51 matches
-
spre pământ, semnificând solicitarea ploii sau a altor favoruri cerești. Este evident faptul că însăși prezența orantei în arta neoeneolitică este considerată ca reprezentarea relației htonic uranic, dar poate și a unei relații speciale, uranic uranic, dacă vom considera modelarea orantei ca divinitate, nu simplă preoteasă, după modelele religiilor antice, îndeosebi din Orientul Apropiat și Mijlociu, sau cum ar putea sugera statueta masculină, cu brațele ridicate, de la Scînteia Iași, dar ca posibilitate de existență numai la unele comunități umane, fără tendința
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
presque et faire de la femme son symbole n’a rien de particulièrement original”. Așadar, chiar dacă se acceptă ideea că Marea Divinitate avea toate atributele vieții și ale morții, care dă naștere vieții și face pământul să rodească, reprezentarea sa ca orantă o situează pe un plan secund în ierarhia divinităților preistorice: ea se roagă, ea imploră, ea invocă bunăvoința unei alte divinități, aflată pe un plan superior; așadar, fără a generaliza, noi considerăm că, măcar în comunitășile umane ai căror artiști
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
secund în ierarhia divinităților preistorice: ea se roagă, ea imploră, ea invocă bunăvoința unei alte divinități, aflată pe un plan superior; așadar, fără a generaliza, noi considerăm că, măcar în comunitășile umane ai căror artiști au imortalizat-o sub atributele orantei (cum ar fi la Ruginoasa, Cucuteni și Rădeni-Iași, Igești, Bîrlălești, Dumești și Dodești Vaslui, Trușești-Botoșani, Chișoda Veche-Timiș, Zorlențu Mare-Caraș Severin, Taraclia-R. Moldova, Nagornoye II-Ucraina etc., poate chiar și la Poduri-Bacău și Isaiia-Iași), în manifestările cultice ale comunităților umane s-a
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
seculară a comunismului și oamenii liberi ai rezistenței românești ne arăta că integritatea se câștigă printr-o păzire temeinică a locului inimii. Închisoarea era locul unde pofta de profanare a călăilor conducea la macularea gesturilor ritualice ale celor credincioși: îngenuncherea orantă, împărtășania euharistică, sărutarea icoanelor. La Pitești, mișcările iubirii încercate de fiecare deținut politic au fost mai ușor întinate decât aderența la un concept teoretic sau enunțarea discursivă a unor adevăruri abstracte. Nu fizicienii care studiau legile naturii fuseseră arestați, în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cuvântul în multe moduri și în multe forme, pentru a pu-tea exprima încărcătura înțelepciunii divine și umane pe care o conține. Preotul, în interiorul Bisericii Cuvântului, simte ca fiind un aspect important al ministerului său, să se îngrijească de cunoașterea puterii orante a Cuvântului și să redescopere continuu identitatea sa de slujitor. De aceea, el privește la pri-mii vestitori ai Evangheliei, cum s-au simțit ei obligați să răspândească vestea cea bună, și să ilustreze, prin comportamentul lor, aspectele caracteristice ale naturii
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
sobrietatea și de simplitatea îmbinării lor. Prea multe cuvinte generează confuzie, întunecă privirea și fac din fluviu un curs de apă care se risipește în mii de pâraie fără cale de ieșire. Puține cuvinte, alese cu claritate, născute din meditația orantă, din reflecția te-ologică, din gândirea pastorală, într-un cuvânt, din frumusețea unei tăceri polifonice, aduc mai mult rod decât un lung șir de cuvinte alese rău. Este potrivit să amintim aici un criteriu celebru al simplității care vine din istoria
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
de majoritatea inscripțiilor paleocreștine, în câmpul cărora decorația constă din prezența unor simboluri creștine precum: porumbelul, crucea simplă, crucea monogramă, monogramul lui Cristos (chrisma) singur ori încadrat într-o coroană sau un cerc, ancora stilizată, frunza de palmier și pentagrama, oranta, păunul, Bunul Păstor, corabia și monstrul marin (legate de istoria lui Iona), vița de vie cu struguri. Uneori crucea e pusă la începutul și la sfârșitul textului sau chiar în centru, rândurile fiind scrise între brațele ei. În câteva cazuri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
răspunde la apelul unei împărtășiri întru compasiune și mărturie. Tot așa, la treizeci de ani se poate întâmpla să dorești să stai cu cei săraci și, cu timpul, să ajungi să-ți dorești un mod de viață mai retras și orant. Așa cum se întâmplă în mănăstirile orientale, această flexibilitate, în provizoratul unei continuități substanțiale, ar trebui să fie posibilă într-un mod natural, fără a recurge la imagini forțate precum «vocația în vocație», pentru a permite dezvoltarea harului, fără a invoca
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de cultul Fecioarei Maria. După moarte, Beatrice și 581 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 322. 582 Dante Alighieri, Sonete, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de Leonida Maniu, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 33. 158 Laura vor deveni donne orante, protectoare din locul lor binemeritat din Paradis, alături de sfinți și îngeri. Donnele angelicate din operele celor doi scriitori de la sfârșitul Evului Mediu nu mai au o legătură directă cu celestul, nu mai sunt întruchipări conceptuale ale Iubirii sau Filosofiei, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de cultul Fecioarei Maria. După moarte, Beatrice și 581 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 322. 582 Dante Alighieri, Sonete, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de Leonida Maniu, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 33. 158 Laura vor deveni donne orante, protectoare din locul lor binemeritat din Paradis, alături de sfinți și îngeri. Donnele angelicate din operele celor doi scriitori de la sfârșitul Evului Mediu nu mai au o legătură directă cu celestul, nu mai sunt întruchipări conceptuale ale Iubirii sau Filosofiei, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
goale, dar nici să încarc prea mult pereții, să-i lăsăm loc și lui Dumnezeu printre sfinți, apostoli și scene biblice, ușa larg deschisă a bisericii lasă lumina zilei de afară să intre mult spre interior până sub Maica Sfântă orantă cu pruncul, pictată pe boltă de meșterul Luca, un gând țâșnește viu în mintea mea, făcându-și loc în cuvinte, atenție la așezarea bisericii față de soare, slujește-te de soare în dispunerea scenelor și, mai ales la vremea solstițiului, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cele două niveluri aurignaciene au oferit un bogat inventar artistic, reprezentat de elemente antropomorfe și animaliere (bizon, mamut). Se remarcă îndeosebi sculptura în basorelief, în ivoriu de mamut, pe revers fiind redate șiruri de aliniamente punctiforme, ușor scobite, reprezentând imaginea orantei din arta și religiile eneolitice. Precizăm că o altă imagine, aproape identică, a fost descoperită în stațiunea Galgenberg, Austria, cioplită în șist. Dar, tot la Geissenklösterle a fost identificat un bloc de calcar cu urme de pictură roșie, galbenă și
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
reprezintă simboluri încărcate cu motivația de a transmite o informație sau o explicație (G. Bosinski, 1990, p. 67). Ele nu reprezintă realitatea, ca elemente naturaliste, ci redau doar ideea unor credințe, a unei religiozități, pe care o vom mai întâlni (oranta sau divinitatea om/animal) la alte sanctuare și la alte comunități umane, până în Eneoliticul carpato-dunărean. Sungir, Rusia, reprezintă, în cadrul demersului nostru, o stațiune-reper pentru Paleoliticul superior vechi din Europa de est, atribuită culturii arheologice cu vârfuri foliacee, și datată la 25.000
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
cu imagini sexuale feminine stilizate: cupule (folosind denivelările rocii, pe care le-au rotunjit la dimensiuni diferite), vulve. Se remarcă Vânătorul, una dintre foarte puținele reprezentări considerate masculine, dar care, după opinia noastră poate fi și o altă imagine a Orantei (cu atât mai mult cu cât H. Delporte nu neagă posibilitatea unei reprezentări feminine), apoi celebra Venus á la corne, la care se adaugă Venus á la tête quadrillé, apoi Venus de Berlin și nu mai puțin celebra Carte à
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
interpretare, mergem din nou la pasaje din Vechiul Testament, unde se precizează că, a-L vedea pe Dumnezeu este mortal pentru oameni (A. Besanson, 1996). O tratare deosebită, a imaginii feminine, pe care o găsim în sanctuarele Paleoliticului superior, o constituie oranta, potrivit descoperirilor la Galgenberg, Geissenklösterle, poate și la Laussel (așa-numitul arcaș), dar și pe ceramica sau în arta statuară eneolitică. Nu putem omite semnele care aveau rolul de a marca, prin triunghi și romb, imaginea stilizată a divinității feminine
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Assur - care sunt ridicați la rangul de divinități universale. La fel de semnificativă este importanța pe care o dobândesc în cult rugăciunile personale și psalmii de penitență. Una din cele mai frumoase rugăciuni babiloniene este adresată tuturor zeilor, chiar acelora pe care orantul admite smerit că nu-i cunoaște. "O! Doamne, mari sunt păcatele mele! O, Zeu, pe care nu-1 cunosc, mari sunt păcatele mele! O! Zeiță, pe care n-o cunosc, mari sunt păcatele mele! Omul nu știe nimic; nu știe măcar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
păcatele mele! Omul nu știe nimic; nu știe măcar când păcătuiește sau când face binele. O! Doamne al meu, nu-1 alunga pe robul tău! Păcatele mele sunt de șapte ori câte șapte. Îndepărtează păcatele mele"26. În psalmii de penitență orantul se recunoaște vinovat și își mărturisește cu voce tare păcatele. Mărturisirea este însoțită de gesturi liturgice precise; îngenuncherea, prosternarea și "turtirea nasului". Zeii cei mari - Anu, En-lil, Ea - își pierd treptat supremația în cult. Credincioșii se adresează mai degrabă lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Sfânta Veronica i-a șters fața lui Iisus. Pornindu-se de la venerarea figurii christice, concretizare a sacralității divine, se va ajunge, prin raționamentul similiudinii, la venerarea și a altor imagini, ale celorlalte personaje sau ale unor ipostazieri sacre (Théotokos, Fecioara Orantă, Sfântul Ioan Botezătorul, Răstignirea etc.). Venerarea, ca act religios, era pregătită dogmatic încă din secolele precedente (Tristan 318-28, 331-39, 410-21). Paralel cu puternicul curent iconoclast raționalist, se deschide în creștinism era unei noi estetici a imaginii sacre, pe care arta
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tot anul, București, 1981; Relief, București, 1981; Cantata pământului, București, 1982; Cineva urca un munte, București, 1983; Strig către tine, București, 1985; După-amiaza unui circ, București, 1988; Crescendo, București, 1990; Portrete de poeme, Oradea, 1995; Poemul bizantin, Oradea, 1997; Poemul orant, Oradea, 1999; Poemul miezonoptic, Oradea, 2000; Poemul crepuscular, Oradea, 2002. Ediții, antologii: Mihai Eminescu, Dicționar de rime, București, 1976 (în colaborare cu Marin Bucur); De te voi uita, Ierusalime (Țara Sfântă și cărțile sacre în literatura română), postfață Victor Bârlădeanu
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
accentuându-se totuși unele idei. Astfel, rolul Fecioarei ca receptacol al Verbului divin, ca simbol al Bisericii creștine aliată cu vechea lege a profeților, dar și ca intercesoare rugându-se neîncetat pentru credincioși, a fost figurat prin bustul Maicii Domnului orante, având pictat pe pieptul său bustul Copilului Iisus ținând în mână ruloul noii legi. Ea este adorată de arhanghelii Mihail și Gavriil și flancată de profeții Avacuum, Ieremia, Iacob și Isaia . În schimb Împărtășania apostolilor are mare dezvoltare, căci s-
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
roșu, galben și verde. Cadrul pictural al boltei astfel structurate îl compun mai multe scene de forma unor medalioane. În primul medalion, între ghirlande, este reprezentat Dumnezeu -Tatăl („D(omnu)l Tat(ăl)”); celelalte, redau: chipul antropomorf al Soarelui, Maria Orantă, Sf. Împărați Constantin și Elena, încadrând o cruce înaltă, decorată cu motive florale, în fine, reprezentarea antropomorfă a Lunii. La capătul registrelor trnsversale sunt reprezentați serafimi. Registrul I, de pe peretele sudic, înfățișează (de la est spre vest) următoarele scene: Sf. Evanghelist
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
iar ca simbolistică acesta reprezintă întruparea pământească a universului creștin . Cupola naosului, simbolizează cerul, „ierarhia divină”, însă deoarece acest element arhitectural lipsește în bisericile de lemn, bolta preia această semnificație. Pe bolta bisericii din Desești zugravul a pictat Maria Domnului Orantă, Iisus Învățător și patru arhangheli. Bisericile din Maramureș cuprind în naos o desfășurare amplă a Vechiului Testament, reprezentarea acestor teme constituind o caracteristică a ansamblurilor iconografice din întreaga Transilvanie. În ansamblurile de pictură din Maramureș predomină scenele din Geneză. Această
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
ale tâmplei, delimitate prin chenare, cuprind: o remarcabilă Răstignire, între tâlhari, pe o suită arhitecturală ce amintește decorul picturii de la Biserica Doamnei din București; în arcade pe colonete, Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria Orantă, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe lavițe, în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări: glastre cu flori, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
astfel prezența la Ociu. Programul picturii este bogat. În pronaos, sunt zugrăvite chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui Avram; arhierei și arhidiaconi; „Când s-au pogorât Is. Hs. în pustie
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
Iacov, semnătura de la Cojocani reprezintă cea mai timpurie dintre atestările sale în Munții Apuseni, rodul muncii sale fiind unul dintre cele mai meritorii. Temele iconigrafice și distribuirea lor este următoarea: în centrul bolții, medalioanele cu Domnul Savaot, O pantocrator; Maria Orantă (fără prunc), Sfântul Duh, în chip de porumbel; în registrul de mijloc, sunt zugrăviți, mucenici, în cadru de arcade pe colonete; după un chenar de panglică în val, se desfășoară ciclul Hristologic, în unele scene remarcându-se decorul arhitectonic. Lângă
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]