1,170 matches
-
se gîrbovește lent sub rafturi de casete și CD-uri mai căutate decît comorile veacul înaintează în rîsetele tinerilor zmei un bătrîn coboară scările bibliotecii cu o carte în mînă și gînditor se-nchide într-o statuie Muzeul satului Duminica orășenii se duc să ia aer în Dumbrava Sibiului văd unii dintre ei prima oară cocioabe de lemn acoperite cu paie icoane pe sticlă prinse cu ștergare-n perete farfurii pictate atîrnînd la grindă oale de lut și linguri de lemn
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
generațiilor, cu gropi noi săpate peste cele vechi. În ultimile opt versuri, imaginea se înalță din nou, la nivelul arborilor dar nu departe de florile mirositoare. O mărturie din afară este invocată pentru a dovedi frumusețea cimitirului sătesc, de care orășenii în trecere ,,se minunează ca în paradis”. Poemul meu favorit din creația lui Ioan Alexandru este Omul. Mai există altele, admirabile, dar pe care nu le găsesc în Imnele din 1973. Nu le aflu nici în antologia Poezii/ Poesie, în
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Dumnezeu sau Niță Pitpalac la Karlsbad. Primele două se poate să fi fost broșuri de popularizare pseudoștiințifice. Ultima, deși titlul neobișnuit și expresiv pare inventat de autor, este un roman popular care a circulat efectiv în epocă. În schimb există orășeni, chiar cu pretenții intelectuale, care nu citesc. Biblioteca Emiliei, actrița lui Camil Petrescu, din Patul lui Procust, plasată în dormitorul tuturor posibilităților, e ca vai de lume. Fred Vasilescu descoperă totuși, cu ironie, printre cărțile ei, Anna Karenina. Află rapid
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
în care un fir cît de subțire de ibrișin colorează un întreg caier de cînepă, fac formula acestei poezii, și-i explică succesul, atît cît a fost el, în anii '80. Revelația poeziei lui Tonegaru, care le va pica bine ,orășenilor" de mai târziu, e miraculosul de după blocuri și mări: , Tramvaiul vechi era tras pe linie moartă,/ la o casă o fereastră era deschisă la etaj;/ era cald, prea cald și copii de joacă obosiți/ ca îngerii ce se întorc cu
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
realizată de OCTAVIAN NICA Pădurile - medicament împotriva „răului de oraș și de televizor“ La 20 de km de Timișoara există cea mai bogată colecție de arbori americani din România „A trăi printre arbori, iată un vechi vis care le stă orășenilor la inimă mai mult ca oricare altul. În chip paradoxal, pe măsură ce s-a dezvățat să-i respecte, omul se simte tot mai mult atras de arbori, așteptând clipa de evadare în pădurile de la marginea orașelor. Pentru că omul și natura sunt
Agenda2003-34-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281384_a_282713]
-
atelier timișorean era undeva la urmă de tot și astfel s-a trezit Rizeanu în fața falimentului iminent. Veșnicul optimist Silit de noile împrejurări, și-a pus oamenii pe liber. Astăzi, la dărăcit lână mai vine câte-o bătrânică ori vreun orășean care a primit lâna de la rudele de la sat și dorește să-și facă o plapumă. Sunt și din cei care vin cu lâna scoasă dintr-o plapumă veche, pe care vor să o dărăcească și să o folosească tot pentru
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
Secția recuperare medicală; sau la 0241-735 454/int. 119 - dr. Drăgan /int. 122-dr. Bel. MONICA DIANA PAVEL Pensiuni agroturistice în vestul României l Oferta, și în continuare foarte slabă, ilustrează criza din domeniu Casele țărănești, apreciate tot mai mult de orășeni, sunt, din nefericire, extrem de puține pentru a acoperi cererea. Agroturismul, așa cum a fost el gândit de către occidentali, se află încă în mare suferință în România. Un proiect finanțat cu bani de la U.E. și implementat în Timiș a murit odată cu finanțarea
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
l-a denumit Petru Vintilă, trebuie mai cu seamă să citiți sau să ascultați măcar câteva din poeziile sale în grai bănățean, Tata Oancea fiind „depozitarul a numeroase legende, glume, snoave, creatorul unei literaturi despre țărani și satul bănățean. Desigur, orășenii vor gusta mai puțin o asemenea poezie. La fel și țăranii din alte zone ale țării. Motivele principale sunt pronunția cuvintelor și regionalismele, multe provenind din limbile naționalităților trăitoare pe aceste meleaguri. Tata Oancea s-a stins în 1973. Ce
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
gospodării, iar cele Noi germane s-au constituit prin 1744, după ciumă, pe canalul stâng al Begăi, unde zona era asanată. Cartierul a avut de la început o structură de sat colonizat și era și un soi de refugiu exterior al orășenilor, la aer curat, din primăvară până-n toamnă, cât în Cetate duhoarea era insuportabilă. Populația era diversă: mici negustori, mulți birtași (și deci puzderie de cârciumi), funcționari etc. Totuși, o comunitate congruentă, case cu grădini și vie, aproape fiecare era Gasthaus
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
învinui, după ce o mare parte din viață și-a petrecut-o explorând, descoperind, cartografiind, tăind poteci prin te miri ce suișuri către guri de peșteri. A cutreierat aproa- pe toți munții României, lucru nu tocmai răspândit și la-ndemâna unui orășean. Cercetaș regal Pavel Törek locuiește în-tr-un apartament din Calea Lipovei. Are un ceas mare, de care e foarte mândru, căci „cântă la fiecare oră fixă o altă melodie“, și ține la vedere ediția de lux a cărții „Regele Mihai I
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
de Bruegel, Velasquez și frații Le Nain. În timpul războiului de eliberare de sub dominația spaniolă, nobilii și burghezii olandezi au luptat cot la cot cu țăranii, în acțiuni de gherilă, ca în Rezistența franceză de mai târziu. Așa se explică de ce orășenii au adoptat „pălăria poporului de jos“. Pălăria a fost, după aceea, înfrumusețată cu pene de struț aduse de peste mări de vestiții marinari olandezi. Moda s-a răspândit în întreaga lume, la lansarea ei contribuind și faptul că era purtată de
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
mijloc de petrecere a timpului liber (36%), mijloc de comunicare cu prietenii (26%), mijloc de informare (30%) și instrument de lucru (24%). Cu toate acestea, doar un sfert dintre românii de toate vârstele au cunoștințele necesare utilizării calculatorului. 13% dintre orășeni stăpânesc foarte bine lucrul la computer, iar în mediul rural doar 4% știu să utilizeze foarte bine computerul. A crescut, de asemenea, în ritm alert, numărul utilizatorilor de Internet, ajungând la circa 23,8% din populația țării, cei mai înfocați
Agenda2004-46-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283052_a_284381]
-
alta, deși se spune că „sunt atâtea obiceie, câte bordeie“. În Banat, de pildă, pregătirea pentru seara de Înviere (ne referim strict la pregătirea fizică, vestimentară și morală înainte de a merge la biserică) este diferită între oraș și sat. Dacă orășenii obișnuiesc „să iasă din casă“, așa, pur și simplu, numai pentru a vedea spectacolul de la miezul nopții, când preoții aprind primele lumânări și lumea se salută cu Hristos a înviat! , sătenii (în ultimii ani nu toți sătenii respectă vechile ritualuri
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
de informații al Direcției Județene Argeș a „RomTelecom“. Popa Florin, Timișoara. Nu există nici un act normativ de genul celui la care vă referiți dvs. În momentul de față, statul nu dispune de teren pentru a-l acorda cu titlu gratuit orășenilor care doresc să se apuce de agricultură - după cum nu are fonduri suficiente pentru subvenționarea agricultorilor. Cât despre credite pentru cei care doresc să înființeze exploatații agricole, de asemenea, nu există fonduri externe pentru așa ceva - în condițiile în care toate țările
Agenda2004-26-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282576_a_283905]
-
vreodată din ciocolată. Lucrând fără întrerupere timp de 4 500 de ore și folosind 3 300 de kilograme de ciocolată, ei au creat o adevărată operă de artă, care include miniaturile a peste 100 de figuri de păstori, animale și orășeni. Scenele complexe, reprezentând dealuri, peșteri și case în stil mediteranean, au fost realizate cu multă migală. Cofetarii au fost ajutați de o echipă de tâmplari, sculptori și pictori, pentru ca detaliile să fie cât mai veridice. Fecioara Maria a necesitat ea
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
roz-bombon a demagogiei naționalist-stângiste. Că Păunescu are un instinct politic infinit superior politicienilor de la putere o dovedește nu doar felul în care-și alege invitații, ci și locurile pe unde-și preumblă kintalele de populism. El a sesizat că, între orășeni și săteni - categoriile pentru care se dau îndeobște bătăliile electorale - există o impresionantă cantitate de burguri, de târguri măricele de care nu-i pasă nimănui. Aduse la viață, dacă nu chiar create, în vremea comunismului, aceste aglomerări rur-urbane sunt, în
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
de țărani avuți, cumpărat de la tîrg, cu ceva săsesc în el... Fetiță de patru ani este o năzdravana hiperinteligentă, hipersensibila, și ea ședea ascunsă într-un colț al încăperii largi și ea, cu geamuri înalte, ca încăperea unei case de orășeni; iar în tevatură iscata de naștere, nimeni n-o observase cum ședea pitita după un scaun peste care atîrnă o rochie... Cînd dăduseră de ea, în timp ce femeia urlă în chinurile facerii și voiseră s-o alunge... O fetiță de 4
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
următoarele decenii. Ultimul dintre articole, cel semnat de Vasile Ghetău - "Oamenii politici nu înțeleg complexitatea demograficului" - se preocupă de acelasi declin al populației, pe baza unui riguros "limbaj al cifrelor". Printre altele aflăm cum, contrar unor ambiții morometiene, multi dintre orășenii de azi migrează la sate, nu pentru a admira idilica plecare a cocorilor toamnă, ci pur și simplu pentru a-și asigura un nivel minim de subzistență. Am lăsat intenționat la urmă articolul median al Cristinei Brădățan, întrucat îmi pare
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
cutreiera lumea, în căutarea propriilor sale himere (între care se numără Dumnezeu) și e obsedat, în tot acest răstimp al călătoriei sale, de un copleșitor sentiment de vinovăție. Cele mai interesante capitole din carte sînt, după părerea mea, cele despre orășean și marginal, nu doar pentru că se potrivesc cel mai bine cu mentalul nostru, cu propriile noastre curiozități ori prototipuri, ci pentru că refac, printr-o tehnică a contrastului și extremei, tocmai această esență oximoronică a omului medieval. Un ins singuratic, si
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
de lei în anul 2010 și 1.523 de lei în 2009. Aproape 65% dintre respondenți au afirmat că bugetul din acest an este mai mic decât cel din 2010, informează . Pentru produsele alimentare cumpărate în perioada sărbătorilor de iarnă, orășenii intenționează să aloce în medie 422 lei, comparativ cu 491 lei în 2010 și 556 lei în 2009. Față de anul trecut, produsele nealimentare specifice sărbătorilor de iarnă (haine, încălțăminte, cosmetice etc.) au o pondere mai mare în bugetul de cheltuieli
STUDIU: Românii nu sunt dispuşi să cheltuie bani de Sărbători. Ce intenţii avem de Revelion () [Corola-journal/Journalistic/24233_a_25558]
-
precum cârtirea, între patru ochi, împotriva regimului sau ascultarea postului de radio Europa Liberă. Dacă nostalgicii noștri, în rânduri lărgite, gândesc că pe atunci țăranii nu se mai omorau la un țoi de țuică, mânuind greble, mahalagiii cu șișul, iar orășenii, în lipsa armelor de foc, cu ce apucau și la nevoie cu mâinile goale, că nu aveau loc violuri și nici chiar încăierări - treaba lor. Este adevărat că în acei ani violența organelor de stat se manifesta cu o asemenea eficiență
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
o fac. Trăind primii 10 ani din viața mea la țară, la 30 de kilometri de Râmnic, abia prin clasa treia de liceu am izbutit să mă acomodez cu noul fel de viață. Și mai ales, neavând acces în societatea orășenilor, primii doi ani fiind la gazdă iar apoi la internat, nu am cunoscut decât vag viața reală a Râmnicenilor. Căci deși era „Târgul mic” fiind mult adevăr în zicala că: „Dacă strănută unul la podul peste râul Olănești se aude
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
fată, inocentă și amorezată lulea. Atît piesa, cît și spectacolul - poate chiar într-un mod mult mai tranșant - pun față-n față două lumi: cea înțepenită, banală, nespectaculoasă pentru care model este o familie de moșieri provinciali cu aere de orășeni și cea a contaminaților de patimi de tot felul, de minciuni și de un anumit soi de malefic. Confruntarea directă de pe scenă naște un tip de demență cu mai multe fețe, demență construită în evoluție și condusă chiar spre momente
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
Cronicar Mai și încă A doua zi de Paști, orășenii au ieșit dintre betoane, mochete și jalnice nevroze "la iarbă verde", cu soacre, copii, miel, purcel și telefonul mobil, să poată fi găsiți dacă i-ar fi bătut norocul la bingo. Îi mîna pe ei acolo nu dorul de natură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
evocate sînt vii, prezente. Iar argumentația din structura miezului este atentă, fără scăpări, clară și concisă. Ostentativa obiectivitate prezintă uneori breșe care lasă să respire liber, vreme de cîteva rînduri, personalitatea autorului, opțiunile, convingerile. Zigu Ornea apără "românul" lui Caragiale (orășeanul) - "zeflemitor, ironic, sceptic, inteligent, bonom, acomodant, fără convingeri adînci, nemistic, petrecăreț, volubil" - în fața "românului" lui Eminescu (și aici cititorul, complice, adaugă un "și nu numai"), cu felul lui opus de a fi - în cronica la I.L. Caragiale, Momente. Momente, schițe
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]