37 matches
-
nu mahalale ca Plopenii,Răeștii și mahalaua Bulgarilor ce sânt cu adevărat mahalale a târgului ca unele ce sânt și pe locul târgului.După care s-au slobozit poruncă către dregătoriși către mine ca să contenească cu totul tăierea cărnii de la orânzile numitelor sate cu care mi-au pricinuit nu niște păgubiri aducându-măîn pretențiile orândarilor ce au cumpărat orânzile cu căsăpie,ci și nu puțin atac cinstei mele care nu am ispitit în douăzăci și mai bine de ani. Pentru care cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ce sânt și pe locul târgului.După care s-au slobozit poruncă către dregătoriși către mine ca să contenească cu totul tăierea cărnii de la orânzile numitelor sate cu care mi-au pricinuit nu niște păgubiri aducându-măîn pretențiile orândarilor ce au cumpărat orânzile cu căsăpie,ci și nu puțin atac cinstei mele care nu am ispitit în douăzăci și mai bine de ani. Pentru care cu smerenie mă rog Înălțimii tale să am punere la cale cu îndestulare atât întruna a satisfacției și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ispitit în douăzăci și mai bine de ani. Pentru care cu smerenie mă rog Înălțimii tale să am punere la cale cu îndestulare atât întruna a satisfacției și a păgubirii pricinuite din arătari 108 neadevărate,cât și întru nestrămutarea folosului orânzilor numitelor sate după urmatul obicei din va[...],rămâind și căsăpie târgului slobodă despre acest fel de muștereu,căci Episcopie precum și până astăzi așa și de acum va avea purtare de grijă.Neamestecându-să nici dregătorii întruv aceasta spre a să curma
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nici ca cum haractirul arhieresc au căutat pâră nedreaptă al arăta de sâlnic.Porunciți dumv. Ca pe acei casapi săs depărteze de a ține căsăpiile și să răspundă și paguba ce să va fi întâmplat orândatorilor acelor sate care în orânda lor au luat și căsăpiile acelor sate,dar încă poruncim dumv. ca acei casapi să să lipsască de acolo ca unii ce nici un fel de interes acolo nu au,devreme ce se desfac de căsăpii,îndatorindu-să părintele episcopul că pre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
12v, 21v. footnote>. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887, f.38v-39r, 184v-185r, 189v-190r. footnote>. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi73. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de răzeși încheie contract cu polcovnicul Sandu Avram și alți doi, pe o perioadă de trei ani, dar fără știrea și voia tuturor locuitorilor din sat, motiv pentru aceștia de a contesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
valabilitatea contractului. Cu acest prilej, se fac referiri și la domeniul despre care discutăm, contractul având ca obiect de arendă și „a spicula băutura”, adică de a comercializa produsele viticole în satul Umbrărești. Condițiile erau următoarele: -„noi, lăcuitorii dați în orândă, suntem slobozi di la cules viile și până la lăsatu săcului di postu Crăciunului a bea vin din vasîli noastri fără oprire, când atunci să vor țăncui (însemna și sigila, I. S.) și cine va cuteza să bea să va învoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăncui (însemna și sigila, I. S.) și cine va cuteza să bea să va învoi cu dumnealui orândariu; -pentru nuntă, dacă vom bea din viile noastre, să plătim dumnealui orândarului 1 (un) irmilic, iar neavând vinul nostru să cumpărăm din orândă; -pentru botez, iarăși, dacă vom avea din viile noastre, suntem slobozi, dar să plătim 7 lei; -pentru prăznuiri morțăști, suntem slobozi”, în sensul că nu se aplică restricția și taxa de la nunți și botezuri. Am reprodus parțial textul contractului pentru ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să le vindem spre a putea lua bani ca să ni plătim di la locurile ce am luat cu împrumutări” (subl. n.). De asemenea, răzeșii umbrăreșteni, în procesul lor cu polcovnicul Sandu Avram și cu orândarul Alecsăevici din 1856, ce luase „orânzile pe posesie”, se considerau înstrăinați de dreptul lor de a-și comercializa, căci, zic ei, „ni-au și luat marfa ce am avut di spiculă pi părțile noastre cu răpire”, adică cu forța. Anterior, la 8 martie 1855, Sandu Avram
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la 8 martie 1855, Sandu Avram cu încă doi localnici, Tănasă Anton și Mihai Bulai, pe de o parte, și răzeșii de pe zece bătrâni de moșie, pe de alta, închipuiesc, în condiții ilegale, „un contract prin care se rostește că orânda acelui sat, pe termen de trei ani, o împosăsuiază” ei între ei, cei dintâi obligându-se „a spicula băutura”, a o vinde deci, urmând ca pentru acești trei ani prevăzuți în contract „a răspunde banii grămadă ca și noi (răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră vin la poloboc chicătura și la drojdie din zece una și câte una ocă lumânări de tot vasu”. Apoi, „luându-mi socotiala la patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]