55 matches
-
și arenzi pentru a obține titluri nobiliare. "Castele, feude și pământuri subanfeudale sunt stăpânite de seniori și de scutieri ai căror strămoși vindeau postav în târg" (Champagne, Château-Thierry). În Germania, relațiile feudale erau încă puternice, cumpărările de bunuri funciare de către orășenimea bogată și burghezie nu au contribuit la transformarea structurilor sociale rurale. Iacob Fugger a cumpărat în 1507 domenii și castele în împrejmuirile orașului Augsburg, care au adus înnobilarea familiei în 1511, cumpărări pe care urmașii le-au continuat și amplificat
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
cu ajutorul mâinii de lucru străine, o mare diversitate de postavuri fine. Dezvoltarea capitalismului și exploatarea lucrătorilor salariați permanenți de către burghezie au generat mișcări social-politice ale lucrătorilor, că grevele și miscariel lucrătorilor tipografi din Lyon și Paris între 1539-1540, 1571-1572. Alături de orășenimea medievală, legată de organizarea de tip corporativ, în procesul genezei relațiilor capitaliste, burghezia s-a format din mari negustori, bancheri, antreprenori în minerit și industrie, armatori, meșteșugari-patroni, imogatiti, proprietari de ferme organizate pe baza capitalistă, deținători de slujbe oficii publice
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
în exploatări miniere și în întreprinderi industriale de mari proporții, cum au procedat bancherii din familia Fugger din Augsburg. Dar forță feudalismului și persistența să au frânat dezvoltarea de ansmablu a relațiilor capitaliste și pătrunderea lor în agricultură, chiar atunci când orășenimea bogată și burghezia în formare au cumpărat domenii nobiliare și alte proprietăți funciare rurale.Burghezia în Franța, în afară participării la viață economică, a fost angrenată în cumpărarea de domenii nobiliare și de alte proprietăți funciare rurale, iar în condițiile
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
aparat birocratic al monarhiei absolute și în obținerea de funcții în stat sau în alte activități în slujba statului.În sec. XVI-XVII, lărgirea necontenită a aparatului birocratic al statului absolutist și creșterea nevoii de bani a monarhiei au constituit pentru orășenimea bogată și burghezie bazele unei ample colaborări cu regalitatea, manifestată prin cumpărarea de funcții și acordarea de împrumuturi. Ruinarea nobilimii și sărăcirea țărănimii au dat posibilitatea orășenimii bogate și burgheziei să cumpere domenii nobiliare și pământuri țărănești. Cumpărarea de funcții
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
al statului absolutist și creșterea nevoii de bani a monarhiei au constituit pentru orășenimea bogată și burghezie bazele unei ample colaborări cu regalitatea, manifestată prin cumpărarea de funcții și acordarea de împrumuturi. Ruinarea nobilimii și sărăcirea țărănimii au dat posibilitatea orășenimii bogate și burgheziei să cumpere domenii nobiliare și pământuri țărănești. Cumpărarea de funcții și de proprietăți funciare rurale constituia pentru orășenimea bogată și burghezie mijloace de învestire a capitalurilor disponibile, surse de venituri și cai de sporire a prestigiului social
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
cu regalitatea, manifestată prin cumpărarea de funcții și acordarea de împrumuturi. Ruinarea nobilimii și sărăcirea țărănimii au dat posibilitatea orășenimii bogate și burgheziei să cumpere domenii nobiliare și pământuri țărănești. Cumpărarea de funcții și de proprietăți funciare rurale constituia pentru orășenimea bogată și burghezie mijloace de învestire a capitalurilor disponibile, surse de venituri și cai de sporire a prestigiului social și de obținerea titlurilor nobiliare și s-a format o nouă nobilime-nobilimea de robă, gentilomii de până și călimară. În sec
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
și burghezie mijloace de învestire a capitalurilor disponibile, surse de venituri și cai de sporire a prestigiului social și de obținerea titlurilor nobiliare și s-a format o nouă nobilime-nobilimea de robă, gentilomii de până și călimară. În sec XVI-XVII, orășenimea bogată și burghezia din Franța nu au urmărit să transforme societatea tradițională a stărilor sociale, ci numai să obțină și să consolideze ereditatea funcțiilor și să-și ușureze ascensiunea în rândurile nobilimii. Aceste obiective și mentalități ale orășenimii bogate și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
sec XVI-XVII, orășenimea bogată și burghezia din Franța nu au urmărit să transforme societatea tradițională a stărilor sociale, ci numai să obțină și să consolideze ereditatea funcțiilor și să-și ușureze ascensiunea în rândurile nobilimii. Aceste obiective și mentalități ale orășenimii bogate și burgheziei franceze au avut că urmare atenuarea preocupărilor lor pentru activitățile productive și a dinamismului lor economic, ceea ce a frânat procesul formării și dezvoltării relațiilor capitaliste și a burgheziei și au dus la o împletire a intereselor orășenimii
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
orășenimii bogate și burgheziei franceze au avut că urmare atenuarea preocupărilor lor pentru activitățile productive și a dinamismului lor economic, ceea ce a frânat procesul formării și dezvoltării relațiilor capitaliste și a burgheziei și au dus la o împletire a intereselor orășenimii bogate și ale burgheziei cu cele ale nobilimii și ale statului absolutist.În Spania, stadiul încă înapoiat al activității miniere, industriale, comerciale și bancare, insuficientă capitalurilor autohtone, pătrunderea masivă a unor capitaluri străine și activitatea imensă a unor oameni de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
autohtone, pătrunderea masivă a unor capitaluri străine și activitatea imensă a unor oameni de afaceri de peste hotare, mai ales italieni, că și politică economică a monarhiei spaniole, care a favorizat interesele marilor proprietari funciari laici și ecleziastici în dauna intereselor orășenimii și ale burgheziei, nu au dat posibilitate orășenimii și burgheziei să profite de formarea economiei atlantice și le-au frânat ascensiunea. Între sec. XV-XVI, a avut loc o deplasare a centrelor de greutate ale relațiilor capitaliste de la sud spre nord-vest
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
activitatea imensă a unor oameni de afaceri de peste hotare, mai ales italieni, că și politică economică a monarhiei spaniole, care a favorizat interesele marilor proprietari funciari laici și ecleziastici în dauna intereselor orășenimii și ale burgheziei, nu au dat posibilitate orășenimii și burgheziei să profite de formarea economiei atlantice și le-au frânat ascensiunea. Între sec. XV-XVI, a avut loc o deplasare a centrelor de greutate ale relațiilor capitaliste de la sud spre nord-vest, din zonele cu dezvoltare economică, că Toscana și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
maghiari, 33,9% români, 13,3% evrei, 2,4% germani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară (54,6%), urmată de limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocși, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ș.a.
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
3% evrei, 2,6% germani, 2,4% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.
Plasa Țăndărei, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334343_a_335672]
-
înregistrată următoarea alcătuire, 99,3% ortodocși, 0,2% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 34.260 de locuitori, dintre care 90,2% români, 6,0% țigani, 1,3% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 97,4% ortodocși, 1,4% mozaici, 0,5% romano-catolici ș.a.
Plasa Călărași, județul Ialomița () [Corola-website/Science/334340_a_335669]
-
de 10.585 de locuitori pe o perioadă de 6 ani și jumătate. În 1930 populația urbană a județului era de 17.130 de locuitori, dintre care 81,9% români, 14,6% evrei, 1,9% maghiari ș.a. Sub aspect confesional, orășenimea era alcătuită din 61,8% ortodocși, 23,3% romano-catolici, 14,7% mozaici ș.a. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populația județului, de la 7 ani în sus era de 87.231 de locuitori, din care 57,5% erau știutori de
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
direcție a răsculaților au fost Timișoara și Cenadul, localitățile de reședință ale episcopului Nicolae Csáki (Nicolaus de Csák), principalul adversar al înarmării țăranilor în vederea cruciadei. Oastea cucerește târguri și cetăți de pe Mureș. Se alătură și lucrătorii de la ocnele de sare, orășenimea și mica nobilime. Răscoala atinge apogeul cuprinzând tot teritoriul. Înăbușirea ei a fost înlesnită însă de dispersarea oștilor răsculaților. Pe toiul răscoalei s-au mai afirmat ca puternici adversari ai răsculaților voievodul transilvan Ioan Zapolya, episcopul romano-catolic al Transilvaniei Francisc
Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja () [Corola-website/Science/326690_a_328019]
-
55,2% ortodocși, 25,7% greco-catolici, 12,9% luterani ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 7.841 de locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9% ortodocși, 19,7% greco-catolici, 14,4% reformați, 13,5% romano-catolici, 9,9% lutherani, 5,0% mozaici, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
fost înregistrați 99,0% ortodocși, 0,5% romano-catolici, 0,2% mozaici ș.a. Populația urbană a județului era alcătuită din 91,3% români, 2,5% germani, 1,3% țigani, 1,3% evrei, 1,1% sârbi și croați ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 92,9% ortodocși, 4,3% romano-catolici, 1,5% mozaici, 0,4% greco-catolici, 0,4% lutherani ș.a.
Județul Mehedinți (interbelic) () [Corola-website/Science/300786_a_302115]
-
preferat să îmbrățișeze luminismul, reformismul, monarhia luminată. Particularitatea Ungariei și Transilvaniei consta într-o burghezie redusă numeric, comparativ cu Austria. La 1787, după conscripția iozefină, populația orășenească a Ungariei și Transilvaniei abia trecea de 6%. Din punct de vedere etnic orășenimea era alcătuită în mod covârșitor din germani. În călătoriile sale prin Marele Principat al Transilvaniei împăratul Iosif al II-lea a fost mereu izbit de mizeria și ignoranta românilor: Măsurile edictate de împărat cu privire la Pământul Crăiesc au recunoscut egala îndreptățire
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
unor conducători străini pentru a-i convinge să nu atace imperiul. Cantitatea de aur a monedelor scade, ajungând în timpul lui Mihail al VII-lea de la 24 de karate la 8.Împărații lărgesc baza socială a regimului, deschizând porțile senatului în fața orășenimii ce putea constitui un sprijin politic.Pe plan militar, politica expansionistă este abandonată, astfel, cheltuielile militare au fost reduse. Constantin al IX-lea a desființat 50 000 de proprietăți stratiotice de la frontieră imperiului pentru că avea nevoie de bani. Revoltele generalilor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de 24. Persoana care deschidea un magazin sau un atelier trebuia să facă parte din corporația care se ocupă de domeniul respectiv și să fie aprobat de eparh. Structura era eterogenă și ierarhizată. În fruntea ierarhiei era aristocrația senatorială. Urma orășenimea care avea rol economic, alcătuită din negustori, fierari, patroni de ateliere, înscriși în corporații pentru a-și începe activitatea economică și aprobați de eparhi. Lucrătorii meșteșugari lucrau în ateliere în număr de 2-3, legați de patron printr-un contract pe
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
ortodocși, 0,6% mozaici, 0,1% romano-catolici ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 15.007 locuitori, dintre care 89,2% români, 6,9% evrei, 1,5% țigani, 1,0% maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 91,3% ortodocși, 6,9% mozaici, 0,8% romano-catolici ș.a.
Județul Râmnicu-Sărat (interbelic) () [Corola-website/Science/302178_a_303507]
-
impun puterilor să trateze 113. Investite cu drepturi publice, stările participă la guvernare în cadrul partajului contractual al suveranității. De la începutul secolului al XIII-lea stările devin mai puternice și acționează împreună în majoritatea țărilor Europei. Apariția noii nobilimi și a orășenimii a determinat însă reacții și poziții diferite față de monarhie, iar aceasta va înțelege că, disociind acțiunea stărilor, va echilibra raporturile cu Adunările reprezentative. În măsura în care echilibrul stărilor cu interese opuse avea să devină tot mai instabil, monarhia a putut exercita un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vedere că ei nu puteau fragmenta Adunările de stări într-un fel asemănător suveranilor Franței, pentru că adunările comitatelor nu au jucat rolul Statelor provinciale din acel regat. Primul Parlament care a reunit seniorii laici și ecleziastici, cavalerii din comitate și orășenimea, a fost convocat la 20 ianuarie 1265 (Parlamentul de la Londra)149. Înainte de domnia lui Eduard al III-lea (1327-1377) este însă destul de greu să distingem între Parlament și Consiliu, denumirile fiind folosite alternativ pentru a indica mai mult adunări ad-hoc
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]