țară nu esista, un asemenea regim se pot afla diferite opiniuni între cetățeni, diferite vederi, dar partide în înțelesul constituțional al cuvântului nici că esistă nici că pot esista. Chiar {EminescuOpXI 43} espresiunile de dreapta și de stânga, luate de la locul ce-l ocupă materialicește cutare sau cutare grup pe jețurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o sinecură sau ca chestie de diurnă, iar esența ei ca pe o jucărie. Întrebăm numai daca statul poate fi pus, fără pericol, la discreția unor asemenea elemente, cari nu trăiesc decât din falsificarea spiritului instituțiilor noastre și din amăgirea opiniunei publice. Recomandăm confraților noștri lectura făgăduințelor de la Mazar Pașa și-i întrebăm daca guvernanții au îndeplinit una singură din acele făgăduințe; le recomandăm asemenea studiile financiare ale d-lui Dim. Sturza și-i rugăm să ne arate un punct măcar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oportun și favorabil pentru partidul astăzi la guvern și poate că partidul Gladstone să rămână în minoritate; dar rezulta-va de aci că puterea și autoritatea morală ce-o prezintă opozițiunea va fi un capitol pierdut pentru Anglia și că opiniunile ce reprezintă acest partid vor rămânea anihilate prin singurul fapt că guvernul va obținea majoritatea în Cameră? Nu. Negreșit că pentru afacerile ordinare majoritatea își va impune hotărârea sa minorității; dar este de ajuns să ne amintim importanța rolului ce-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dovedește o duplicitate și de inimă și de minte care n-are seamăn în lume. Aceste calități numai românești nu sânt De facto se află între noi, dar avem o sumă de cuvinte etnologice pentru a tăgădui romînitatea lor. După opiniunea noastră, ceea ce e ferment roșu în țară sânt acei străini colonizați în secolul trecut cari n-au avut timpul necesar sau n-au fost în stare de a-și adapta caracterul lor moștenit caracterului nostru național. Când zicem "romîn" fantasma
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
străinătate", devenind din ce în ce mai clar, anume: În Spania tot este crize ministerială. În Italia o dezbatere violentă în Adunare a demonstrat că cabinetul Cairoli stă în foarte bune relațiuni cu Austria, care nu are nici o intențiune răzbelnică contra Italiei. În timpul acesta opiniunea publică din Anglia susține că Italia ar fi priimit de la Rusia în secret propuneri de alianțe în contra Germaniei, care putere pare a fi nemulțumită cu politica cabinetului Cairoli. Guvernul italian dezminte aceasta foarte energic cu o telegramă dată direct jurnalului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împrumut cu rentă era bazat în cea mai mare parte pe o confuzie de noțiuni; în zadar principele Dimitrie Ghica, astăzi prezident al unui Senat guvernamental, își esprima pe atunci indignațiunea în contra acelei prejudecări, subscriind împreună cu d. George Cantacuzino o opiniune în care zice "că întîrzieri în încasările rămășițelor nu constituiesc un adevărat deficit, ci numai o jenă momentană în plăți"; în zadar Curtea de Compturi a dat sentințe în toată regula, contrarii atât deficitului prezumat de răposatul Strat cât și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-și pune răspunderea la adăpostul unor iscodiri fantastice. Lipsa de bun-simț cu care d. ministru de justiție, în loc de-a satisface cerințe echitabile și de-a ține seamă de merite și drepturi câștigate, a tratat magistratura și corpul advocaților, precum și opiniunea publică din Moldova, a fost o cauză de nemulțumire generală. În ministeriu am ajuns a nu mai vedea reprezentată Moldova, iar dacă ne uităm în centrele de administrațiune ale statului nu vedem decât corifei ai partidului cari, oricât de mărginiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în contra acelei legende? Nu a renunțat însuși Strat la împrumutul de 30 milioane, mulțumindu-se c-o emisiune de bonuri de tezaur până la 16 milioane eventual; apoi nu avem apărătorii noștri în chiar șirurile guvernamentalilor de astăzi? Iată într-adevăr opiniunea prințului Dimitrie Ghica, pe care a semnat-o atunci: Considerând că întîrzierile în încasările rămășițelor nu constituiesc un adevărat deficit, ci numai o jenă momentană în plăți; Considerând că, chiar admițând de bună deosebirea între evaluările și constatările veniturilor bugetare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastră cu acele bine organizate și bine guvernate, găsesc o mare deosebire în compunerea lor. Acolo, ca și la noi, în Susul clasei cu inteligența puțin cultivată, clasă puțin simțitoare la purtarea guvernului, se află o altă clasă inteligentă care, prin opiniunile sale, ia o parte foarte mare în a forma aceea ce se numește opiniunea publică. Este însă o mare deosebire în compozițiunea acestei clase din alte țări de aceea ce este la noi. Acolo ea se compune din oameni independenți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor. Acolo, ca și la noi, în Susul clasei cu inteligența puțin cultivată, clasă puțin simțitoare la purtarea guvernului, se află o altă clasă inteligentă care, prin opiniunile sale, ia o parte foarte mare în a forma aceea ce se numește opiniunea publică. Este însă o mare deosebire în compozițiunea acestei clase din alte țări de aceea ce este la noi. Acolo ea se compune din oameni independenți de guvern, cari găsesc mijloace de a-și câștiga hrana vieții, de-a căpăta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu-i avem; căci, deși sânt câțiva, sânt prea puțini și putem zice că și aceștia mai că n-au putut trăi decât din bugetul statului. Asemenea și artiștii și toți ceilalți. Când în alte state aceste clase, cari fac opiniunea publică, sânt independente, la noi ele nu pot trăi decât din bugetul statului. Nu fac nici o imputare nimărui; și eu, când eram tânăr și puteam lucra, am trăit tot din bugetul statului. Dar aceasta e cauza că nu se poate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la Ianina. În ziua în care s-au remis din partea Germaniei invitațiile la Conferență regele Greciei au avut convorbiri mai lungi cu d-nii Gladstone, Granville și Dilke. Regele {EminescuOpXI 199} și-a esprimat părerea sa de bine asupra schimbării de opiniuni a actualului cabinet englez, căci în martie marchizul Salisbury se esprimase contra pretențiilor Greciei asupra Ianinei. Un reprezentant al Turciei nu va lua parte la această Conferință. La nota colectivă a puterilor Poarta prepară un răspuns în termeni foarte hotărîtori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va executa, dificultatea greacă și cea muntenegreană se vor înlătura, însă Turcia să nu fie somată în puncte ce-i sânt defavorabile fără a se fi executat punctele ce-i sânt favorabile și cari se enumeră anume. Noi revenim asupra opiniunei emise în coloanele noastre că, fără o serie de principii de drept public, introduse în mod egal și cu bună-credință în toate teritoriile balcanice, împăciuirea nu va fi cu putință. Multiplele tendențe de predominare ar trebui atenuate prin principiul că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca onor. vicepreședinți, cari cunosc spiritul minorității și tendințele ei, să le dea această ocaziune puțin favorabilă pentru vicepreședinți. D-lor, ce fapte, ce lucrări s-au produs în sânul acestei onor. Camere cari să fi probat o divergență de opiniuni și de vederi între d-nii vicepreședinți și majoritate?... Voci: Nici una. D. R. Campiniu: Eu nu cunosc nici una. Sânt fapte misterioase? Sânt mobile ascunse? Sânt motive neavuabile cari fac pe d-nii vicepreședinți să se retragă? Aceasta este o altă cestiune. S-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
retragă? Aceasta este o altă cestiune. S-au schimbat oare domniele lor așa încît cred că nu mai pot fi vicepreședinți? Pe cât timp nici un fapt n-a probat până acum vro dizidență între majoritate și d-nii vicepreședinți eu sânt de opiniune a respinge aceste dimisiuni. D. președinte: S-au respins, dar domniele lor au răspuns că persistă în demisiune. D. Campiniu: Atunci, d-le președinte, fiindcă noi nu sîntem mulțumiți pe simpla afirmație că este disidență între noi și d-nii vicepreședinți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tecnici, industriași, meseriași, comercianți și agricultori buni. {EminescuOpXI 344} Așa cred că trebuie să înțelegem cu toții fraza ce o întîlnim în toate discuțiunile de această natură, de-a da o direcțiune mai practică instrucțiunii etc. Divergința cea foarte însemnată de opiniuni în privința mijloacelor prin care am putea ajunge la scopul propus însă probează, cu toate asigurările contrarie, că cestiunea nu s-a studiat cu destulă profunditate mai întîi în țară la noi și apoi în alte state, care sânt mai progresate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politică dădeau dumnealor țării? Deschidem n-rul "Romînului" de la 12 ianuarie 1874, și aflăm în el următorul prim București: Anunțarăm și noi, după denunțările ziarului "Democratul" din Ploiești, că, mulțămită tăcerii curtenitoare a ziarelor, tăcere determinată și de-o mai bună opiniune decât cea stabilită astăzi asupra aplecărilor unor înalte persoane, s-a suprimat în fine, din averea spitalelor, frumosul și avutul munte Piatra-Arsă... Comunicatul (privitor la această afacere) fu nefericit din capul locului; el suferi două publicațiuni în "Monitor"; în prima
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Trebuie să se pună odată capăt convulsiilor și revoluțiilor printr-o acțiune ce nu va dura decât câteva săptămâni și ar fi o greșeală de neiertat din partea Europei dacă ar lăsa să-i scape ocazia de față. Față cu aceste opiniuni ale presei grupului aceluia de puteri care împărtășește maniera de soluțiune a d-lui Gladstone presa oficioasă din Austro-Ungaria are un ton cu totul opus. "Pesther Lloyd" scrie de ex. că a susținea pe Englitera pe cât intențiile ei politice nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca să i-o dau lui, și apoi el să v-o trimeată vouă, ca să figureze la poștă numele lui. Spune lui Bejan că întîrzierea adusă la numirea lui este din cauză că Daniileanu nici până astăzi n-a înaintat ministerului deosebita lui opiniune și ține la dânsul toate tezele scrise. Am dat însă ordine ca să se facă ce se va face grabnic. Dealtminteri întîrziarea nu aduce nici un rău lui Bejan, deoarece el primește leafa și deoarece în orice caz el trebuie să fie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și după d-sa d. Teriachiu - nu mai poate rămâne ca ministru nici 24 ore, afară numai daca d-sa, cu dd. Rosetti - Brătianu, stăpânii d-sale, nu vor găsi că o nouă sfidare trebuie aruncată moralei publice, demnității, pudoarii, opiniunii scandalizate. Dd. Conta și Tiriachiu nu putem afirma că "desigur își vor părăsi portofoliele" pe motivul că "s-au convins despre inutilitatea participării lor la guvern" (cum zicea "Steaua Romîniei"). Daca d-lor peste puțin nu vor mai figura în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1859 și dincolo de fruntariile românești. Afirmația Barbarei Jelavich nu se revendică drept un primat al unei idei concluzive exclusiv personale, ci exprimă lapidar o convingere istoriografică astăzi generalizată, după ce oamenii politici ai epocii și publiciștii au emis doar previziuni și „opiniuni” nu întotdeauna, ce-i drept, conjuncturale. Dacă înșiși adversarii Unirii și-au dat seama de consecințele internaționale ale actului săvârșit de români, puțini au fost cei pregătiți atunci să recunoască public ceea ce, mai târziu, istoricii (între care A. D. Xenopol, N.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ARC, revistă de „litere, arte” care a apărut la București din 1991 până în 1997, sub egida Fundației Culturale Române, directorul instituției, Augustin Buzura, fiind președintele publicației, iar redactor-șef, George Bălăiță. Scopul A. ar fi „polarizarea valorilor”; „având «tăria opiniunilor» și, păstrându-și, pentru a rămâne în miezul grav al lucrurilor, simțul umorului”, publicația mai afirmă: „Mica noastră performanță ar putea ajunge până acolo încât tot ce este pretutindeni valoare românească să se cuprindă în paginile revistei” (1/1991). Și
ARC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285418_a_286747]