131 matches
-
un Căutător: Pușcăriașul Lumii - fără vorbitor! BALADA MONȘTRILOR pitici cumpliți în stranii hore n-au cer sub ei nici aurore : geroase pete-n sânge greu îndrăgostiți de proști mereu se-nverșunează spre neant prin nopți li-e dumnezeu doar Kant orăcăie spre respirații din hâduri iscă inundații aș vrea strigând să mă trezesc: nu fac decât să-nveselesc gloata de monștri amatori ningând fulgi de aligatori proptiți în uși de lumi dezbine zgâiesc spre mine noi urine: m-au arestat în
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1463558286.html [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când în când câte o broască răgușită. Restul de broaște stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Și îți fac halai ... 18 august 2001. Acestea au fost știrile expres. Se mai zice că vor fi mărite pensiile cu patru virgulă cinci la sută, sau cu patru virgulă unu la sută - după un post de radio independent. Broaștele orăcăie în apă, da' madam Jorjet e la fîn, cu dom' colonel, care dă cu grebla. “Ia te uită, fă!” răcnește el, uitîndu-se cu un singur ochi, cu ăla pe care-l mai are, sau cu celălalt, pe care i l-
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_13_14_ioan_lila_1326793537.html [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
agonizând ascetic, (Nu-i nimeni lângă mine, să-mi spună să m-opresc), Adun litere oarbe din sceptrul alfabetic, O rimă ca oricare, să pot, să încropesc. Credeam că-s poetesă, că scriu ceva mai bine Decât o broască vie, orăcăind pe lac. Dar, astăzi mi-am dat seama, și mi-e așa rușine Că nici măcar nu semăn cu broasca de pe lac. Cin' te credeai, Vioară, copil crescut la țară Fără păpuși, pantofi, rochițe și mâncare? Că vei fi acceptată, din
ADIO SCRIS, ADIO POEZIE! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/violetta_petre_1474833850.html [Corola-blog/BlogPost/371401_a_372730]
-
unii pe acolo, pe la sediul BOOM, și or să vadă că nu avem TV și precis nu ne lasă așa, mai ales că vor fi impresionați că nu ne-am isterizat. Cred că se vor mira mult că nu am orăcăit că e revelionul, apoi se vor emoționa și or să vină. Plus că oricum e posibil să își revină de la sine... Aoleu! Oare acum, că am făcut reclamație, o fi făcut operatoarea aia ceva de nu mai are nici cum
Cum era s-o omoare de inimă BOOM pe Frusina by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19038_a_20363]
-
cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc ploaia sunt: rândunelele zboară ,pă jos”, se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet și holdele de calamități. Când e furtună, femeile iau câte o frunză din creanga de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
al orașului București), asupra căruia arhitectul vienez A. Hefft, chemat în 1846 de către noua comisie, își dă acordul. Conform unei mărturii a lui Pantazi Ghica, pe locul viitorului Teatru Național se afla, pe la 1830, "„o băltoacă mare, verde-neagră, în care orăcăiau broaștele, pe când rațele se bălăceau în șanțurile largi de-a lungul Podului...”" („Podul Mogoșoaiei”, devenit Calea Victoriei după Războiul de Independență) Spre sfârșitul anului 1847, comisia se modifică din nou iar din mai 1848 încep lucrările la ridicarea teatrului, lucrări întrerupte
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
naturale impresionează prin simplitatea desenului, paleta coloristică și stilizare, amintind de stampele japoneze. Sunetele contribuie și ele la crearea atmosferei proprii fiecărui loc. În păduri ciripesc păsărelele, în lanul de grâu țipuresc greierii, pe munte șuieră vântul, iar prin băltoace orăcăie broaștele. Jack este un erou modest și politicos, naiv și curat la suflet, viteaz, ingenios și disciplinat în luptă, loial și milostiv cu semenii. El este capabil să îndure mari suferințe fizice și să-și neglijeze propriul țel pentru a
Samurai Jack () [Corola-website/Science/319205_a_320534]
-
numeroasele delicatese pe care le pregătiseră pentru Ieyasu și le aruncară în șanțul castelului, exact cum ar fi aruncat gunoiul sau un câine ori o pisică moartă. În tăcere, stăpânindu-și lacrimile, își vărsară sentimentele în apele negre. Noaptea, broaștele orăcăiră sonor în apropierea locuinței lui Mitsuhide. „Ce gânduri te macină?” păreau să întrebe broaștele. Oare îi plângeau de milă, sau râdeau de prostia lui? Depindea de felul în care le asculta. Mitsuhide ordonase să nu fie primit nimeni, iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
s-a chinuit cu el... "Chiar așa le vorbea, spuse Matilda uluită, nici dumneata, nici dumneavoastră, oricine ar fi fost, țărancă simplă sau nevastă de ștab! Dar cine își mai aducea aminte când îl vedea pe urmă pe ăla micu orăcăind, când același medic i-l arăta triumfător, jalnic de îți venea să plângi când îi vedeai gurița disperată răcnind că fusese alungat de-acolo de unde îi era atât de bine. Cât am ajuns la spital, povesti Matilda mai departe, am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
des ca să-și ascundă ironia, dar Salanțiu înțelese că i se adresa lui și răspunse: "Așa este, și eu mă gândesc câteodată când scot afară un nou-născut: ia uite-l, a ieșit, își începe acum drumul spre moarte, de-aia orăcăie așa de tare, săracu`..." " Nu e dialectic deloc ce spui dumneata, colega, zise Vaintrub adresîndu-se lui Ion Micu. Are dreptate doamna, această alternare a binelui cu răul nu se produce fără un proces adesea violent și adesea cu rezultate imprevizibile
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Experiența unui om care vede colectivitatea umană, ca să zic așa, din spate, adică pe cei care rămân în urmă împleticindu-se și așteaptă să fie "înhățați", fără să fie atât de bogată ca a unui preot care vedea omul și orăcăind ca un broscoi în cristelniță, la botez, și agonizant și dus apoi la groapă, e totuși destul de mare și îi conferă o anume forță a spiritului, fie chiar și prin simplul fapt că îi vede pe semenii lui în înfrîngere
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
au tot bătut; după șapte luni de sarcină, nu m-au bătut, dar își băteau joc tare, mă puneau să rag ca vaca, să latru ca cîinele, să cînt ca cocoșul, să zbier ca oaia, să nechez ca caii, să orăcăiesc ca broasca, dar nici n-au scos nimic din gura mea contra soțului pe care l-am iubit așa mult..." Primul grup lichidat va fi cel condus de Vladimir Macoveiciuc. Primele arestări au loc în septembrie 1945; va fi ridicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
asupra vieții? Fiecare își dorește să fie cel mai dezirabil gen de om. Și cum începe totul? Păi, să ne întoarcem la momentul când eram doar un puști înotând în bazinul municipal. Cu o mie de alți ticăloși mici care orăcăiau, se pocneau, se împingeau, dădeau șuturi. Salvamarii fluieră și zbiară și te pedepsesc, polițiștii de serviciu te împung cu degetul în coaste și nu te scot din „mucos“. O fiară mică și tremurătoare. Cu buze vinete, sânge subțiat, speriat, coițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
film istoric; pe tenul neverosimil de alb i se ivesc două pete neverosimil de roșii, iar mustăcioara blondă pare sintetică - trucuri de machiaj. Nu are mai mult de 25 de ani, stă grav În ușă. — Stanca... Intră și ascultă ce orăcăie ăsta. Ia mai zi, mă, o dată... de la partea cu cîmpul... Deci... am văzut lumină pe cîmp, deși n-aș putea spune cu siguranță că acea lumină era lumină sau că acel cîmp era cîmp. După ce am coborît din tren, am
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
consumăm actul ludic al comunicării, la nivelul solului, pe toată stația, resturi, mai ales trupuri verticalizate, ridică un picior la partenerul de conversație, grupul de lîngă chioșc, repetări ad infinitum, fie contemplare, fie act, infinitate anterioară, cîte broaște vor fi orăcăit în intervalul de peron, baltă secată, crăpături de betoane de oameni! sentimentul de proprietate pe lucrurile sufletești luate ca obiecte. VII. PRIMA ANTICĂLĂTORIE Iași Bacău București Nord București Basarab Roșiori Joi, 4 septembrie 2003, ora 20,40, în personalul Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să le-mpartă dreptatea cu brânciuri și șuturi În fund, și de ce dați bă În el? Băgare-aș pula În mămicile voastre de garoi urâți. După ce-i Împrăștie care Încotro și am rămas doar cu protejatul nostru, ăsta continua să orăcăie Îndârjit, roșu ca racul și cu mucii proaspeți atârnându-i și legănându-i-se până la brâul chiloțeilor tetra scroțiți de jeg, muncindu-se din răsputeri să rupă bolovani din arătura uscată ca să arunce după agresori. — Florinele, unde-i mă-ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
timp. După ce pleca Andrei să-și facă traseul pe la centralele termice din oraș, pe care-l Încheia mereu pe la miezul nopții, mai Întârziam cu Laur În camera cu saltele, cu Florinel zbenguindu-se printre noi. Să-l fi văzut cum orăcăia să-i dăm și lui să tragă o dușcă din sticla de rom. reușeam să-l liniștim dându-i să tragă și din țigară. Mima sârguincios joaca noastră și trebuia doar să fim atenți la chibrituri, să nu dea foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sfârșit că-i la fel de bălai ca și ea. Și-l ținea Între picioarele răscrăcănate pe saltea de-ai fi zis că tocmai Îl născuse. Se strâmba la vederea atâtor ravagii scoase la iveală de baia asta trimestrială sau lunară. Florinel orăcăia stins, Îl durea și nu mai avea mult până să-l ia somnul, dar bine că-i tuns chilug. Printre strâmbături Steluța căsca și-mi spunea cu mâinile că are o mașină de tuns și-i place să-l tundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu vodcă sau secărică. Asta era porția pe care i-o aduceam seara când ne Întorceam de la adunat pahare, de când ne scutise de chirie. Două sute cincizeci de grame de vodcă, secărică sau mastică, Îl țineau În formă peste noapte ca să orăcăie, să se vaiete și să râgâie de-ai fi zis că-și varsă și sufletul din el. - Mooor! Oaaag, mor... Adu ligheanu’ Nelo, că vomit... Oaaag!... - Du-te, Nelo, și omoară-l dracului odată. Se trezea greu Neli. Bombănea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ori de-a „curu-n cap“ dacă voiești să fii sănătos peste an. Cînd cîntă broaștele, zice că are să ploaie. Cînd cîntă broaștele sara, are să fie vreme bună. Cînd cîntă broasca sub talpa casei e rău de moarte. Cînd auzi broasca orăcăind întîi primăvara, să te dai de trei ori peste cap, că cresc bostanii mari. Se servesc de broască și de liliac pentru a se face legături* pentru bolnavi. Se crede că nu e bine a vorbi sara, în prezența copiilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rea Dacă calcă cineva în urmă rea [loc blestemat], atunci se zice că el nu-și nimerește calea. Urs Ursul se zice că ar fi fost fecior de popă. Cînd a ieșit Maica Precista la biserică, el a speriat-o orăcăind și, blăstămat fiind de ea, s-a făcut urs. Cînd auzi tunînd întîia oară în anul acela, să te dai de trei ori peste cap, c-apoi te faci urs. Dacă ursul calcă pe cineva pe șele, e scutit de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit (gulerat). Cînd e geană la răsărit și nouri la sfințit. Cînd la sfințit soarele se uită înapoi. Cînd cerul e plin de nouri. Cînd sfîrîie luleaua. Cînd broaștele și buratecii orăcăiesc. Cînd cîntă boul-lui-Dumnezeu*. Cînd visezi pește. Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]