73 matches
-
lui Nicolae Titulescu întemeiate și a acceptat ideea inexistenței unei incompatibilități între prevederile Tratatului de la Trianon și legile de reformă agrară din România. S-a ajuns la semnarea unui acord la 29 mai 1923. Rămânea nerezolvată, chestiunea prețurilor pentru imobilele optanților. Dar în iunie 1923, ministrul de externe maghiar a dezavuat acordul de la Bruxelles, invocând două motive: excesul de putere și viciul de consimțământ. Referindu-se la condițiile în care a fost semnat acordul de la Bruxelles, Nicolae Titulescu declara: “Noi am
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
putere, Titulescu a dovedit, pe baza documentelor autentice, că reprezentantul Ungariei, contele Csaki, a primit în scris puteri depline chiar cu puțin timp înainte de momentul deschiderii tratativelor de la Bruxelles. Acordul de la Bruxelles a fost infirmat, iar Ungaria a redeschis problema optanților numind ca reprezentant al optanților pe contele Appony. Problema optanților unguri intra astfel într-o nouă fază. Se “duelau” doi dintre ei mai mari diplomați interbelici. Guvernul de la Budapesta declara la Liga Națiunilor că România a realizat “cea mai radicală
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
baza documentelor autentice, că reprezentantul Ungariei, contele Csaki, a primit în scris puteri depline chiar cu puțin timp înainte de momentul deschiderii tratativelor de la Bruxelles. Acordul de la Bruxelles a fost infirmat, iar Ungaria a redeschis problema optanților numind ca reprezentant al optanților pe contele Appony. Problema optanților unguri intra astfel într-o nouă fază. Se “duelau” doi dintre ei mai mari diplomați interbelici. Guvernul de la Budapesta declara la Liga Națiunilor că România a realizat “cea mai radicală reformă agrară, acolo unde nevoia
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Ungariei, contele Csaki, a primit în scris puteri depline chiar cu puțin timp înainte de momentul deschiderii tratativelor de la Bruxelles. Acordul de la Bruxelles a fost infirmat, iar Ungaria a redeschis problema optanților numind ca reprezentant al optanților pe contele Appony. Problema optanților unguri intra astfel într-o nouă fază. Se “duelau” doi dintre ei mai mari diplomați interbelici. Guvernul de la Budapesta declara la Liga Națiunilor că România a realizat “cea mai radicală reformă agrară, acolo unde nevoia nu o cerea", recurgând la
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
o nouă fază. Se “duelau” doi dintre ei mai mari diplomați interbelici. Guvernul de la Budapesta declara la Liga Națiunilor că România a realizat “cea mai radicală reformă agrară, acolo unde nevoia nu o cerea", recurgând la o confiscare a averii optanților și încălcând astfel articolul 250 din Tratatul de la Trianon . Nicolae Titulescu aprecia reforma agrară ca un eveniment cu baza în realitățile istorice românești prin intermediul căreia s-a urmărit “nu o operă de colonizare națională ci de consolidare socială” . La ședința
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
contradicție, precum și la ideea de a cita România în fața Curții permanente de justiție internațională, deoarece sesizase că legislația internațională nu-i permitea susținerea acestor puncte de vedere. Contele Appony a căutat să evidențieze faptul că întrucât prețul de răscumpărare oferit optanților era prea mic, reforma echivala cu o confiscare. Appony urmărea să justifice nulitatea acordului de la Bruxelles. Nicolae Titulescu a contrat această încercare declarând următoarele : “Credeți Dv. conte Appony că e suficient pentru a da la o parte acordul de la Bruxelles
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
acord” . Nedorind să accepte noua victorie a punctului de vedere titulescian, contele Appony s-a abținut să voteze rezoluția Consiliului Ligii Națiunilor și a afirmat că va face noi demersuri pentru a obține câștig de cauză în complicatul proces al optanților. Însă Nicolae Titulescu care “știa să primească loviturile adversarului său, dar și să le înapoieze cu vârf și îndesat în fraze bogate și bine definite, care se revărsau ca rafalele de mitralieră într-o cadență și într-o amploare aproape
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
într-o cadență și într-o amploare aproape Wagneriană” nu s-a lăsat intimidat de această atitudine afișată de contele Appony. Prin nerecunoașterea de către guvernul maghiar a acordului din 29 mai 1923, s-a ajuns la un impas în problema optanților unguri. Fără a avea argumente juridice în favoarea punctului lor de vedere, reprezentanții Ungariei s-au folosit de dispozițiile articolelor 239 și 250 din Tratatul de la Trianon, articole care le dădeau dreptul de a supune problema optanților în fața Tribunalului Arbitral Mixt
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
un impas în problema optanților unguri. Fără a avea argumente juridice în favoarea punctului lor de vedere, reprezentanții Ungariei s-au folosit de dispozițiile articolelor 239 și 250 din Tratatul de la Trianon, articole care le dădeau dreptul de a supune problema optanților în fața Tribunalului Arbitral Mixt româno-maghiar. Aici avocații guvernului român Millerand, Politis și Rosenthal, n-au făcut altceva decât să demonstreze incompetența acestei instanțe , refuzând să se ocupe de fondul problemei respective. Guvernul român a depus în anul 1925, la aceeași
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
negându-i competența în judecarea acestui caz, pentru că prin reforma agrară nu se încălcase nici un articol din Tratatul de la Trianon 20. În urma unei uzurpări de putere, la 10 ianuarie 1927 Tribunalul Mixt s-a autodeclarat instanță competentă să judece chestiunea optanților unguri. Hotărârea aceasta care a admis punctul de vedere maghiar a determinat guvernul român să-și retragă la 27 februarie 1927 reprezentantul său din acest Tribunal Mixt, fapt care a pus instanța în imposibilitatea de a discuta fondul problemei. Luând
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Tribunal Mixt, fapt care a pus instanța în imposibilitatea de a discuta fondul problemei. Luând în considerare situația creată, Consiliul Ligii Națiunilor a însărcinat pe Chamberlain și câte un delegat japonez și chilian din Consiliu, să încerce să definitiveze problema optanților unguri . Raportul celor trei membri ai Consiliului demonstra faptul că diferendul având un caracter pur politic nu poate fi dezbătut și rezolvat decât de Consiliul Ligii Națiunilor, fapt pe care contele Appony l-a constatat, susținând că singurul organ care
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Titulescu, care “era totdeauna în căutarea unor formule ce puteau să devină lozinci îndrumătoare” vizând inconsecvența contelui Appony privind competența Consiliului Ligii Națiunilor, l-a întrebat necruțător: “De ce Consiliul nu poate face în 1927 ceea ce putea face în 1923 ?” Problema optanților unguri a fost readusă în dezbaterea Consiliului Ligii Națiunilor. În sesiunea acestuia din septembrie 1927, Nicolae Titulescu invocând articolul 11, alineatul 2 din Pactul Ligii Națiunilor, a propus acestuia să considere problema închisă prin hotărârea luată la Bruxelles și să
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Pactul Ligii Națiunilor, a propus acestuia să considere problema închisă prin hotărârea luată la Bruxelles și să nu admită amestecul Tribunalului Arbitral Mixt într-un litigiu reglementat care privea nu o contestație a unui stat împotriva celuilalt, ci cereri ale optanților adresate în mod individual tribunalului 24. Poziția guvernului maghiar în cadrul procesului optanților, începând din vara anului 1927, când el a găsit un sprijin efectiv în campania de presă a proprietarului ziarului londonez “Daily Mail”, lordul Rothermere arăta mai clar decât
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
luată la Bruxelles și să nu admită amestecul Tribunalului Arbitral Mixt într-un litigiu reglementat care privea nu o contestație a unui stat împotriva celuilalt, ci cereri ale optanților adresate în mod individual tribunalului 24. Poziția guvernului maghiar în cadrul procesului optanților, începând din vara anului 1927, când el a găsit un sprijin efectiv în campania de presă a proprietarului ziarului londonez “Daily Mail”, lordul Rothermere arăta mai clar decât în anii anteriori că diplomația maghiară urmărea să întrețină această problemă la
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
clar decât în anii anteriori că diplomația maghiară urmărea să întrețină această problemă la forurile internaționale cu scopul de a obține o revizuire a unor clauze ale Tratatului de la Trianon. În sesiunea din martie 1928 a Consiliului Ligii Națiunilor problema optanților unguri a fost obiect de discuție timp de două zile fără ca ea să fie rezolvată. Contele Appony a pledat pentru o soluție legală, prin Tribunalul Arbitral Mixt iar Titulescu s-a pronunțat în favoarea unei soluții politice, prin negocieri directe. În
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
cursul sesiunii din martie 1928, reprezentantul român, Nicolae Titulescu a repetat propunerea făcută într-o scrisoare publicată în februarie 1928 și prin nota remisă guvernului maghiar - ca Ungaria să scadă din reparațiile ce le datora României sumele ce se cuveneau optanților iar guvernul maghiar să le achite lor în contul terenului expropiat, cu condiția ca optanții unguri să și retragă toate reclamațiile și să renunțe la toate pretențiile formulate pe parcurs. Dar realizarea acestei propuneri titulesciene întâmpina două piedici din partea Ungariei
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
scrisoare publicată în februarie 1928 și prin nota remisă guvernului maghiar - ca Ungaria să scadă din reparațiile ce le datora României sumele ce se cuveneau optanților iar guvernul maghiar să le achite lor în contul terenului expropiat, cu condiția ca optanții unguri să și retragă toate reclamațiile și să renunțe la toate pretențiile formulate pe parcurs. Dar realizarea acestei propuneri titulesciene întâmpina două piedici din partea Ungariei. În primul rând, în privința reparațiilor de război datorate de Ungaria statului român, nimeni nu se
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
acestei propuneri titulesciene întâmpina două piedici din partea Ungariei. În primul rând, în privința reparațiilor de război datorate de Ungaria statului român, nimeni nu se aștepta că ea le va plăti; în al doilea rând, ungurii crescuseră pretențiile la prețul pământului aparținând optanților unguri la sume ce depășeau reparațiile datorate de Ungaria. Propunerea României a fost privită favorabil de membrii Consiliului Ligii Națiunilor. “Tribune de Genėve”, scria că soluția românească era logică și avantajoasă pentru Ungaria, ea consumând o posibilă rezolvare a problemei
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
unguri la sume ce depășeau reparațiile datorate de Ungaria. Propunerea României a fost privită favorabil de membrii Consiliului Ligii Națiunilor. “Tribune de Genėve”, scria că soluția românească era logică și avantajoasă pentru Ungaria, ea consumând o posibilă rezolvare a problemei optanților. Guvernul maghiar însă a respins propunerea lui Nicolae Titulescu la care aderaseră și alte țări creditoare. Problema a fost rediscutată în cadrul Consiliului Ligii Națiunilor în sesiunea cincizecea când s-a admis ca forul de la Geneva să renunțe la acest caz
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
nu fusese pusă la adăpostul moratoriului din 1924”. Această acceptare avea un caracter limitat întrucât acordul nu se referea la problema generală a reparațiilor maghiare, ci numai la acelea care fuseseră fixate pentru anul 1927. România a oferit pentru despăgubirea optanților o sumă de 100.000.000 lei aur, din care trebuia să se scadă creanțele României asupra reparațiilor datorate de Ungaria, iar ceea ce depășea aceste creanțe să se acopere prin furnituri de petrol și produse miniere în timp de 20
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
din ativitatea unei societăți anonime cu capital român și ungar. Ungaria pe lângă faptul că pretindea 120.000.000 de coroane aur și dobânzi foarte mari în perioada de lichidare a datoriei, nu admitea nici principiul compensației între sumele reclamate pentu optanți și sumele pe care Ungaria le datora României în contul reparațiilor de război. Nicolae Titulescu criticând atitudinea Ungariei arăta că nu este vorba de “un simplu diferend, ci de ceva mai grav, de întreaga națiune română răscolită de tentativa Ungariei
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
și mâine și întotdeauna regimul capitulațiilor căci cum altfel ar putea fi socotit regimul preferențial cerut de unguri ?”. După 6 august 1929, data deschiderii lucrărilor Conferinței Comisiei Reparațiilor de la Haga, reprezentanții României au insistat tot mai mult pe reglementarea problemei optanților prin formula compensațiilor. Delegația maghiară a respins această propunere. Lucrările primei Conferințe de la Haga s-au încheie la 30 august 1929. Guvernul român și-a manifestat din nou, în septembrie 1929, dorința de a rezolva problema optanților prin negocieri directe
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
pe reglementarea problemei optanților prin formula compensațiilor. Delegația maghiară a respins această propunere. Lucrările primei Conferințe de la Haga s-au încheie la 30 august 1929. Guvernul român și-a manifestat din nou, în septembrie 1929, dorința de a rezolva problema optanților prin negocieri directe. La 16 septembrie 1929 s-a deschis Conferința de la Paris în cadrul căreia au continuat până la 5 decembrie 1929 dezbaterile începute la Haga în problema reparațiilor orientale . În cadrul Conferinței de la Paris, Nicolae Titulescu, în octombrie 1929, a făcut
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Paris în cadrul căreia au continuat până la 5 decembrie 1929 dezbaterile începute la Haga în problema reparațiilor orientale . În cadrul Conferinței de la Paris, Nicolae Titulescu, în octombrie 1929, a făcut propunerea care a avut câștig de cauză, ca problema lichidării sumelor cuvenite optanților să fie discutată în conexiune cu reparațiile de război maghiare. În urma eforturilor lui Nicolae Titulescu, cel care “a fost poate cel mai mare diplomat al timpului său” 32 de a găsi o soluție, problema optanților a fost rezolvată prin Convenția
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
ca problema lichidării sumelor cuvenite optanților să fie discutată în conexiune cu reparațiile de război maghiare. În urma eforturilor lui Nicolae Titulescu, cel care “a fost poate cel mai mare diplomat al timpului său” 32 de a găsi o soluție, problema optanților a fost rezolvată prin Convenția adoptată la 20 ianuarie 1930 în cadrul celei de a doua Conferințe de la Haga, deschisă la 3 ianuarie 1930, care a dezbătut problema reparațiilor orientale și occidentale. Convenția de la Paris din 28 aprilie 1930, completând-o
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]