2,715 matches
-
Și al doilea volum - care cuprinde schimburile epistolare ale filosofului din perioada 1639-1644 - surprinde prin varietatea de corespondenți, precum și prin numeroasele domenii acoperite, de la amănunte de viața cotidiană la literatura, metafizica, filosofie naturală, filosofie morală, medicina, algebra, geometrie, muzica sau optică. Este perioada în care Descartes a redactat textul latin al Meditațiilor, pe marginea căruia corespondează cu diverși apropiați. Strategia lui Descartes de a conceda adversarului o parte din obiecția pe care o formulează va reapărea în scrisori importante, cum ar
RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1484656093.html [Corola-blog/BlogPost/374211_a_375540]
-
a fost omul nou, comunist. În implementarea pe care ideologia comunistă a cunoscut-o în URSS au existat două mijloace de manipulare care s-au folosit: minciuna și violența, cu multiplele lor forme de manifestare. Există o evidentă schimbare de optică între comunismul marxist și comunismul bolșevic, deși amândouă își declară aceleași finalități și au suprapuneri în cele mai multe aspecte. Diferența este aceea că Marx vedea nașterea revoluției proletare ca un proces firesc rezultat din crizele provocate de evoluțiile tehnologice, astfel că
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
O.R. față de acest organism internațional în Biserica Ortodoxă Română, LXXX(1962), 11-12, p. 1072-1100; 1110-1150). Cu aceeași ocazie au intrat și alte Biserici Ortodoxe din spațiul comunist în frunte cu Biserica Ortodoxă Rusă. Acest fapt marca o schimbare de optică a politicii externe sovietice care s-a folosit de organisme internaționale precum O.N.U., U.N.I.C.E.F. sau acest Consiliu cu un dublu scop: cel de a găsi terțe locuri de dialog cu puterile occidentale pentru a aplana conflictele dintre
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
apărută în revista „Ramuri”, Nr. 7 / 2013) Ion R. Popa, probabil am mai scris-o, are vocația trilogiei. El leagă romanele între ele printr-un fir narativ care nu pierde tumultul specific anterior. În plus, protagoniștii, uneori aceiași, exercită o optică justă, menită să păstreze echilibrul confruntărilor. Acțiunea e destul de senină, adică faptele bune ies la suprafață, și nu rezultă în mod special din veninul indivizilor. Astfel, prof. Vasile Călugăru, personaj benign, își continuă, în vremuri actuale, acțiunile-i specifice, de
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-placerea-de-a-redescoperi-apusul-vremurilor-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
care lucra la adâncirea puțului principal al minei Suvarov. Pe nea Petru ODORESCU aveam să-l am în subordine la un abataj cu multe probleme. După o intervenție prin care am evitat un accident tehnic, nea Petru și-a schimbat optica despre mine, apreciindu-mă pe oriunde avea prilejul. Dumnealui s-a mutat la mina Vărad și ne întâlneam doar în familie. Lucrând ca maistru miner la sectorul Investiții din Suvarov am avut ocazia să cunosc și alți mineri din Coronini
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/_mineri_din_coronini_mihai_leonte_1391326803.html [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
nici nu avea de gând să o facă; fusese nevoit să joace în fața celorlalte detașate un mic teatru. Anna mai muncise în secție până la jumătatea lui august, după care intrase în primul și ultimul ei concediu din viața de strungăriță. “ Optica relațiilor dintre cele două jumătăți mitologice, femie și bărbat, afectivă și poetică, îi plac mult prozatoarei, mașinăria ei de imagini dispersate, dar făcând parte dintr-n tot unitar, se mișcă după legi care sunt ale unor psihologii insondabile. Personajul, care
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465103081.html [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]
-
realizează că misiunea ei în această viață este de a-L urma pe Cristos pe drumul pocăinței. Ea pătrunde astfel în mod profund în misterul lui Cristos sărac și răstignit, îmbrățișând urmarea Evangheliei. Cât privește sărăcia exterioară, deosebit de interesantă este optica Sfântului Francisc care înțelege că se poate îmbogăți dacă devine sărac din dragoste pentru Cristos, în favoarea celor săraci, deoarece numai în crucea lui Cristos se poate găsi adevărata bogăție. Autorul citează din Regula confirmată, Elogiul sublimei sărăcii, un adevărat imn
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
de care au suferit, u-au făcut mult mai umani însă, față de frații și surorile aflate în suferință și au avut pentru ei sentimente însuflețite de dragoste, înțelegere și compasiune. Autorul are în vedere și aspectul moral al suferinței în optica operei De vera laetitia precum și atitudinea celor doi sfinți în fața suferinței. Francisc, identificat în istorisire cu “dreptul care suferă” - are puterea de a se învinge pe sine, până acolo încât să se bucure de acea zdrobire fizică și morală și
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
vârstă însă, e benefic, educativ, interactiv, chiar concepându-se iubirea în mod activ prin luptele lui Harap-alb (mult visatul...pe cal alb..altă deformare ce se proiectează de multe ori asupra materialului) sau Făt-Frumos (ce aduce o altă deformare de optică..prin care numai frumusețea fizică contează). Deci, niciodată nu avem cum să despărțim Fericirea de Iubire, fiindcă e în natura noastră, sălășluiește acolo în interior, așteptând să fie împlinită..! Avem încorsetată în genetica noastră - iubirea. Puțin studiind psihologiile extreme putem
COMUNICAREA CE RELEVĂ VALOAREA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1420465829.html [Corola-blog/BlogPost/352221_a_353550]
-
necesar să demonstrăm că nu numai libertatea este un dar de la Dumnezeu ci și unitatea. Biserica Ortodoxă Română are, după cum s-a subliniat anterior, o puternică tradiție de toleranță față de alte culte, și de colaborare cu bisericile creștine surori. În optica Patriarhiei Române, aceste relații trebuie să se inspire din fraternitatea dintre oameni și creștini și să respingă prozelitismul de masă și agresiv, manifestat îndeosebi după 1989 de anumite culte neoprotestante, islamice sau chiar de catolicism. În relațiile cu celelalte Biserici
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în care zeii nu se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii, împrumutând chiar aură biografiei lui spirituale. Așa cum sugerează, fără modestie, în lucrarea să „Ecce homo”, devorat de optică megalomana a ultimilor ani ai vieții, ani cruzi de boală, filosoful dorea să se erijeze el însuși în idol, în profet, care să vestească o nouă eră a culturii umanității. Precum, mai târziu la noi, Mihai Beniuc ce se erija
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_sasea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
tinerii care reușesc să breveteze ceva de răsunet și aleargă să-și vândă invenția în străinătate? Un văr de-al meu, stă numai cu capul vârât între planșete, tomuri și documentație pentru ceva care, zice el, ne va schimba și optica asupra viitorului, dar și modul de viață. Nu e prea vorbăreț, eu nu mă pricep la chestiile tehnice dar din ce am înțeles până acum, este vorba de un dispozitiv care va permite fiecărui șofer să aibă pe tabloul de
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
contrazice cu noțiunea sorții. Sunt, împreună, formula acestei vieți. „Să străbatem, iubito, apele de primăvară / cu flexibile rotule la genunchi. / Iluminați, vom aduna mănunchi / iarbă pentru steaua de povară” [s.n.]. Cu toată povara stelei care i-a fost dată, diafragma „optică” rămâne deschisă, lăsând să treacă tot seninul - pe care-l știe bine prețui. De „optică” depinde și alergarea celui, fizic, priponit. „Doar cât să ne trecem unul celuilalt prin gând / mai izbutim, ca pale de nori cumulus. / Explozia de senin
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poetul_satmarean_maramuresean_cu_depunere_de_chiciura_pe_vise_ioan_bran.html [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
cu flexibile rotule la genunchi. / Iluminați, vom aduna mănunchi / iarbă pentru steaua de povară” [s.n.]. Cu toată povara stelei care i-a fost dată, diafragma „optică” rămâne deschisă, lăsând să treacă tot seninul - pe care-l știe bine prețui. De „optică” depinde și alergarea celui, fizic, priponit. „Doar cât să ne trecem unul celuilalt prin gând / mai izbutim, ca pale de nori cumulus. / Explozia de senin la care ne-am expus / va-nconjura pământul alergând.” (Norii cumulus, dacă cineva nu știe
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poetul_satmarean_maramuresean_cu_depunere_de_chiciura_pe_vise_ioan_bran.html [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
disipat pe parcursul lucrării, deși autorul dispune de-un amplu probatoriu. Cu toate că el își propune decantarea substraturilor filozofice din cercurile teologice afiliate, Gilson sucombă sub propriul său subiectivism, polarizând dezbaterea în sfera accidentului religios. Privește acest vast orizont filozofic dintr-o optică catolică, nereușind a se deparazita entropic de arcanele religiosului papal. ...A încerca deci, să interpretezi pagini de istorie, înseamnă certamente a te înscrie într-o luptă deschisă contra îngerului acelei pagini, după cum spune marele gânditor Andrei Pleșu . În cazul de
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_in_evul_mediu_catalin_varga_1328116150.html [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
urmarea fiind o formă mai neostentativă de expresie, o concentrare a mijloacelor. Și ca memorialist, reînviind figurile lui Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, B. Delavrancea și N. Grigorescu, Bujor își consumă mai ales forțele sentimentale, de om ce se dăruie prieteniei. Optica sociologizantă domină, ca și în proză, dar câteva detalii, unele elemente anecdotice au făcut carieră în biografia literară. Opera „Mi-a cântat cucu-n față”, București, 1910; „Amintiri de A. Vlahuță și I.L. Caragiale”, București, 1938; „Îndurare!, București, 1939; „Scrieri
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești by http://balabanesti.net/2011/07/10/paul-bujor-un-nume-de-rezonanta-al-orasului-beresti/ [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]
-
întâmplări fade. Ele sunt aduse în ecuația existențială ca purtătoare de sens și generatoare de conștiință. În subsidiar, conștientizarea și meditația adaugă noi trăsături formulei identitare a eului epic. Interiorizarea experiențelor duce la modificarea arhitectonicii identitare și la reglaje de optică. Fizicul este tratat metafizic. În urma discuției cu bunicul Constantin în care acesta își arată mulțumirea resemnată și împăcarea cu propria viață, se ia o decizie existențială: „De la acest răspuns, m-am hotărât să nu mai fiu nostalgic” (p. 52). Cinstea
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-efectul-identitar-the-identity-effect-de-stefan-vladutescu-sri-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
să-ți facă alții ție, fă-le mai întâi tu lor. Experiențele filtrate prin conștiință produc nu numai schimbări în formula existențială, ci și modificări ale unor, particulare și subsidiare, puncte de vedere. La un moment dat chiar se constată: „optica mea a devenit mai sănătoasă” (p. 59). III. Pe lângă capacitatea de a se înscrie pe un drum al unei filosofii a existenței necesară în orice roman serios, descoperim la Dan Ionescu și o capabilitate mai temeinic stăpânită: competența de a
DAN IONESCU: Efectul identitar / The identity effect , de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-efectul-identitar-the-identity-effect-de-stefan-vladutescu-sri-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339602_a_340931]
-
Ion R. Popa, probabil am mai scris-o, are vocația trilogiei. El leagă romanele între ele printr-un fir narativ care nu pierde tumultul specific anterior. În plus, protagoniștii, uneori aceiași, exercită o optică justă, menită să păstreze echilibrul confruntărilor. Acțiunea e destul de senină, adică faptele bune ies la suprafață, și nu rezultă în mod special din veninul indivizilor. Astfel, prof. Vasile Călugăru, personaj benign, își continuă, în vremuri actuale, acțiunile-i specifice, de
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-in-umbra-otetarului-roman-cronica-de-dan-ionescu-2/ [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
românească, dar și despre rezistența pe care ar putea să o pună sistemul „Este firesc să fie o rezistență pentru că și propunerile sunt inovatoare, cer responsabilitatea individuală, ceea ce nu ține de cultura organizațională curentă din administrații. Măsurile țin de schimbarea opticii în ceea ce privește rapiditatea comunicării dintre instituție și cetățean. În acest moment, în cultura organizațională din administrația publică, lucrurile stau oarecum diferit, în sensul în care se așteaptă până pe ultima sută de metri, dacă există un termen, și abia cu cinci minute
Când dispar efectiv copia legalizată și timbrul fiscal. Ministrul Violeta Alexandru anunță, în Republica.ro, calendarul debirocratizării by https://republica.ro/ministrul-violeta-alexandru-despre-debirocratizare-zeste-firesc-sa-fie-o-rezistenta-in-sistem-pentru-ca [Corola-blog/BlogPost/338161_a_339490]
-
întoarcă în final la angajator. Se va întâmpla acest lucru și dacă vrea să se angajeze în mediul privat? Măsura se referă la comunicarea între două instituții publice, fiind cea mai sigură măsură în acest moment pentru a schimba puțin optica celor care gestionează baza de date conținând informații referitoare la cazierul judiciar. Nu vă ascund faptul că ne propunem să continuăm, în sensul extinderii măsurilor noastre la alte potențiale soluții în viitor. Pentru moment, această obligativitate a instituțiilor de a
Când dispar efectiv copia legalizată și timbrul fiscal. Ministrul Violeta Alexandru anunță, în Republica.ro, calendarul debirocratizării by https://republica.ro/ministrul-violeta-alexandru-despre-debirocratizare-zeste-firesc-sa-fie-o-rezistenta-in-sistem-pentru-ca [Corola-blog/BlogPost/338161_a_339490]
-
a pune în practică aceste măsuri? Cum sunteți pregătiți să le faceți față? Este firesc să fie o rezistență pentru că și propunerile sunt inovatoare, cer responsabilitatea individuală, ceea ce nu ține de cultura organziațională curentă din administrații. Măsurile țin de schimbarea opticii în ceea ce privește rapiditatea comunicării dintre instituție și cetățean. În acest moment, în cultura organizațională din administrația publică, lucrurile stau oarecum diferit, în sensul în care se așteaptă până pe ultima sută de metri, dacă există un termen, și abia cu cinci minute
Când dispar efectiv copia legalizată și timbrul fiscal. Ministrul Violeta Alexandru anunță, în Republica.ro, calendarul debirocratizării by https://republica.ro/ministrul-violeta-alexandru-despre-debirocratizare-zeste-firesc-sa-fie-o-rezistenta-in-sistem-pentru-ca [Corola-blog/BlogPost/338161_a_339490]
-
fond suntem foarte îngrijorați și luăm măsuri concrete (discuții cu dirigintele, note scrise), să nu ne arătăm astfel în fața copilului și să nu îi transmitem o tensiune exagerată. Să nu îi oferim ideea că răul poate fi eradicat de la rădăcină. Optica aceasta este falsă și chiar dăunătoare pentru echilibrul sufletesc al persoanei. Răul nu poate fi eradicat (o abordare filosofică ne-ar spune că nici nu trebuie, pentru că este potențator și formator, într-o anumită măsură, al binelui). Un anumit grad
Copii umiliți la școală. Ce puteți face dvs., ca părinți, și ce pot face eu, ca profesor, în cazul în care un copil este agresat de un coleg by https://republica.ro/copii-umiliti-la-scoala-ce-puteti-face-dvs-ca-parinti-si-ce-pot-face-eu-ca-profesor-in-cazul-in-care-un [Corola-blog/BlogPost/337893_a_339222]
-
Arta sa dorește să comunice mai departe de vizual; ea creează un imbold pentru trăirea privitorului, uimindu-l cu suprarealismul acestor mixaje de «dincolo de interval». Acest catalog este o privire în spațiul său creativ. Este o apropiere de artist prin optica celui care pătrunde în atelierul lui și se află în fața unei realități, înconjurat de obictele acestui mediu. “ (Catalog 2003) Ion Sulea-Gorj, între bolta bisericii și cosmosul pânzei ,,De la sfințenia pe care zidurile unei biserici o îmbracă, pensula lui Ion Șulea
ION SULEA/GORJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_ion_sulea_rodica_elena_lupu_1378032452.html [Corola-blog/BlogPost/340552_a_341881]
-
mea. Trebuia să te fi informat înainte de a pleca. Face o pauză semnificativă. - Acum nu mai sunt atât de sigură. Nu eram și nu sunt în poziția în care să-ți pot pretinde acest lucru! Este o schimbare radicală de optică, care mă găsește nepregătit. - Cum ai ajuns la concluzia asta? nu mă pot abține s-o întreb. - Am crezut că pot să te uit, dar nu pot. Te iubesc încă! Nu-ți mai spun că am și plâns...pe ascuns
DRUMUL APELOR, 5 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1484721782.html [Corola-blog/BlogPost/374327_a_375656]