37 matches
-
singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și săgeți. Un fel de șatră primitivă, în care suflă foile țigănești și bat ciocanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ghinghinelele ei băr bații groși la hire și prostateci, ca mine și ca alții; chimă sau sămânță neghioabă a tot ce-i rău pe lumea asta; diavol cu fesul roșu, noptos și hulpav, cățărat pe toartele cerului, după Îndătinarea și orânda dată lui de ăl de sus, fără bai de biet român obidos de felul lui și de toate marazurile tristeții omenești.) Spectacolul, dacă poate fi numit așa, nu era deloc comic, cum s-ar crede și cum aș vrea să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de către morarul Dumitru Paștea în baza unui contract încheiat între el și primăria din Streza reprezentată de primarul de atunci Matei Șari la 1 iulie 1933, care stipula că în contul investiției efectuate, morarul Paștea Dumitru nu va plăti nicio «orândă» primăriei în perioada 1 ianuarie 1934 - 1 august 1939. Tragem concluzia că după 1908 comuna dispune de două mori, una în Oprea, cealaltă în Streza, veniturile lor incluzându-se în bugetul comunei. Această situație a durat până în 1949, an în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sefarzi din toată Europa. Cu unele rezerve, am putea considera acest indicator drept un posibil simptom că relațiile dintre evrei și populația-gazdă erau ceva mai relaxate În spațiul românesc. Câteodată, spațiul În care se consumă relația erotică interetnică este cârciuma (orânda), luată În arendă de regulă de vreun evreu : Frunză verde odolean, La crâșmuța din meidian [= maidan ; din tc. meydan] Bea Costachi Roșcovan Și cu frate-seu Buzdugan Cu trii fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arendă de regulă de vreun evreu : Frunză verde odolean, La crâșmuța din meidian [= maidan ; din tc. meydan] Bea Costachi Roșcovan Și cu frate-seu Buzdugan Cu trii fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la priloage, Țin orânda trei jidance <endnote id="(99, vol. I)"/>. Uneori, clienții o hărțuiesc sexual pe tânăra soție a cârciumarului evreu sau pe fiica acestuia (cum este „ovreicuța rumână” din romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905, sau „crâșmărița tinerică, durdulie și sprintenă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ideea națională” să „deștepte din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească și Biserica jidovească ” <endnote id="(389, p. 26)"/>. Evident, prin „Biserica jidovească” se Înțelege aici Biserica Ortodoxă, cu ale sale „rădăcini evreiești”. „Orânde jidovești” „Cârciumăritul sau orânda băuturilor - scria Moses Schwarzfeld În 1888 - este una din cele mai vechi și mai obștești Îndeletniciri ale evreilor În Moldova. Chiar și În Muntenia Îi vedem Îndeletnicindu-se Într-un trecut Îndepărtat cu vânzare de rachiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească și Biserica jidovească ” <endnote id="(389, p. 26)"/>. Evident, prin „Biserica jidovească” se Înțelege aici Biserica Ortodoxă, cu ale sale „rădăcini evreiești”. „Orânde jidovești” „Cârciumăritul sau orânda băuturilor - scria Moses Schwarzfeld În 1888 - este una din cele mai vechi și mai obștești Îndeletniciri ale evreilor În Moldova. Chiar și În Muntenia Îi vedem Îndeletnicindu-se Într-un trecut Îndepărtat cu vânzare de rachiu (acquavite) și continuând această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
următoarele : „Firește, evreii care veniră să se așeze În sate și să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau asemenea meșteșugari, de care moșierii, proprietarii, aveau mare nevoie. În fine, tot ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
timp, evreilor le era „interzis dreptul de vânzare a băuturilor” și „dreptul de cârciumărit” (În Transilvania, de pildă, prin reglementări succesive din 1801, 1810, 1818, 1836, 1845 etc.) <endnote id="(536, p. 129)"/>. „Jidovii să nu fie slobozi a ținea orânzi de băuturi prin sate. Orânzile de băutură prin sate să se ție de creștini”, prevedea o lege votată În 1842 de Obșteasca Adunare a Moldovei <endnote id="(778, p. 338)"/>. După restricțiile introduse În Moldova la Începutul anilor ’40, numărul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dreptul de vânzare a băuturilor” și „dreptul de cârciumărit” (În Transilvania, de pildă, prin reglementări succesive din 1801, 1810, 1818, 1836, 1845 etc.) <endnote id="(536, p. 129)"/>. „Jidovii să nu fie slobozi a ținea orânzi de băuturi prin sate. Orânzile de băutură prin sate să se ție de creștini”, prevedea o lege votată În 1842 de Obșteasca Adunare a Moldovei <endnote id="(778, p. 338)"/>. După restricțiile introduse În Moldova la Începutul anilor ’40, numărul „orândarilor” evrei a scăzut simțitor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi ratat ocazia să o menționeze. În 1832, chiar În Regulamentul Organic al Moldovei, cârciumarilor evrei le erau impuse restricții la comercializarea vinului, pe motiv că aceștia „ar avea adeseaori un vin necurat sau stricat” și că, „prin darea orânzilor pe la jidovi, [...] dovedit este că ei jidovii pricinuesc multă necurățenie În băutură” <endnote id="(322, p. 204 ; 536, p. 23)"/>. Perce perea băuturii vândute de către evrei ca fiind „necurată” provenea de la perceperea evreilor Înșiși ca fiind „necurați” (vezi capitolul „Jidan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]