55 matches
-
județului era formată din 94,2% ortodocși, 3,6% mozaici, 1,6% romano-catolici ș.a. Populația urbană a județului era de 58.683 locuitori, dintre care 84,6% români, 10,9% evrei, 1,5% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 85,1% ortodocși, 11,1% mozaici, 2,2% romano-catolici ș.a.
Județul Putna (interbelic) () [Corola-website/Science/302177_a_303506]
-
ortodocși, 0,6% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 15.007 locuitori, dintre care 89,2% români, 6,9% evrei, 1,5% țigani, 1,0% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 91,3% ortodocși, 6,9% mozaici, 0,8% romano-catolici ș.a.
Județul Râmnicu-Sărat (interbelic) () [Corola-website/Science/302178_a_303507]
-
a relațiilor capitaliste în agricultură a avut loc în condițiile în care domeniile sau terenurile aflate în proprietate sau arendate, degrevate de obligațiile decurgând din dreptul feudal și stăpânite sau deținute de categorii sociale felurite, mai ales în nobilime mică, orășenime, burghezie, țărănime înstărită, interesate în exploatarea acestora în vederea obținerii unei producții destinată pieței, au început să fie lucrate pe scară largă de lucrători agricoli salariați. În funcție de evoluția acestui proces, geneza relațiilor capitaliste în agricultură a avut loc timpuriu și intens
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
loturilor unor gospodării mici și formarea unor ferme arendate cu suprafață mare, scurtarea termenului de arendare, astfel încât cuantumul arenzii să poată fi modificat în funcție de revoluția prețurilor și ami ales de creșterea prețurilor produselor agricole. Fermele aparțineau marii nobilimi, gentry, yeomanry, orășenime bogată sau burghezie, care le exploatau direct sau le arendau, prin intermediul mucnii lucrătorilor agricoli salariați, în vederea obținerii unor priduse agricole și animaliere destinate pieței.În provinciile nordice ale Țărilor de Jos, victoria revoluției și triumful reformei la sfârșitul sec. XVI
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
mijlocii. În țările în care feudalismul s-a păstrat puternic sau chiar s-a consolidat, că în Italia ,Franța, Germania, relațiile feudale au constituit principala piedică în calea dezvoltării capitaliste. Feudalismul încă a frânat formarea relațiilor capitaliste în agricultură, iar orășenimea și burghezia, care erau insuficient dezvoltate sau în declin și urmăreau să ocupe un loc privilegiat în cadrul societății feudale, au considerat achiziționarea de proprietăți funciare că un mijloc de a-și plasa capitalurile disponibile și de a realiza venituri sigure
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
un loc privilegiat în cadrul societății feudale, au considerat achiziționarea de proprietăți funciare că un mijloc de a-și plasa capitalurile disponibile și de a realiza venituri sigure prin rente seniorale și o cale spre vază socială și innobiliare. În Franța, orășenimea bogată și burghezia și-au intensificat în sec. XVI-XVII cumpărarea de proprietăți funciare, îndeosebi pentru a realiza venituri prin perceperea de censuri seniorale și arenzi pentru a obține titluri nobiliare. "Castele, feude și pământuri subanfeudale sunt stăpânite de seniori și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
și arenzi pentru a obține titluri nobiliare. "Castele, feude și pământuri subanfeudale sunt stăpânite de seniori și de scutieri ai căror strămoși vindeau postav în târg" (Champagne, Château-Thierry). În Germania, relațiile feudale erau încă puternice, cumpărările de bunuri funciare de către orășenimea bogată și burghezie nu au contribuit la transformarea structurilor sociale rurale. Iacob Fugger a cumpărat în 1507 domenii și castele în împrejmuirile orașului Augsburg, care au adus înnobilarea familiei în 1511, cumpărări pe care urmașii le-au continuat și amplificat
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
cu ajutorul mâinii de lucru străine, o mare diversitate de postavuri fine. Dezvoltarea capitalismului și exploatarea lucrătorilor salariați permanenți de către burghezie au generat mișcări social-politice ale lucrătorilor, că grevele și miscariel lucrătorilor tipografi din Lyon și Paris între 1539-1540, 1571-1572. Alături de orășenimea medievală, legată de organizarea de tip corporativ, în procesul genezei relațiilor capitaliste, burghezia s-a format din mari negustori, bancheri, antreprenori în minerit și industrie, armatori, meșteșugari-patroni, imogatiti, proprietari de ferme organizate pe baza capitalistă, deținători de slujbe oficii publice
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
în exploatări miniere și în întreprinderi industriale de mari proporții, cum au procedat bancherii din familia Fugger din Augsburg. Dar forță feudalismului și persistența să au frânat dezvoltarea de ansmablu a relațiilor capitaliste și pătrunderea lor în agricultură, chiar atunci când orășenimea bogată și burghezia în formare au cumpărat domenii nobiliare și alte proprietăți funciare rurale.Burghezia în Franța, în afară participării la viață economică, a fost angrenată în cumpărarea de domenii nobiliare și de alte proprietăți funciare rurale, iar în condițiile
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
aparat birocratic al monarhiei absolute și în obținerea de funcții în stat sau în alte activități în slujba statului.În sec. XVI-XVII, lărgirea necontenită a aparatului birocratic al statului absolutist și creșterea nevoii de bani a monarhiei au constituit pentru orășenimea bogată și burghezie bazele unei ample colaborări cu regalitatea, manifestată prin cumpărarea de funcții și acordarea de împrumuturi. Ruinarea nobilimii și sărăcirea țărănimii au dat posibilitatea orășenimii bogate și burgheziei să cumpere domenii nobiliare și pământuri țărănești. Cumpărarea de funcții
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
al statului absolutist și creșterea nevoii de bani a monarhiei au constituit pentru orășenimea bogată și burghezie bazele unei ample colaborări cu regalitatea, manifestată prin cumpărarea de funcții și acordarea de împrumuturi. Ruinarea nobilimii și sărăcirea țărănimii au dat posibilitatea orășenimii bogate și burgheziei să cumpere domenii nobiliare și pământuri țărănești. Cumpărarea de funcții și de proprietăți funciare rurale constituia pentru orășenimea bogată și burghezie mijloace de învestire a capitalurilor disponibile, surse de venituri și cai de sporire a prestigiului social
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
cu regalitatea, manifestată prin cumpărarea de funcții și acordarea de împrumuturi. Ruinarea nobilimii și sărăcirea țărănimii au dat posibilitatea orășenimii bogate și burgheziei să cumpere domenii nobiliare și pământuri țărănești. Cumpărarea de funcții și de proprietăți funciare rurale constituia pentru orășenimea bogată și burghezie mijloace de învestire a capitalurilor disponibile, surse de venituri și cai de sporire a prestigiului social și de obținerea titlurilor nobiliare și s-a format o nouă nobilime-nobilimea de robă, gentilomii de până și călimară. În sec
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
și burghezie mijloace de învestire a capitalurilor disponibile, surse de venituri și cai de sporire a prestigiului social și de obținerea titlurilor nobiliare și s-a format o nouă nobilime-nobilimea de robă, gentilomii de până și călimară. În sec XVI-XVII, orășenimea bogată și burghezia din Franța nu au urmărit să transforme societatea tradițională a stărilor sociale, ci numai să obțină și să consolideze ereditatea funcțiilor și să-și ușureze ascensiunea în rândurile nobilimii. Aceste obiective și mentalități ale orășenimii bogate și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
sec XVI-XVII, orășenimea bogată și burghezia din Franța nu au urmărit să transforme societatea tradițională a stărilor sociale, ci numai să obțină și să consolideze ereditatea funcțiilor și să-și ușureze ascensiunea în rândurile nobilimii. Aceste obiective și mentalități ale orășenimii bogate și burgheziei franceze au avut că urmare atenuarea preocupărilor lor pentru activitățile productive și a dinamismului lor economic, ceea ce a frânat procesul formării și dezvoltării relațiilor capitaliste și a burgheziei și au dus la o împletire a intereselor orășenimii
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
orășenimii bogate și burgheziei franceze au avut că urmare atenuarea preocupărilor lor pentru activitățile productive și a dinamismului lor economic, ceea ce a frânat procesul formării și dezvoltării relațiilor capitaliste și a burgheziei și au dus la o împletire a intereselor orășenimii bogate și ale burgheziei cu cele ale nobilimii și ale statului absolutist.În Spania, stadiul încă înapoiat al activității miniere, industriale, comerciale și bancare, insuficientă capitalurilor autohtone, pătrunderea masivă a unor capitaluri străine și activitatea imensă a unor oameni de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
autohtone, pătrunderea masivă a unor capitaluri străine și activitatea imensă a unor oameni de afaceri de peste hotare, mai ales italieni, că și politică economică a monarhiei spaniole, care a favorizat interesele marilor proprietari funciari laici și ecleziastici în dauna intereselor orășenimii și ale burgheziei, nu au dat posibilitate orășenimii și burgheziei să profite de formarea economiei atlantice și le-au frânat ascensiunea. Între sec. XV-XVI, a avut loc o deplasare a centrelor de greutate ale relațiilor capitaliste de la sud spre nord-vest
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
activitatea imensă a unor oameni de afaceri de peste hotare, mai ales italieni, că și politică economică a monarhiei spaniole, care a favorizat interesele marilor proprietari funciari laici și ecleziastici în dauna intereselor orășenimii și ale burgheziei, nu au dat posibilitate orășenimii și burgheziei să profite de formarea economiei atlantice și le-au frânat ascensiunea. Între sec. XV-XVI, a avut loc o deplasare a centrelor de greutate ale relațiilor capitaliste de la sud spre nord-vest, din zonele cu dezvoltare economică, că Toscana și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
general venea din străinătate și, la 24 martie 1794 la Cracovia a proclamat o revoluție națională sub comanda sa. Kościuszko a eliberat și a înrolat în armata sa numeroși țărani, dar după lupte grele, și deși susținută puternic și de orășenimea de rând, insurecția s-a dovedit incapabilă de a genera colaborarea externă necesară pentru a primi ajutor. Ea a sfârșit suprimată de forțele Rusiei și Prusiei, Varșovia căzând în noiembrie. A treia și ultima împărțire a Uniunii a fost efectuată
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
a oamenilor săi, exilarea parlamentarilor radicaliști, arestarea conducătorilor acestora. Dar atunci când regele retrage parlamentului dreptul tradițional de a emite edicte, se declanșează o agitație generală in rândul parlamentelor din provincie, care încep lupta pentru combaterea absolutismului și, beneficiind de susținerea orășenimii sărace, declanșează răscoale la Rennes, Dijon, Toulouse, Pau și Grenoble. Un factor natural accentuează nemulțumirile: inundații și apoi secetă, duc la recolte slabe și, în consecință, prețul cerealelor crește nemăsurat. În aceste condiții, monarhul cedează, la 8 august 1788 hotărându
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era "buboul", un postav țărănesc întrebuințat în păturile de jos ale orășenimii și la țară pentru confecționarea hainelor de iarnă. Acesta era singurul scutit de vamă în Țara Românească, în secolul XV. Pentru o "cergă" se pălăteau 2 bani, iar pentru "zeghe" (sau "pănură") unul. În 1748, i se permitea pivei din
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
direcție a răsculaților au fost Timișoara și Cenadul, localitățile de reședință ale episcopului Nicolae Csáki (Nicolaus de Csák), principalul adversar al înarmării țăranilor în vederea cruciadei. Oastea cucerește târguri și cetăți de pe Mureș. Se alătură și lucrătorii de la ocnele de sare, orășenimea și mica nobilime. Răscoala atinge apogeul cuprinzând tot teritoriul. Înăbușirea ei a fost înlesnită însă de dispersarea oștilor răsculaților. Pe toiul răscoalei s-au mai afirmat ca puternici adversari ai răsculaților voievodul transilvan Ioan Zapolya, episcopul romano-catolic al Transilvaniei Francisc
Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/326690_a_328019]
-
emendanda" ("O poprawie Rzeczypospolitej"), scrisă în latină, în anul 1551. Această operă este alcătuită din cinci cărți: În această lucrare, Modrzewski postulează ideea egalității în fața legii, susținând faptul că țăranii ar trebui să dețină pământul pe care îl lucrează, iar orășenimea ar trebui să aibă dreptul de a cumpăra pământ, precum și dreptul de a fi aleși pentru funcții publice (în acea perioadă, aceste drepturi le aparțineau doar nobililor). Cartea destinată Bisericii a fost considerată de către autoritatea bisericească drept una eretică. Din
Andrzej Frycz Modrzewski () [Corola-website/Science/328112_a_329441]
-
au apărut doar primele trei cărți. În domeniul politicii, Modrzewski a fost un om cu o gândire extrem de progresistă, uneori chiar utopică, privind din perspectiva contextului politic european de atunci. Modrzewski aduce în discuție ideea egalității tuturor claselor sociale (nobilime, orășenime și țărănime) în fața legii. A susținut ideea conform căreia statul trebuie să-i protejeze pe cei săraci, precum și ideea reformei învățământului. A militat pentru adoptarea unor legi mai aspre, inclusiv pedeapsa cu moartea, în ceea ce privește crima, sau chiar furtul. Se opunea
Andrzej Frycz Modrzewski () [Corola-website/Science/328112_a_329441]
-
4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Câlniștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330736_a_332065]
-
4% ortodocși, 0,2% romano-catolici, 0,1% adventiști ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 31.016 locuitori, dintre care 92,7% români, 2,4% țigani, 1,0% maghiari, 0,7% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 96,4% ortodocși, 1,3% romano-catolici, 0,8% mozaici ș.a.
Plasa Siliștea, județul Vlașca () [Corola-website/Science/330737_a_332066]