33 matches
-
te atrage mai puțin, fiindcă ține să ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc din Vlașca, bănățeanca din Graniță cu cârpa încornorată și cu opreg din șerpi multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit de soare, nu mai puțin și aproape antipodic al lugojanului în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
brîu. Vara purtau cămașă peste izmene, ce nu trecea de genunchi Însă, făcută din pînză de bumbac, in sau cînepă. Femeile, purtau iarna vilnic sau fuste, țesute de ele din lînă toarsă, mai subțire și vopsite În casă. Vara purtau oprege Înguste din lînă, fie vărgate, fie roșie pentru cele tinere. Se Încingeau cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap purtau vara legătura În trei colțuri tivită cu mărgele sau sabace și basmale subțiri de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
altiță croită separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile, brâul și bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul este mai lat (cca. 60 cm
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
C13 bl., nr., bl., nr., bl., nr., bl. Str. Martir Cernăianu (fosta Almajului) imobile din Zona Bucovina: nr. 32, bl. C26, nr. 34, bl. C27 Str. Martir Cernăianu (fosta Almajului) fară imobile din Zona Bucovina Str. Martir Cornel Lucuța (fosta Opregului) Str. Martir Dan Carpin (fosta Textiliștilor) Int. Martir Dumitru Osman (fosta Boitei) Ale. Martir Gheorghe Iosub (fosta Afirmării) Ale. Martir Ioan V. Avram (fosta Merișor) Str. Martir Ion Miron (fosta Scărișoara) Str. Martir Leontina Bânciu (fosta Narciselor) Str. Martir Ovidiu
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Pe același perete, pe o bucată de tablă sunt zugrăviți membrii familiilor N. Brebu și Nicolae N. Mandreș. N. Brebu poartă costum popular, haină de dimie de culoare închisă și cioareci albi, iar lângă el soția Minodora are ciupag și opreg roșu, purtând la gât o salba de bani. Pe deasupra ținutei are o haină lungă, lucrata din dimie neagră. N. Mandreș este singurul în ținută militară având în mână sabia. Sub acest tablou de familie scrie: "Acest tablou s-au ridicat
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
1765, satele arondate acesteia trec la grecocatolicism . După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în 1948, majoritatea redevine ortodoxă. Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
un copil. Referitor la portul bufenilor comparativ cu al frătuților, Gh Jianu în capitolul "Bufenii și Frătuții" din cartea sa "Potpuriuri" publicată la Oravița în 1901, face următoarea apreciere: "Femeile sînt foarte frumoase și se îmbracă cu gust, ele poartă opreg dinapoi (nu chitele cu ciucuri că fratuțele) și catrința dinainte, gulerul, pumnașii și poalele sunt împistrite cu băteala vânata sau neagră, unele poartă sumnă (sucnă) peste cămașă (nu chimeșă că fratuții). Bărbații sunt oameni frumoși și inteligenți, lucrători, ocupațiunea lor
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
în păr sau după ureche, sînt încântătoare îmbrăcate în vesmintele lor pitorești; fetele cu capul gol, tinerele neveste cu broboada roșie pe cap, cu ciupagul (cămașă) și poalele lucrate cu motive românești cu râuri de arnigiu roșu, cu șurțele și opregele confecționate de ele însăși opresc pe trecător în loc, pentru a le admira" Despre bufeni Nicolae Iorga afirmă la rândul său: "Schimbul de populație între județ și județ, între Banatul regelui străin și Banatul Domnului românesc, a fost totdeauna foarte viu
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]