316 matches
-
tramite Miniștrilor petițiunile ce-i sînt adresate. Miniștrii sînt datori a da esplicațiuni asupra coprinderii lor ori de căte ori Adunările ar cere-o. Articolul 51 Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunări nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile și voturile emise de densul în cursul esecritiului mandatului seu. Articolul 52 Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunări, nu poate în timpul sesiunei, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, de cat cu autorisatiunea Adunării din care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
și Lucrări Publice, cu No. 10.949, pe lîngă care Ne supune proiectul de Lege de espropriatie pentru causa de utilitate publică; Vedend decisiunea luată de Consiliul Nostru de Miniștri prin jurnalul încheiat în ședința de la 16 Octomvrie; Ascultând și opiniunea Consiliului Nostru de Stat; În virtutea Statutului din 2/14 Iuliu trecut; Am sancționat și sancționam, promulgat și promulgam ce urmeda: Titlul I DISPOSITIUNI PRELIMINARIE Articolul 1 Utilitatea publică pentru tote lucrările de interes general se declară de puterea legiuitore; pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
de căte ori găsește de cuviință. Dupe espirarea termenului, ea formuleza părerea să. Ea trebuie să'și termene lucrările în timp de cinci-spra-dece dile de la adunarea să. Președintele comisiunei le va comunica fără intardiere prefectului, pe lîngă procesul verbal coprindetor opiniunei comisiunei. Intemplandu-se că membrii comisiunii să nu se întrunească, sau intrunindu-se să nu'și termine lucrările în termenul statornicit, atunci se va trage la sortu o altă comisiune. Aceia sau au motivat numirea unei alte comisiuni, neputend justifica absența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
camera de chibzuire sub președinta celor mai în versta. Acolo, fără a putea esi, hotarascu câtimea indemnisarei cu majoritate de voturi. La cas de desbinare a voturilor, glasul președintelui e precumpenitor. La casu de a esi mai mult de doue opiniuni, fără a se face majoritatea absolută; atunci se va convoca un nuou juriu. Articolul 50 Juriul hotaresce indemnități deosebite pentru fie-care reclamant, dupe titlul lui. Dacă este procesu sau pretențiune de ori ce felu asupra însuși fondului ce se espropriaza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
administrațiunei generale, se referă la Consiliulu de statu. Articolul 69 Consiliulu judetianu poate adressa d'a dreptulu Ministeriului din intru, prin Presiedintele seu, reclamatiunele ce ar găsi de nevoie a face în interessulu esclusivu specialu și localu alu judetiului, esprimendu opiniunea și dorintiele sale asupra, starei și trebuinteloru diferiteloru servicii publice, intru catu privesce pe acelu interessu. A doua di după închiderea fia-caria sessiuni, biuroulu tramite Ministeriului din intru tote processele verbale ale sedintieloru. Pînă într'o lună după închiderea Consiliuriloru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
Departamentului Justiției, Culteloru și Instrucțiunii publice, No. 52,014, pe lîngă care Ne supune spre aprobare Proiectului de Lege asupra Instrucțiunii publice; Vedendu decisiunea luată de Consiliulu Nostru de Miniștri prin jurnalulu încheiatu în ședința de la 16 Octomvrie; Ascultandu și opiniunea Consiliului Nostru de Statu; În virtutea Statutului din 2/14 Iuliu trecutu; Amu sanctionatu și sanctionamu, promulgatu și promulgamu ce urmeză: Dispositiuni generali 1. Instrucțiunea se împarte în publică și privată. 2. Instrucțiunea publică se împarte în primăria, secundaria și superioare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
chiama în sinulu seu pentru consultare doui profesori, de gimnasie sau de facultăți, speciali asupra materiei, si va judeca definitivu acele concursuri. 19. Părerile și decisiunile consiliului permaninte se dau după majoritatea voturiloru. Minoritatea va fi datore sa'și dea opiniunea motivată. Consiliulu nu va pute finctiona cu mai putinu de trei membri presinti. 20. Nici o modificare nu se va pute face la programele în ființă fără a se observă cele urmatore: 1 - Asupra modificării, ce elu aru socoti de trebuința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
trei membri presinti. 20. Nici o modificare nu se va pute face la programele în ființă fără a se observă cele urmatore: 1 - Asupra modificării, ce elu aru socoti de trebuința a se face programei în vigore, consiliulu, cerendu mai anteiu opiniunea tutuloru consilieloru școlare, va elabora, noulu proiectu de programa. 2 - Consiliulu permanente va supune acestu proiectu de programa, însoțitu de observațiunile sale și de opiniunile consilieloru școlare, la esaminarea consiliului generale alu instrucțiunii. 3 - Programa, aprobată de doue treimi ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
elu aru socoti de trebuința a se face programei în vigore, consiliulu, cerendu mai anteiu opiniunea tutuloru consilieloru școlare, va elabora, noulu proiectu de programa. 2 - Consiliulu permanente va supune acestu proiectu de programa, însoțitu de observațiunile sale și de opiniunile consilieloru școlare, la esaminarea consiliului generale alu instrucțiunii. 3 - Programa, aprobată de doue treimi ale acestui din urmă consiliu, se va tramite ministrului, care o va supune la aprobarea Domnului. 21. Consiliulu va face la finele fie-cărui anu, o espunere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
ale îndrepta. 104. Oțăririle consiliului relative la aplicarea pedepseloru disciplinarie, în limitile legii, la mesurile de simplă procedura cate se ia spre esecutarea programeloru, ordiniloru și regulamenteloru, se voru esecuta de directoare fără altă aprobare; candu însă directorele este de opiniune diferită, sau crede că consiliulu a trecutu peste competința să, va opri esecutarea oțăririi și va reporta ministerului care se va pronunția asupra questiunii. 105. Tote oțăririle consiliului cari voru ave unu caracteru regulamentariu se voru supune la aprobarea ministeriului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
ave unu caracteru regulamentariu se voru supune la aprobarea ministeriului. 106. Oțăririle consiliului se ia după majoritatea voturiloru. În casu de paritate, votulu directorului va ave preponderanta. 107. Oțăririle consiliului se voru trece într'unu protocolu, minoritatea își va însemna opiniunea să motivată. 108. Consiliulu scolaru, ca corpu consultativu, vă respunde la tote questiunile cari i se voru pune de ministeriu. Elu are asemenea dreptulu de a propune ministeriului modificările sau imbunetatirile ce aru crede de folosu a se face în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
catu înaintea curții de casațiune. Articolul 204 Apelulu va fi judecatu la audiență, în cursu de trei-deci dile de la primirea să, după reportulu unui judecatoru. Articolul 205 În urmă reportului ��i mai-nainte de a emite reportorulu și judecătorii curții opiniunea loru, prevenitulu, sau de a fostu aquitatu, sau de a fostu condemnatu de instanța interioare, persoanele civile responsabili de delictu, partea civile și ministerialu publicu, voru fi auditi în formă și după ordinea prescrise prin articolulu 180. Articolul 206 Dispositiunile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
fost un istoric, scriitor, om politic român, membru fondator al Academiei Române. A fost profesor la Universitatea din Iași, iar ulterior la Universitatea din București. A fost membru corespondent al academiei spaniole. A studiat la Paris, unde a înființat ziarul unionist "Opiniunea", organ al românilor din străinătate. În 1858 a editat ziarul unionist "Zimbrulu și Vulturulu". Ca istoric, a avut o orientare eclectică. A editat numeroase culegeri de documente și hrisoave interne și externe, a scris o "Istorie a românilor" în 14
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
Paris Urechia frecventează cercurile românilor exilați din ambele principate, Țara Românească și Moldova, unde se împrietenește cu C. A. Rosetti. și devine unul dintre cei trei secretari ai cancelariei de propagandă unionistă sub președinția lui Iosafat Snagoveanul. Începe redactarea gazetei "Opiniunea", alături de C. A. Rosetti, susținând aici și în publicații de limbă franceză legimitatea emancipării sociale și politice ale românilor, necesitatea Unirii. La 23 de ani nota în articolul " Situațiunea", publicat în revista "Opiniunea", redactată de el la Paris în 1857
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
președinția lui Iosafat Snagoveanul. Începe redactarea gazetei "Opiniunea", alături de C. A. Rosetti, susținând aici și în publicații de limbă franceză legimitatea emancipării sociale și politice ale românilor, necesitatea Unirii. La 23 de ani nota în articolul " Situațiunea", publicat în revista "Opiniunea", redactată de el la Paris în 1857, sintetizând ideile dezbătute de la cronicari la corifeii școlii ardelene: "„suveranitatea și unirea au umplut desigur toată existența acestui popor; istoria românilor este numai o istorie a acestor două principii naționale născute deodată cu
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
intereselor românilor, în timpul Congresului de la Paris din 1856, Urechia era la curent cu tendințele țărilor participante, acționa preocupat de soarta Principatelor Române, făcea în acest scop, cum îi va scrie lui Gheorghe Sion, „antecameră pe la toate persoanele influente.” În gazeta "Opiniunea" își exprimă convingerea unității latinității occidentale și orientale europene, notând cu privire la condițiile prevăzute de "Convenția de la Paris" pentru viitorul Domn al Principatelor: „...un principe de origină latină ne place să credem că nu este un principe străin, el fiind fiul
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
in gemeinfasslicher Form" („Considerații filozofice pe înțelesul tuturor”), vădit sub influența ideilor lui Herbart și Ludwig Feuerbach. La 17 decembrie, în urma consultării lucrării "Einiges Philosophisches in gemeinfasslicher Form" și după „o apărare verbală făcută înaintea facultății în mod brillant a opiniunilor originale“, Sorbona îi „concese titlul de licencé ès lettres“. În continuare Titu Maiorescu își va pregăti doctoratul cu teza: „"La relation. Essai d’un nouveau fondement de la philosophie"”, până la sfârșitul lui 1861, când va părăsi Franța. În vara anului 1862
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
un exemplu împărțind gratuit moșia Gropnița sătenilor, fapt care i-a adus frumoasa etichetă „Amicul țăranilor”, făcându-l să se lepede de blazonul unei faimoase și vechi familii de boieri ai Moldovei, îmbrăcând straie țărănești tradiționale. A condus periodice botoșănene - „Opiniunea” - 1867, „Cucoșul în pragul ușii”, „Curierul de Dorohoi”. A îndeplinit funcția de decan al Baroului din Botoșani, precum și de profesor la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani. Într-o ședință a Camerei Deputaților din 21 februarie 1887, Mihail Kogălniceanu îl
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
In ceea ce privește rezerva ce Doamna Simeonescu își face pentru a-mi comunica cu viu grai o mulțime de lucruri bune și totdeodată mulțumitoare, eu nu pot deocamdată decât să mă abandon înțelepciunii Domniei Sale de care am cea mai înaltă opiniune, până atunci îmi iau permisiunea să fac apel la toate rezervele ce lumea în toată firea are dreptul să-mi reclame. Terminând vă rog stimată Doamnă Simeonescu să priimiți expresiunea sentimentelor mele celor mai distinse. G.D.Mirea București 29 ianuarie
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
Dincolo de conotațiile considerate blasfemiatorii la adresa islamului, criticii literari au subliniat și valoarea literară a acestuia: "Versetele satanice" este o carte care își are locul alături de marile alegorii ale identității din literatura universală, precum "Călătoriile lui Gulliver", "Candide" sau "Viața și opiniunile lui Tristram Shandy, Gentleman". Fac apel la toți musulmanii să citească "Versetele satanice" și să nu dea curs unor provocări care pot veni din partea altor persoane. Este bine să cunoaștem și părerile celor care ne blasfemiază religia. Titlul romanului, "Versetele
Salman Rushdie () [Corola-website/Science/299223_a_300552]
-
parte din Parlament. Cum se va mai rezolva și acest nou conflict nu putem ști. [20 noiembrie 1877] [""ROMÎNUL" ÎȘI FACE OBICEIUL... "] "Romînul" își face obiceiul, rupând din nou pasage din contest și după plac din "Presa" și comparîndu-le cu opiniunile emise de "Presse" din Viena. Deci găsește că maniera de a vedea a centrului și a jurnalisticei austro-ungare este identică. În fine, "Romînul" vine la concluzia: 1. că bărbații din centru se unesc în privirea intereselor comerciale și politice ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după radicalii din centru, România ar fi câștigat încrederea împăratului Rusiei dacă oștirea noastră nu mergea la Plevna; 4. că Austro-Ungaria, mai cu seamă, ar fi avut pentru, națiunea română stimă dacă stătea la malul Dunării. "Romînul" e de o opiniune contrarie. Ușoară treabă să susții antiteza când ți-ai așezat teza de combătut după plac. Întâi deducerile din articolele "Presei" sunt trase de păr; al doilea, nu este adevărat, o mai repetăm pentru a zecea oară, că amicii d-lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și al căria d. Maiorescu este și fondatorul și marele profet. Iată am aicea evanghelia acestei școale, "Convorbirile literare", unde sânt traduse și propagate de d. Maiorescu principiile lui Schopenhauer. D. președinte: Nu știu dacă este bine să discutăm aci opiniunile filozofice ale alesului. D. A. Holban: La această observație a d-lui președinte, aș voi să știu un lucru: dacă în Țara Românească ar fi o localitate care să se numească Le Lac Sale și dacă acolo ar trăi o sectă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
seama de opiniile amânduror taberilor. În unul din ultimii ei numeri organul conservator a găsit de cuviință a da o deosebită atențiune moțatei moțiuni a celor patruzeci și șase din Cameră, spre a arăta, zice "Presa", respectul nostru pentru orice opiniune care este rezultatul unei convicțiuni onorabile, iar pe de altă parte ca să supunem aprecierii publice modul de a vedea al unor barbați distinși asupra unei așa de grave cestiuni. C-un cuvânt "Presa" nu s-a rostit încă, dar a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aprecierii publice modul de a vedea al unor barbați distinși asupra unei așa de grave cestiuni. C-un cuvânt "Presa" nu s-a rostit încă, dar a comunicat publicului ei moțiunea, lucru ce-am făcut și noi, dar între... varietăți. Opiniunea celor patruzeci și șase, departe de a fi rezultatul unei convingeri, e rezultatul fricei. Cei patruzeci și șase, cu puține escepții, fac parte din acel partid de cumularzi din Moldova numit fracțiune, oameni foarte viteji când e vorba de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]