136 matches
-
vor da drumul la apă caldă în blocuri, pentru a despăduchea copiii. Eminescu este iubit - evident dezinteresat - și de oamenii de afaceri din Basarabia. Un ins, care vorbea româna într-un chip oribil, ca bunică-mea Safta engleza, s-a oploșit câțiva ani pe lângă Uniunea Scriitorilor, fiind considerat un fel de Mecena al creatorilor basarabeni. Tipul organiza chiolhanuri și cerea scriitorilor să-i cânte - și aceștia chiar cântau! - romanțe pe versuri de Eminescu (am asistat îngrozit la o asemenea reprezentație). „Sponsorul
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lucrare măsluită, Pe marginea prăpastiei, că au ucis la abator sau în alte puncte ale Bucureștiului evrei și militari, au fost stigmatizați ca cei din urmă răufăcători. Liberalii, care l-au sprijinit pe Carol în acțiunile criminale, țărăniștii, care au oploșit în aripa lor stângă pe comuniști, ca și ofițerii superiori, plătesc actul propriei inconștiențe sau relei intenții. Atenționa Corneliu Codreanu conducerea de atunci că va fi vinovată de dezastru, când țara va cădea sub jug comunist. Conducerea țării n-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alte ființe, tot microscopice, dar de care vă depinde viața, ca de pildă bacteriile nitrificante din sol, dar și moartea, adică acelea din țintirim, care eliberează locul pentru altul... Și, revenind la leit-motivul discursului meu, eu, pisica, prefer să mă oploșesc În bordeiul cutare, acela care mi-e pe plac, dar În citadinul care vă uniformizează mă simt străin. Percep ceva compatibil, dar la nivel global, nu și iubire, aceea pe care doar o familie anume mi-o poate acorda. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sau fără voia noastră. Dreptu-i, scormonind după minereu ori tăind șosele, Îi grăbim degradarea. Dar la asta contribuie și alte vietăți, plante de pildă, căci ce le fac rădăcinile altceva decât să disloce bucăți din muntele pe care s’au oploșit? Trebuie să existe Însă și o compensație, iar asta e perfecționarea continuă a vietăților. De ce? Pentru că degradarea a ceva, trecerea aceluia dintr’o stare ordonată, Înalt energetică, Într’una dezordonată, joasă energetic, eliberează energie, numai bună de folosit de vietate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bagă de seamă, mai precis se preface. Ca acum. Eu, pisica, am ascuțite nu doar gheruțele, dar și al 6-lea simț. Și astfel, „văd“ zisul de voi biocâmp a tot ce mă Înconjoară. Și, Întotdeauna mă acordez, adică mă oploșesc acolo unde găsesc ceva invers decât sunt eu. Cum sunt? Întotdeauna, indiferent de sex și ani, sunt - pe chinezește - Yang. Ca atare Îmi plac locurile Yin; altminteri, către cine sau ce să revărs ce mi prisosește? Ah! Am uitat: tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în paginile publicației Santinela Dobrogei era reluată în discuție situația demografică existentă în satele și orașele Dobrogei. În cuprinsul acestuia se deplângea faptul că "străinii orientali, cu aceleași tendințe și apucături ca ale evreului din Moldova, pe fiece zi se oploșesc cu duiumul prin sate, să nu mai vorbim de orașe, unde glasul românesc abia se mai aude"1811. În opinia autorilor articolului "din primele momente ale reintrării noastre în stăpânirea acestei provincii, ideea de naționalitate și patriotism trebuia să fie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Basarabia la Începutul secolului XX. Ceea ce este compasiune la primul este un imens dispreț la cel de-al doilea : „Într-o duhoare ce amețește, se Îngrămădesc case evreiești strâmbe, care sunt lustruite de murdărie”, „case murdare, În care se oploșește jidovime”, „evreimea stă la iveală Înaintea tărăbilor joase, spurcate”, „această păcătoasă calicime leneșă, care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
armata țaristă cu prilejul războiului ruso-japonez (1904-1905). Călătorind În 1905 prin Bucovina și Basarabia, Nicolae Iorga scria următoarele : „În Noua-Suliță, evreii Încep a le lua [țăranilor români și ruteni] și rostul de plugari, căci, de când cu războiul [ruso-japonez], s’au oploșit aici destui dezertori din Rusia, nenorociți gata la orice muncă și cu orice preț, și arendașul evreu, om cu milă față de ai săi, i-a pus [...] să lucreze la sfecle” <endnote id="(429, p. 6)"/>. Istoricul român comenta un caz
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acela epuizant al destinului său. Parcă-mi pare rău pentru el că s-a schimbat până Într-atât. Mă plictisește toată vorbăria asta a lui optimistă despre o Unitate de Prefabricate și Confecții Metalice a Cooperativei Glina, unde s-a oploșit de un an și ceva și uite că are timp din destul ca să Învețe pentru examenele de admitere ale vieții lui. Vara viitoare o să dea examen la Teologie, vara viitoare abia, ca să aibă timp să se pregătească temeinic, păi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am fost povățuit). De cum am intrat, m-am rătăcit printre lianele multiforme În care forfoteau tot felul de arătări, despre care nu auzisem nimic; le vedeam pentru prima dată. Contrar semenilor mei, m-am Împrietenit cu aceste arătări, m-am oploșit aici mai multe ceasuri și, cu această ocazie, am pătruns o serie de taine. Când am revenit printre ai mei, aș fi vrut să le povestesc ce am văzut, dar vorbeam În plus, căci ei nu Înțelegeau nimic din ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cu o suită de state din Asia, Africa și America Latină, reorientarea raporturilor cu "lumea occidentală" fiind corelate cu restructurări substanțiale de personal cantitative și calitative. S-au reîntors în acea perioadă "în producție" zeci de ingineri agronomi, constructori, metalurgiști, medici, oploșiți în diplomație pe bază de relații și fără nici o contingență, pregătire și chemare pentru problematica vastă și complicată a politicii externe. Au mai dispărut și mulți "alogeni" recrutați pe aceleași criterii, care "făceau legea" în perioada de tristă amintire a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Măritului Domn a toată Țara Moldovei... pâș-pâș, să spele putina?! Îl vezi pe Ștefan Voievod, pribeag, zgrepțănând la ușile străluciților crai, cerșind umil un culcuș și-un codru de pâine udat cu lacrimi?! Îl vezi pe Ștefan Voievod în surghiun, oploșit la căldurică, putrezind, plângându-și de milă, blestemându-și vitregia ticăloasei sale sorți?! Un trăsnet despică cerul și-apoi tunetul bubuie pierzându-se printre nouri. Doamne, șoptește Daniil înfiorat... Sau îl vezi pe Ștefan Voievod "Sabia lui Hristos", "Izbăvitorul Creștinătății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și moldovenii. Prea bine! Oamenii vrednici găsesc totdeauna în Moldova o pâine. Cu dragă inimă-i împământenim, slobozi să șadă și să trăiască fiecare după voia și credința sa. Bunicul meu, Alexandru, a căzut sub grea afurisenie din partea papistășimii pentru că oploșea pe toți boemii husiți persecutați ce pribegeau suferind pentru credința lor. Nu voi a călca această moștenire sfântă: toleranța și ospeția moldovenească. Cu o condiție, spune el, după ce face o pauză, cu vocea mai fermă, mai răspicată: să fie credincioși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
căta un cui străin înfipt în inima Moldovei?! protestează Vlaicu. Asta așa-i! Cu dreptate a fost... Dar de ce mi-am băgat coada în răscoalele din Scaunele secuiești, când secuii și sașii s-au răzvrătit împotriva stăpânirii? Dar de ce Mateiaș oploșise la Buda pe ucigașul de Petru Aron și uneltea cu el să te dea jos din Scaunul Moldovei? sare Luca Arbure. Aiasta, iarăși, e adevărat. Rău îmi pare... Și, totuși... Acu, să fie uitată vechea ură. Să ne iertăm unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe ucigaș?! Te-ai răzbunat?! strigă Alexandru cu patimă. Cu ajutorul vărului Vlad Țepeș Drăculea, ajuns domn în Țara Românească, l-am spulberat cu oaste pe ucigaș. Dar șobolanul a apucat să fugă în Polonia lui Cazimir și apoi s-a oploșit în Ungaria lui Mateiaș. Tot nu mă prea aveau ei la inimă, îl păstrau ca o amenințare cu izgonirea mea din Scaunul Moldovei. Și a scăpat șobolanul? se repede Alexandru speriat. Nu mi-am aflat odihna până nu l-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Aron-Vodă Răspopitul a ajuns să spurce Scaunul Moldovei cu curul său răpciugos! E rândul lui taica, Bogdan, să intre în scenă... Cu ajutor unguresc de la Iancu de Hunedoara, l-a zdrobit la Crasna, dar Aron-Răspopitul a fugit și s-a oploșit în grațiile craiului Cazimir. Bogdan-Vodă n-a apucat să domnească nici doi ani. Fratele Aron, cu o bandă de tâlhari lehi, s-a furișat și l-a descăpățânat mișelește la nunta însângerată de la Răuseni. Au trecut anii, am crescut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ia, destul mi-au împuțit temnițele și mi-au mâncat păsatul! Altceva! Ce mai pohtește Prealuminatul?! "Să fie înturnați tinerii talieni din Caffa, fugarii pripășiți în Moldova!" De unde să-i iau?! I-am slobozit! Parcă nu știe!? Poate... poate câțiva oploșiți la câte un sân de moldovancă... Rău îmi pare... Primim! Altceva?! Cere: "Să fie înturnată și comoara hrăpită de pe corabie!" Comoara?! Ce comoară?! Care comoară?! Aia era "Comoară"?! Și-apoi, era jefuită de la neguțătorii genovezi și moldoveni din Caffa, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sfătuiesc pe tine Să te duci la Trei Sarmale Și-o să-ți fie ție bine”. Câte s-or mai fi întâmplat la acest han, cine mai știe? Să mai amintesc că în vremuri de mult uitate pe aici s-au oploșit și niscai haiduci? Sau că aici au cântat lăutari renumiți? Mă tem că nu mai sfârșesc cu poveștile...Așa că îți trimit o duioasă îmbrățișare și aștept vorbele tale, iubite prieten V Au trecut atâția ani de când nu ne-am văzut
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
totul altfel decât le închipuia bătrânul). III. Ne ducem la Suceava, unde Domnul se pregătește să se ducă în tabăra dela Vaslui. Felurite vești și răsunete din lume. (Europa). Aici dascălul de sârbie a răposat. Dela războiul Radului-Vodă, s-a oploșit la curtea Moldovei un meșter perdaf care a trăit la multe curți de crai și prinți, și a trăit și la persieni și Crâmleni; iar pe urmă a fost bufon la Radu și a venit cu femeile (Voichița și Maria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al doilea descălecat, căci altfel nu s-ar explica prezența maghiarismelor și în limba lor, etc. Elementele nelatine ale limbii române, prezentate în capitolul „Vecinii” (p. 255-316), au avut două căi de pătrundere: 1) „Neamuri de toate soiurile s-au oploșit printre noi” și 2) „Neastâmpărul nostru ne-a dus prin părți locuite de popoare străine”. Ca timp, aceste elemente aparțin unele perioadei dinaintea venirii latinilor, altele perioadei de după venirea acestora. Imaginea rezultată este aceea a unui conglomerat de cuvinte adunate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
intenția de a se stabili definitiv în târguri: un locuitor fugit din Novaci la Huși se stabilise la Calciu bulgarul; un alt locuitor fugit din Pocreaca la Huși, „slujește în ograda episcopiei”; doi locuitori din Vetrișoaia - Fălciu fug la Galați, „oploșindu-se sub chezășia prietenilor lor, muncesc acolo”. Târgurile din regiunile viticole ale Moldovei erau un loc de refugiu pentru mulți dintre țăranii fugari. Astfel, de pildă, un locuitor din Huși arăta într-o jalbă adresată Vistieriei, la 2 mai 1849
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-i priceapă toanele și nici gând să fi devenit peste noapte sentimental. Pur și simplu venise din mo tive practice. Fusese trimis la recuperare la mare pentru o perioadă mai lungă și cel mai convenabil loc în care se putea oploși era în casa mamei sale. Nu știa cât va sta acolo. Nu știa ce va face din toamnă și îi era lehamite să se gândească la asta. Judecând, așadar, la rece, relația cu mama lui mergea bine. Felul ei deschis
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
imaginea sa, statutul de ins onorabil? Ce i-a sucit mințile în așa hal încât să nu mai distingă albul de negru, să nu-i mai pese de cum iese în lume? După ce și-a vândut acțiunile de la EVZ, îl găsim oploșit pe lângă patroni de presă dubioși: Adrian Mititelu, Sorin Ovidiu Vântu. Acel „Au furat prea mult! Mafia care s-a cățărat în spatele acestei țări a devenit o forță devastatoare“, strigat în 2004, s-a șters repede din memoria sa. Desprinderea sa
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
inferior este vizibil în grupuri nominale argumentale (66) sau în grupuri nominale incluse în grupuri prepoziționale (67), în care nu apare fenomenul de inversiune predicativă: (66) că văzu[iu [DP lumina]tă fața ta] (A.1620: 58r) (67) s-au oploșit [PP în [DP vicleană făgăduința lui]] (CLM.1700-50: 186v) 3.4 Relația dintre modelele străine și textele românești vechi. Un punct de vedere S-a insistat, pe bună dreptate, asupra faptului că scrierile românei literare vechi sunt tributare modelelor străine
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
astăzi, înveșnicit de povestirile lui Mihail Sadoveanu. Dar, hanul chiar a existat aievea, încă de la începuturile veacului al XVIII-lea și, să știți, dumneavoastră, iubiților prieteni, „că hanul acela al Ancuței era ca o cetate, în cuprinsul lui se puteau oploși oameni și vite și căruțe“. Aici, când „soarele se cufunda înspre tărâmul celălalt și luneca în tainice neguri, focurile luminau zidurile de piatră, găurile negre ale ușilor și ferestrelor. Și atunce, căpitanul Isac din Bălăbănești, învăpăiat de vin din ulceaua
Agenda2005-03-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283286_a_284615]