285 matches
-
rurale încă mai cheamă pețitori pentru a uni familiile în devenire. Unde nu e folosit un pețitor, tradiția cere ca părinții soțului să ceară mâna fetei de la părinții acesteia. Pețitorul folosește o poezie specială, cunoscută de folcloriști sub denumirea de orație de nuntă, o alegorie în care un tînăr vânător pleacă sa vâneze o caprioară. Familia mirelui trece apoi din casă în casă cu sticle de țuică sau vin pentru a invita pe locuitorii satului la nunta feciorului lor. Toți iau
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
lui Ion Creangă (1939), cea conținând într-un număr de exemplare limitat și poveștile "corosive". A publicat studii istorice (Documente din epoca Unirii), comunicări despre Titu Maiorescu, Eminescu și cu deosebire despre povestitorul humuleștean, culegeri de folclor (Tradiții și legende, Orații de nuntă, Poezii populare din Maramureș). Dăruit studiului - rămâne lungi perioade la Biblioteca Academiei Române și Arhivele Statului - alcătuindu-și în timp o vastă bibliotecă prin achiziționarea de manuscrise, documente și ediții rare, el a fost, cum îl numește și Iordan
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
a folclorului autentic. În Șovarna, foarte bine păstrate sunt obiceiurile legate de momentele esențiale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Amintim în acest sens: “punerea ursătorilor” sau “ploconul moșilor”, în legătură cu nașterea; pețitul, logodna, chemarea, bărbieritul mirelui, bradul, schimburile de daruri, ”orația mare”, “orația darurilor”, “iertăciunile”, “cântecele de despărțire”, “dezvelitul miresii” și multe altele, în legătură cu nunta; “cântatul mortului” (jeluirea), Cântecul Zorilor(“Zorile”), Cântecul bradului (“Zorile bradului”), “statul”, toiagul, priveghiul, “podurile”, pomana, ”izvorul”, în legătură cu moartea. De asemenea, foarte bine păstrate sunt hora satului
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
autentic. În Șovarna, foarte bine păstrate sunt obiceiurile legate de momentele esențiale din viața omului: nașterea, nunta, moartea. Amintim în acest sens: “punerea ursătorilor” sau “ploconul moșilor”, în legătură cu nașterea; pețitul, logodna, chemarea, bărbieritul mirelui, bradul, schimburile de daruri, ”orația mare”, “orația darurilor”, “iertăciunile”, “cântecele de despărțire”, “dezvelitul miresii” și multe altele, în legătură cu nunta; “cântatul mortului” (jeluirea), Cântecul Zorilor(“Zorile”), Cântecul bradului (“Zorile bradului”), “statul”, toiagul, priveghiul, “podurile”, pomana, ”izvorul”, în legătură cu moartea. De asemenea, foarte bine păstrate sunt hora satului și nedeia
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
Primește urările mele de sănătate și spor la muncă. Dan Simonescu N.B. Lucrezi la monografia Miovenilor? * București, 16 oct[ombrie] 1981 Iubite domnule coleg Robea, Mulțumesc și te felicit pentru broșura 4 primită ieri. Ce frumos text au cele două orații vechi, din 1828, ce bine ai făcut că le-ai publicat! Model de limbă aleasă și de poezie! Scrisoarea care a însoțit broșura o păstrez, pentru că și ea este prețioasă, am lipit-o de broșură, ca o prefață, care lămurește
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
că le-ai publicat! Model de limbă aleasă și de poezie! Scrisoarea care a însoțit broșura o păstrez, pentru că și ea este prețioasă, am lipit-o de broșură, ca o prefață, care lămurește cum ai ajuns în posesia celor două orații, ceea ce, de altfel, scrii și la p[agina] 191. Soția lui Marin Vasile am întâlnit-o la 21 iunie c[u]r[en]t, la Pitești, cu ocazia unei sărbătoriri ale mele. Pe acel D. Udrescu 5 nu l-am
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
2. M. Robea - Folclorul poetic din Stroești-Argeș. București, 1980, 248 pagini + 1 f.h. (Societatea cultural-științifică „Stroești-Argeș“ ). 3. Adriana Rujan-Băjan (n. 1944), autoarea cărții Folclor poetic din Argeș. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu. Pitești, 1979, 422 pagini. 4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în Argeș în Interferențe. Volumul 1, 1978, p. 189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A fost comentat
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
de toată încrederea în ceea ce privește faptele descrise, iar limbajul folosit este comprehensibil, deși el demonstrează o particulară lipsă de interes față de construcția frazei. Stilul său este arhaizant, dar lucid. De asemenea, el a fost autor al unor scurte lucrări, printre care orația de la funeraliile împăratului Ioan Vatatzes, un epitaf pentru soția sa Irina Laskarina și un panegiric pentru împăratul Theodor al II-lea Laskaris. Pe când era prizonier în Epir, el a scris două tratate asupra Sfântului Duh.
Georgios Akropolites () [Corola-website/Science/324690_a_326019]
-
în viziunea lui Platon, ci elaborare lucidă, „facere”. Cu un cuvânt arghezian - „iscusire”. Prin s., largo sensu, poezia și-a descoperit propria esență. Asumându-și-o explicit, ea și-a impus - prin disociere de „reportaj”, fabulație, anecdotică, expunere didactică, confidență, orație, predică - să nu mai fie nimic altceva decât poezie. Intuit, desigur, cu mult înainte de izbucnirea mișcării simboliste (cu mai multă precizie de Poe și Novalis), acest principiu iradiază în Corespondențele lui Baudelaire, în sonetul Vocalele al lui Rimbaud și este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
Amin. În timpul unei pauze de la știri, prietenii mei au venit să urmărească ceremonia pe care o țineau membrii tribului. Au stat pe bușteni și pe scăunele joase. Azi era probabil vreun soi de sărbătoare, de aici ceremonia cu trecerea vasului, orațiile vociferate și psalmodierea ritualică. Wendy s-a dus să-l Întrebe pe Pată Neagră. —Cu ce ocazie? l-a Întrebat. El avea o Înfățișare sumbră. —Ziua morții noastre, domnișoară. La fel ca „ziua morților“ În Mexic, s-a gândit Wendy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe drapelul său principiele: conservarea instituțiilor ce și-a dat țara în 66 și libertatea alegerilor. [ 21 februarie 1880] ["ZIARUL "ROMÎNUL" SE OCUPĂ... Ziarul "Romînul" se ocupă în numărul de la 20 fevruarie mai cu de-amănuntul de programul nostru. On[orații] noștri confrați ne spun că, deși programul nostru protestează cu energie contra frazelor goale, cu toate astea cade și el în acest păcat și citează câteva pasaje din programul nostru spre a releva drept idee fundamentală pe aceea că instituțiunile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imputarea ce ni se face că nu zicem nimic nou nu ne atinge. Cât pentru [... ] {EminescuOpXI 35} laltă imputare, că rândurile de mai sus sânt numai fraze goale, ea nu este adevărată și chemăm în favoarea noastră chiar mărturisirea "Romînului". On[orații] noștri confrați continuă în adevăr precum urmează: O singură idee fundamentale, ideea fixă ca se zic conservatori și a d-lui Iepureanu etc. Va să zică, chiar după declarațiunea "Romînului", este o idee în aceste fraze, o idee fundamentală! Atunci cum rămâne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prins cu atâta ușurință Acum pare a se fi dedat cu totul rolului de regenerator al învățămîntului statului și, cu acest titlu, ca mare maestru al Universității Franței, a pronunțat înaintea Sorbonnei un discurs al căruia cuvânt întîi a fost orația funebră a discursului latin. D. Jules Ferry și-a început reformele prin suprimarea discursului latin, precum colegul său de la război a dat o dovadă memorabilă de spiritul său reformator prin suprimarea tobelor la armată. Face fiecare ce poate. Ceea ce e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-am ajuns încă) între o predominare grecească și una jidovească, cea jidovească e de preferat. [10 octombrie 1876] GRECIA ["PRECUM ERA UȘOR... Precum era ușor de presupus, zgomotele despre animația, războinică a palicarilor, privite de aproape, se reduc la orații frumoase, în care patrie, libertate, egalitate ș. c. l. au jucat desigur un rol considerabil. Cel puțin "Ausburger Allgemeine Zeitung" primește o corespondență din Atena care arată că răsunetul din ziarele europene e exagerat, ba mincinos chiar. Mișcarea care stăpânește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
onomasticelor și a zilelor festive (mai mult ori mai puțin oficiale) sau însăilate pur și simplu așa, de-ai dracu' și fără motiv, contrar oricăror norme și regulamente în vigoare; chefurile și agapele cu strigături, țipurâturi, chiote bahice, cântece și orații belicoase, care culminau invariabil, cu țopăieli și cu hore împleticite, pe muzici lăutărești de țambal și de acordeon, partiturile fiind executate, pe viu, de către diverși hartiști mai tuciurii, din pegra culturală a localității, mulți dintre ei figurând la loc de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
e celebrată Insula Șerpilor: „Insula albă cu albele din valuri / mereu renăscută Leuke veghează / un ochi a rămas în nopțile corăbierilor / dar în piatră la rădăcini de stânci doarme abia adormitul fiu al Telidei”. Construite în același stil whitmanian de orație, celelalte poeme relativ întinse din Kairos variază tematic la extrem, unul exaltând comunitatea de suflet a „fiilor Craiului Amurg” din Punta Europa cu adoratorii lui Zalmoxis (Pendul ibero-dacic), altul evocându-l pe Lumânărică al lui Costache Negruzzi (Lux Caucaniae), câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
cea mai valoroasă și cea mai temeinică ce s-a scris până azi asupra vieții și operei Reteganului” (Ion Agârbiceanu), este totuși lacunară, autorul omițând bogata culegere a folcloristului, păstrată în manuscris la Biblioteca Academiei Române. Colecționarul de folclor P. înregistrează orații de nuntă de pe Someș, basme de la armenii din Gherla și în 1969 scrie un studiu despre iconarii de la Nicula, dedicat „cu fervoare și dărnicie” - cum remarca A.E. Baconsky - unuia dintre „cele mai strălucite capitole de sensibilitate românească”. SCRIERI: Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
îngr. Constantin Mohanu, pref. Șerban Cioculescu, Craiova, 1987. Ediții: Ion Pop-Reteganul, Amintirile unui școlar de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Serafim Duicu). Culegeri: Basme armenești din Transilvania, București, 1967; Frumoasa privighetorilor. Basme armenești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1974; Orații de nuntă (Colăcării, cântece și strigături culese de pe Valea Someșului), București, 1979; Poezii populare din Ardeal, în Folclor din Transilvania, VIII, București, 1986, 267-558. Repere bibliografice: Vasile Adăscăliței, „Ion Pop-Reteganul”, CRC, 1966, 4; Constantin Mohanu, „Ion Pop-Reteganul”, LCF, 1966, 30
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
și deci a culturii, a unui concept prototipal de civilizație. De aceea, poezia lui Dan Verona e, ca și a lui Hölderlin, obsedată de nostalgia unei Grecii ideale. Tot de aceea pentru Dan Verona actul suprem de virtute virilă e orația lirică, învingătoare a morții. Lirismul său, cu accente solemne și totodată firești, cu un timbru de o clamoroasă tinerețe și cu o fericită și fermă decizie în alegerea și orânduirea cuvintelor, în curgerea lor savant scandată, năzuiește să umple universul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și simțire, de credinți și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Mai bine structurată decât „Șezătoarea” de la Fălticeni, revista sistematizează diversele creații populare în rubrici precum „Povești”, „Povestiri și legende”, „Botanică populară”, „Datine și credințe”, „Orații”, „Colinde”, „Plugușoare”, „Cântece de stea”, „Cântece bătrânești”, „Vorbe adânci”, „O seamă de cuvinte” ș.a. Domină textele din sudul Moldovei, din Oltenia și Muntenia, rubrica cea mai bine alimentată fiind cea dedicată cântecelor. Rubrica de recenzii și cea de polemici sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
T. aduce și date noi despre literatura populară din celelalte provincii. El include și multe producții de proveniență orășenească și lăutărească, considerând că țiganii lăutari sunt buni păstrători ai repertoriului folcloric. Acordă atenție celor mai variate manifestări tradiționale (colinde, vicleim, orații, jocuri de copii, ghicitori, cântece, descântece, balade), dovadă de înțelegere largă a noțiunii de folclor, și demonstrează bogăția creației populare românești. Cartea este concepută și ca o introducere în poezia populară, fiecare gen fiind prezentat în sumare schițe monografice. Clasificarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
poporului, adevărate comori de gândire și simțire, de credințe și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Ei așteaptă de la colaboratorii lor „știri cu privire la folcloriștii ce i-am avut, articole de lămurire, datini și credințe, plugușoare, orații, vorbe adânci, povestiri și legende, cântece de-ale copiilor, o seamă de cuvinte, colinde, vrăji și farmece, cântece bătrânești, povești, glume, ghicitori, împărtășiri arheologice și orice alte texte din cuprinsul literaturii populare scrise” (Cuvântul cel dintâi). Studii și articole despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290280_a_291609]
-
sale, Ilinca Caramanlâu, în perioada când are dreptul s-o viziteze, adică între logodnă și nuntă, un inel cu diamant, o floricică de diamant, un colan și alte flori mărunte. Călțunarii sunt răsplătiți pentru misiunea lor cu marame și o orație de mulțumire. La rândul ei, soția dăruiește soțului un cal de ginere complet echipat. Harnașamentul este bogat ornamentat cu pietre prețioase, aur și argint. Acestui dar i se adaugă „boh cea lâcul“ de ginere, o legătură în care se găsesc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lor este altul, cei doi sunt boieri ceva mai înstăriți. În mediul po pu lar, nuntașii dăruiesc ceva mărunțiș sau produse din gospodăriile lor, ei privesc câte un ștergar sau câte o maramă din partea miresei, când are loc și o orație. Darurile fac parte dintr un rit social cunoscut, acceptat și pus în practică de toți, indiferent de categoria socială sau de puterea economică. Cum nimic nu este lăsat la voia întâmplării, darurile capătă, după nuntă, semnificație juridică. conform Pravilei, ele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le unește și de data aceasta pe toate. Opoziția aparentă dintre ele, îndeosebi dintre Caloian și Paparudă, își găsește rezolvarea unitivă în dorința oamenilor de a obține recolte bogate, dovadă că ambele obiceiuri se încheie, în expresia lor literară, cu orații de bună stare. Uneori textele se confundă tocmai din această cauză. De altfel, apa constituie un panaceu universal în riturile de fertilitate. „Plugarul”, primul sătean care punea primăvara plugul pe brazdă, era dus cu alai la rîu și cufundat de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]