702 matches
-
a lăsa fraților noștri sfaturi de zidire sufletească” (PSB 19, 319; PG 32, col. 573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart., 2: „Cuvântările de laudă întru pomenirea sfinților nu se vor supune regulilor oratorice ale cuvântărilor de laudă. Că oratorii, în discursurile lor, au ca material pentru laudă faptele și întâmplările din lume; dar pentru aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume să le
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
PG 48, col. 886); Hom. in Phil., 15, 5 (ed. rom., 115; PG 62, col. 296); Vid. (ed. rom., 159; PG 48, col. 607); Hom. in II Thess., 1, 2 (ed. rom., 293; PG 62, col. 472). footnote>. În ceea ce privește arta oratorică, atitudinea lui nu a fost foarte clară. El a pus accentul mai ales pe importanța virtuții și a adevărului față de elocvență, fiind mândru de faptul că nu numai apostolul Pavel, dar și ceilalți apostoli au ignorat „artificiile” oratorice<footnote Chrys
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
În ceea ce privește arta oratorică, atitudinea lui nu a fost foarte clară. El a pus accentul mai ales pe importanța virtuții și a adevărului față de elocvență, fiind mândru de faptul că nu numai apostolul Pavel, dar și ceilalți apostoli au ignorat „artificiile” oratorice<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 139-140; PG 48, col. 670); In Act., , 13, 2 (PG 60, col. 107); Ex. in Ps., 109, 5: „Toată răutatea este izgonită, virtutea este restaurată, harul Duhului este trimis, pescari vameși și făcători
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oratorilor contemporani și, în particular, a profesorului său, Libanius<footnote Chrys., Vid. , 2 (ed. rom., 149; PG 48, col. 601); Pan. Bab., 18 (ed. rom., 339; PG 50, col. 550 556). footnote>, totuși, credea că un anumit număr de artificii oratorice este permis în predicile sale datorită neputinței ascultătorilor de a înțelege preceptele creștine: „Când suntem slabi trebuie să pregătim mult timp cuvântul, să-l facem variat, să aibă pilde și exemple, să fie frumos alcătuit, să aibă fraze oratorice, cadențe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
artificii oratorice este permis în predicile sale datorită neputinței ascultătorilor de a înțelege preceptele creștine: „Când suntem slabi trebuie să pregătim mult timp cuvântul, să-l facem variat, să aibă pilde și exemple, să fie frumos alcătuit, să aibă fraze oratorice, cadențe și altele multele de acestea, ca din toate să putem alege ușor ceea ce este de folos”<footnote Chrys., De proph. obsc., 1, 1 (ed. rom., 508; PG 56, col. 165). footnote>. Așadar, deși Ioan Hrisostom a permis apelul la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Imperfecțiuni provizorii și Îmi amintesc și Îmi imaginez, cu un istoric interesant, atemporare (au fost scrise pe vremea comunismului, În urmă cu 25-30 de ani, dar nu au văzut tiparul decât acum!), au fost prezentate cu mult umor și talent oratoric de autoare precum și de scriitoarea polivalentă Cleopatra Lorințiu și de Înțeleptul scriitor Tudor Octavian, cel care a zis:Să te ferească Dumnezeu de cei care au doar convingeri și nici o Îndoială! Excelentă cugetare! Doamne, câți români valoroși și simpatici foc
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
chiar dacă, în încremenirea timpului nostru, noi nu o vedeam, nu o auzeam și nimic din afara noastră nu conta. Guvernul putea să-și facă de cap cu reformele și dute-vino-ul lui neîntrerupt. Guvernanții n-aveau decât să prospere în aiureala lor oratorică. Pentru mine cu toții puteau să se ducă dracului sau să se umfle până la Dumnezeu, căci acolo aveau să se trezească la picioarele noastre definitiv înfipte în norul paradisiac pe care pluteam, dincolo de care, oricum, nu se putea trece, pentru că nici
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
un fel de oglindă stendhaliană apropiată de Viața ca o pradă, a lui Marin Preda. Acolo, „memoria ca zestre” era regizor, scenarist și operator; convorbirile de acum, din tagma jurnalului (gen N. Steinhardt sau I.D. SÎrbu) sunt discursuri de tip oratoric, fragmentate din cauza situațiilor rebele de sănătate, cunoscute fie de... criticul interlocutor (ocazional), pentru moment, dar În totalitate, de hârtia așteptândă. Eliberarea prin scris rămâne o terapie folosită de orice profesionist actant și martor, depozitar și “comandant” de lumină pentru cuvintele
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
diminutivul Zahu Până, a fost unul dintre miile de victime din rândul elitelor intelectuale ale României care au fost marginalizați sau aruncați în lagărele și închisorile cu regim de exterminare din țara noastră. Înzestrat cu un deosebit talent literar și oratoric, cu pasiune de gazetar și de cercetător al istoriei dialectului și tradițiilor macedo-romanilor, el a fost și a rămas pentru cei care l-au cunoscut și apreciat, un reper emblematic al verticalității și demnității umane. Poet, gazetar, cercetător istoric și
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
anul 1650 când muzicienii din nordul Germaniei au introdus instrumentele muzicale dând naștere la Pasiunea-oratorică, în care sunt înserate episoade meditative, sinfonii, texte biblice, versuri madrigaliene și imnuri. Pasiunea oratoriu este o consecință istorică a evoluției de la Pasiunea-responsorială la Pasiunea oratorică, trecând prin Historia Sacra. Pasiunea-cantată nu este clar definită, ea reprezentând o combinație meditativă a textului patimilor cu versuri selectate ce nu fac parte din narațiunea evanghelică. Formele care au supraviețuit cu succes pe fundalul schimbărilor religioase au fost compozițiile
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ale lui Grigore Bostan, care au lăsat urme trainice în știință, dar mai ales au marcat cultura filologică a românilor din nordul Bucovinei -, profesorul Anatol Ciobanu, din Chișinău, i-a enumerat ,,virtuțile intelectuale și omenești: inteligență sclipitoare, erudiție enciclopedică, talent oratoric, curaj de a spune adevărul, dragoste nețărmurită de neam, părinți, studenți și meleagul unde ”. Profesorul Victor Grecu, din Sibiu, a vorbit - în același context - despre preocupările constante ale ASTREI privind unificarea și cultivarea limbii române literare. Abordând două teme referitoare
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ale lor (Spranger), ori lipsită de minimul de eros și de actorlâc de care are nevoie un om studios ca să exprime transmisibil idei (Vierkandt, Preuss). Cioran va spune lucrurilor mai brutal pe nume. Aproape că nici Hartmann n-are darurile oratorice ale lui Vianu". Ca numai peste o lună să observe cu totul altceva: "La început răsfățat întrucâtva și cam anarhic, n-am găsit destule genii la Universitate și n-am fost mulțumit nici chiar de primirea pe care mi-au
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
în relief). Coerența criteriilor esteticului a înlesnit integrarea operelor mari pe o orbită de universalitate. G. Călinescu mai compusese studii fundamentale dedicate câte unui singur autor proeminent ( Creangă, Eminescu printre alții). Ținând prelegeri la catedră, el cucerise auditoriul prin verva oratorică, un ton al expunerii, intrat în legendă, cu vocea cântată, cu legănări și piruete preparate dinainte ca o înscenare irezistibilă. Pe drept cuvânt s-a afirmat că noua generație de critici și literați a ieșit de sub mantaua lui G. Călinescu
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
altele, fantomatice, vestindu-i pe Sadoveanu, Gib. Mihăescu, V. Voiculescu sau pe cei doi C. Petrescu interbelici. Amalgamate aluvionar, prin forțele de semn întors ale unei personalități contradictorii, cu înclinații lirice pînă la un "roz zaharat", dar și cu răbufniri oratorice vitriolante, curentele literare și școlile subsumate mai degrabă haotic unei opere cu caracter hibrid și eterogen sînt dezavuate tranșant: "Curente literare? Ce importanță pot sa aibă asemenea curente? Dar de școală? cînd un scriitor simte făcînd parte dintr-o școală
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
18 septembrie), în timp ce pachetul Eloquentia îți oferă participare interactivă (cuprinzând construirea, discutarea și testarea în fața publicului a propriului discurs) timp de trei zile. Pentru cei ce își doresc să-și exploreze și mai profund oratorul ascuns, am creat pachetul Ars Oratorica, care include și o ședință individuală de coaching cu mine, după terminarea atelierului. În cadrul acestei ședințe, putem lucra aplicat pe abilitățile dezvoltate în cadrul atelierului, putem analiza un discurs pe care l-ai ținut deja sau te poți pregăti pentru un
E rândul tău la microfon! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82348_a_83673]
-
mai văd în weekend pe la tv , ține predici într-o emisiune pe tvr, nu îl pot urmări însă. L-am văzut și ascultat pe Dan Puric într-o prelegere ținută la facultate. Se numea ‘Despre iubire’. I-am admirat stilul oratoric, stăpânirea de sine, convingerea puternică în ceea ce spunea. Nu pot să spun că am fost de acord cu ideile domniei sale, dar nici împotriva. În mare mi s-au părut utopii, nici macar idealuri. Sigur că ar fi frumos că tinerii să
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
Ștefan Cazimir Navigînd pe marea agitată a politicii, Ștefan Cazimir nu părăsește masa de scris. Fără a mai spune că prestația sa oratorică aparține tot literaturii, autorul încredințează tiparului noi eseuri, articole, studii literare, din cînd în cînd chiar poezii. De fapt, cu poeziile chiar începe, printr-un mic volum intitulat Pentru contra (1991), care conține deopotrivă fragmente de jurnal, ,maxime și conformisme
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
băiat dezghețat care i-a plăcut cartea, făcând mai târziu studii politehnice și devenind apoi învățător. S-a implicat în 1917, odată cu revoluția burgheză rusă din februarie 1917 în mișcarea națională și apoi unionistă din Basarabia. Devine pentru calitățile sale oratorice liderul comitetului executiv al soldaților moldoveni de la Odessa. Este repede remarcat de publicistul și revizorul școlar din Chișinău, George Tofan, care împreună cu Onisifor Ghibu au înființat Partidul Național Moldovenesc: „Asemenea hotărât vorbește marinarul Gafencu de la Odessa, luptător convins care arată
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Nero și a fost obligat să se sinucidă. Helvidius Priscus l-a atacat într-o ședință publică în senat în prezența fiului lui Vespasian, Domițian, pe delatorul care avea pe conștiință cele mai multe mârșăvii săvârșite sub vechiul regim, Eprius Marcellus. Duelul oratoric între cei doi a fost provocat de hotărârea senatului de a trimite o delegație care să-l întâlnească pe principe. Eprius Marcellus susținea desemnarea membrilor delegației prin tragere la sorți conform tradiției, în timp ce Helvidius Priscus argumenta că sorții nu discern
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
el, stabilitatea sistemului, obiectiv apărat chiar și în cele mai incoerente fraze. Să-i dăm cuvântul criticului: "Când Farfuridi se încăpățânează să se întoarcă repetat la una-mie-opt-sute-douăzeci-și-unu-fix n-o face din tembelism anacronic sau din impuls regresiv neîntemeiat: demersul său oratoric, punctat și de alte borne cronologice semnificative, are vădit sens recuperator și integrist, personajul fiind animat de intenția jalonării cât mai convingătoare a unei linii de continuitate (...) Dacă trecem peste cronologia defectuoasă (de la 48 se revine la 34), generată de
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
limitat și închis în interesele sale sau ale grupului ar fi, nu se poate să nu înțeleagă funcția pragmatică a discursului după parcurgerea unui singur capitol, întins pe treizeci de pagini. Titlul însuși ispitește prin formularea interogativă: "Cui servește arta oratorică și de ce?" Pentru cine este cât de cât inițiat în domeniu, realizează că "Micul tratat", de peste patru sute de pagini, e o sinteză ce conține câștigurile și înnoirile acestei arte de la antici, trecând prin Augustin și până la experiențele moderne inspirat exemplificate
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
universal și românesc. Este bine citit subtextul ironic al spusei lui Renan, la finele secolului al XIX-lea, cum că "retorica este singura eroare a grecilor". Slujindu-se de subtilitatea ironiei, gânditorul francez își comunica oblic opinia despre decăderea artei oratorice în vremea sa. Cu profit se citesc paginile economic scrise despre domeniile tradiționale în care a funcționat regalitatea retoricii: juridic, politic, filosofic, literar. Substanțială ca valoare pentru funcția instructivă a tratatului este partea a doua, "Construcția discursului oratoric", de la inventio
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
decăderea artei oratorice în vremea sa. Cu profit se citesc paginile economic scrise despre domeniile tradiționale în care a funcționat regalitatea retoricii: juridic, politic, filosofic, literar. Substanțială ca valoare pentru funcția instructivă a tratatului este partea a doua, "Construcția discursului oratoric", de la inventio - la elocutio și actio. De absolută noutate sunt și paginile despre retorica gestului. O editură de primă popularitate la noi și-ar spori prestigiul, dacă nu cumva și câștigurile, publicând în variantă românească Rhétorique et politique, o carte
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
de altădată", istoricul literar se lansează la un moment dat în exclamații: "E adevărat că moțiuni de cenzură nu s-au prea introdus pentru bunul motiv că guvernele lucrau cu majorități confortabile în Parlament. Dar ce dezbateri consistente - în dueluri oratorice memorabile - au avut loc în Parlamentele României! Și ce mari oratori s-au perindat la tribuna Parlamentului, unele discursuri provocând adevărate ăcutremure parlamentarea! Cei ce s-au trezit la viața politică democratică în perioada postdecembrista sunt uimiți, năuciți sau se
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
la intrarea în portul cel mai mare al statului tînăr din lumea cea nouă... Rușii, la 1917, de pe treapta feudală a țarismului înapoiat, aruncaseră retoric, doar, lozinca Proletari din toate țările, uniți-vă! Zadarnic. Fusese o vorbă goală. Un artificiu oratoric. Pe cînd unirea cealaltă, reală, a mizerabililor și năpăstuiților de pe tot globul, avea să se înfăptuiască practic numai pe acel teritoriu ferit de orice falsuri și de orice propagandă și pe temeiul liberei inițiative și al onestității guvernate de mari
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]