98 matches
-
idee simplă produsă pe calea reflecției. Personal, îl percep pe Remus Georgescu în primul rînd în calitate de compozitor. Nu pentru că, vezi Doamne, creația componistică este cea care-i va supraviețui ci, efectiv, datorită unor lucrări precum Exorcisme pentru flaut și orchestră, oratoriul Cîntare străbunilor sau Concertul pentru orchestră care se constituie în adevărate focare de lumină din lumea subterană a creației sonore. Pe de altă parte, compozitorul Remus Georgescu îmi este mai la îndemînă decît dirijorul ori profesorul. Nu de alta, dar
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
ridicară în grabă mesele în picioare și luară loc și băiatul aproape suit pe dulap își căută ușurat scăparea. În tăcerea de mormânt care se lăsase, m-am așezat în spatele unui pupitru, am răsfoit puțin prin hârtii, așa cum fac mereu oratorii, și am zis: - Vă voi citi o povestioară veselă. Băieții mă priveau ca niște condamnați la muncă silnică ce așteptau o cale de evadare. De abia mai târziu am aflat că participarea la după-amiezile culturale făcea la rândul ei parte
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]
-
dinspre deșertul Gobi spre Universitatea din Cernăuți... I Deasupra noastră, cer de stele ca într-o pagină manuscris, eminesciană. Văzduh cu pictograme și rune, în alfabet hitit, ebraic, etrusc, biblioteci în templul Soare-Apune De pe pământ răsunau coruri antice ortodoxe litanii oratorii cu schije în sânge cantate ale deținuților din Dachau arii madrigale libații ale amazoanelor vikinge Trei vise avui (Pe Nil? Pe malul Volgăi? Pe sub pod de Bahlui?) Legănat de fregata natală văzui în adâncuri: se înălța, în apele roșii, o
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
dirijate", neîncetând să denunțe limitarea (puțin mai târziu suprimarea) libertății de opinie. Autorul Jurnalului acuză nu o dată cenzura care-i desfigurează articolele. Și nu numai lui. El se pronunță la fel de categoric împotriva ideologizării literaturii. La o ședință de la Societatea Scriitorilor, oratorii (citește activiștii) comuniști s-au străduit "să convingă pe auditori că azi nu putem face decât sau artă în folosul imperialismului american (Doamne ferește) sau artă în sprijinul și slava democrațiilor populare, prezidate de U.R.S.S." Astfel, se interzic temele eterne
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
Încă pe programul Radio - Cultural, Vasile Voiculescu a întemeiat emisiunea intitulată „Universitatea Radio” care era duminica pe la prânz. Era un fel de rampă de lansare a tinerilor scriitori. Apoi era profesorul Paul Constantinescu, compozitorul care a realizat două oratorii bizantine, Oratoriul bizantin de Paști Patimile și Învierea Domnului și Oratoriul Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul. Nu există alte creații în muzica clasică sau cultă cu o asemenea încărcătură mistică. Apoi erau scriitorii Ion Marin Sadoveanu, chiar și Eugen
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
emisiunea intitulată „Universitatea Radio” care era duminica pe la prânz. Era un fel de rampă de lansare a tinerilor scriitori. Apoi era profesorul Paul Constantinescu, compozitorul care a realizat două oratorii bizantine, Oratoriul bizantin de Paști Patimile și Învierea Domnului și Oratoriul Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul. Nu există alte creații în muzica clasică sau cultă cu o asemenea încărcătură mistică. Apoi erau scriitorii Ion Marin Sadoveanu, chiar și Eugen Jebeleanu, apoi Anton Dumitriu, mare filosof și logician, care
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
ro. Audierea publică a fost organizată în cadrul proiectului de formare și dezvoltare a Coaliției pentru Educație, finanțat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul este susținut de către Asociația C4C - Communication for Community, Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică și Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație. Persoana de contact: Simona David Crisbășanu, Director Comunicare (0754 222 007, simona@coalitiaedu.ro)
Viitorii profesori au nevoie un altfel de program de pregătire, care să includă mai multă practică, didactică de specialitate și mentorat [Corola-blog/BlogPost/92873_a_94165]
-
despotismului unor ambițioși,vani și speculatori de cele sfinte; iar Biserica o instituție moartă, destinată numai a acompania pe morți la mormânt”, reținem din Testamentul său. Vizionarul Melchisedec din ”Oratoriu” În timpul slujirii la Dunărea de Jos, Episcopul Melchisedec alcătuiește un ”Oratoriu”, un fel de ”Ceaslov mic”, care cuprinde rugăciunile rânduite peste zi: de dimineață, de seară, rugăciunile mesei și altele, pe care creștinul le adresează lui Dumnezeu. Tot aici sunt cuprinse Dumnezeiasca Liturghie, secțiunea Omul creștin și Calendarul. Tot aici adaugă
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Maicii Domnului, 15 august 1714. În acest context, au fost cinstiți prin ridicarea și sfințirea de noi Altare, prin restaurarea ctitoriilor brâncovenești, îndeosebi a Bisericii ” Sfântul Gheorghe Nou” din București, unde odihnește întru veșnicie Voievodul Constantin Brâncoveanu. Tot Melchisedec, în ”Oratoriul” amintit, la ziua de 8 august, după ce precizează sărbătoarea Sfântului Emilian Mărturisitorul, menționează: ”Întru acestă zi s-a întâmplat tragicul sfârșit al marelui Domnitor Mihai Bravul (Viteazul), cel egal cu Marele Ștefan, în anul 1601. Cronica țării spune că viața
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
Sinod al BOR, într-un interviu acordat nouă și publicat în Buletinul Fundației Urechia, 2014, ne spunea că de ceva timp se lucrează la cercetarea vieții și faptelor Voievodului Mihai Viteazul, în vederea canonizării, dar că deocamdată cercetările sunt în lucru. ”Oratoriul” lui Melchisedec Ștefănescu cuprinde și alte note referitoare la alți sfinți crescuți în pământul românesc și ele sunt confirmate prin canonizarea lor din ultimii ani. Deocamdată, ne oprim aici și lăsăm subiectul deschis... Revenind la preocupările Episcopului Melchidesc, putem spune
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
uneori învățate să scrie și să citească, dar numai băieții puteau accede la un nivel superior, urmând, după școală primară, una secundară, în care învățau gramatică greacă și latină, iar ulterior fiind îndrumați spre învățământul superior - școlile de retorica și oratorie, care îi pregăteau pentru a deveni lideri politici sau înalți funcționari în administrație. Familiile române bogate aveau și profesori particulari, pedagogi, uneori aceștia fiind sclavi - oameni învățați, străini, aduși din teritoriile cucerite de români. Antichitatea și-a avut și teoreticienii
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
nu ne mai ascunde În privighetori de ducă Din lăcașul vieții scunde Trece timpul. Vine schimbul Nu mai e de mult o glumă Domnilor, pălește nimbul Diferența e o sumă Și cu care datorie Mori în fecare zi Totul e oratorie Până când nu va mai fi! Mor vocalele în noi Și n-ai ce să pui în loc Nu mai cresc altele noi Nici mai bune, nici deloc Ne-a păscut seceta care Ne-a iubit de mici și dacă Plânge vântu-n
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356639_a_357968]
-
considerabil de la programă tocmai pentru ne expune unor analize comparative. Dezvoltarea mea a depins de activități extracuriculare, precum debate-ul, dar acum 10 ani cluburile de debate erau mult mai rare în țară decât acum. Mișcarea ARDOR (Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică) s-a dezvoltat enorm însă și în mare parte din orașele din țara există cel puțin un club acum. Nu știu dacă mai e cazul, dar la un moment dat în urmă cu câțiva ani, existau inclusiv ore
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public () [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
ofertă națională pentru învățământul liceal, filiera teoretică, profilul umanist, specializarea științe sociale: Denumirea disciplinei (exemple de titluri) Tipul opționalului (disciplină nouă/integrat) Neuroștiințe Disciplină nouă Politologie Disciplină nouă Gândire critică Disciplină nouă Etică aplicată Disciplină nouă Comunicare mediatică Disciplină nouă Dezbatere, oratorie și retorică Disciplină nouă Multiculturalism și minorități Disciplină nouă Istoria filosofiei Disciplină nouă Filosofi români Disciplină nouă Drepturi de autor și proprietate intelectuală Disciplină nouă Strategii de comunicare Opțional integrat Sănătate mentală Disciplină nouă Marketing și social media Disciplină nouă
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299360]
-
specializarea filologie: Denumirea disciplinei (exemple de titluri) Tipul opționalului (disciplină nouă/integrat) Istorie orală, istorie trăită, istorie povestită Disciplină nouă Limba neoelenă și civilizația Greciei Antice Disciplină nouă Gândire critică Disciplină nouă Etică aplicată Disciplină nouă Comunicare mediatică Disciplină nouă Dezbatere, oratorie și retorică Disciplină nouă Limbă modernă 3 Disciplină nouă Elemente de lingvistică generală Disciplină nouă Drepturi de autor și proprietate intelectuală Disciplină nouă Strategii de comunicare Opțional integrat Literatură și artă Disciplină nouă Idei și mentalități Disciplină nouă Persuasiune și
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299361]
-
nu ne mai ascunde În privighetori de ducă Din lăcașul vieții scunde Trece timpul. Vine schimbul Nu mai e de mult o glumă Domnilor, pălește nimbul Diferența e o sumă Și cu care datorie Mori în fecare zi Totul e oratorie Până când nu va mai fi Mor vocalele în noi Și n-ai ce să pui în loc Nu mai cresc altele noi Nici mai bune, nici deloc Ne-a păscut seceta care Ne-a iubit de mici și dacă Plânge vântu-n
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342516_a_343845]
-
de categorie internațională care a îmbrățișat pe langă teatru și nouă genuri de muzică, pe care le-a cântat cu un deosebit succes, de-a lungul celor peste 60 de ani de activitate: opereta, operă, concert cameral (lied), concert vocal-simfonic, oratoriu, romanța românească (pe care a studiat-o cu ilustra Maria Tănase), canțoneta italiană, genul muzicii populare românești, stilizate și genul muzică ușoară, românească și străină (franceză și americană). În acest sens, are mii de afișe, programe, cronici, fotografii din peste
DE VORBA CU DAN IORDACHESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344949_a_346278]
-
în aceste rostiri este că ele trec dincolo de cadrele înguste ale cazaniei, așa cum poate fi întâlnită la Coresi sau la Varlaam, cu configurația ei stereotipă și substanța abstractă. Firește, A.I. nu improvizează, el urmează regulile omileticii, având în minte pilda oratoriei bizantine (și îndeosebi pe Ioan Hrisostom și pe Theofilact). Cuvântările lui, care conțin pasaje de fină exegeză teologică, nu sunt însă nicidecum o expunere seacă și pedantă. Predica are viață, culoare și, în mișcarea ei, când solemnă și înfiorată de
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
găsește pretutindeni, în toate ramurile de muncă, de aspirațiuni: meserie proastă - afară de meseria politică - nu există. La ce servește politica? Câtă înjosire, câtă umilire, câtă împuținare a omului nu cuprind acele esplicațiuni mai mult ori mai puțin întortocheate, acele precauțiuni oratorii, acele vorbe cu două înțelesuri, reticențele neleale, scuzele, făgăduințele de-a nu mai face pe viitor ceea ce s-a făcut în trecut, programele propuse ș. c. l. Niciodată ștrengar n-a tremurat așa înaintea dascălului, niciodată lacheu parvenit nu s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și nu de ea e vorba. Ceea ce simțim cu toții însă sunt relele reale cari bântuie țara, rele cari nici au a face măcar cu principiile conservatoare sau cu cele liberale și pentru a căror înlăturare nu se cere dialectică și oratorie, ci muncă, echitate și adevăr. Mizeria materială și morală a populațiunilor, destrăbălarea administrației, risipa banului public, cumulul, păsuirile, corupția electorală, toate acestea n-au a face, la dreptul vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Simonescu, București, 1967; Scrieri, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 1967; Opere, vol. I: Beletristică, studii literare, culturale și sociale, îngr. și introd. Dan Simonescu, București, 1974, vol. II: Scrieri istorice, îngr. și introd. Alexandru Zub, București, 1976, vol. III: Oratorie I, partea I, îngr. Vladimir Diculescu, București, 1983, partea II, îngr. Vladimir Diculescu, introd. Dan Berindei, 1987, vol. IV: Oratorie II, partea I-IV, îngr. și introd. Georgeta Penelea, București, 1977-1987, vol. V: Oratorie III, partea I-III, îngr. și
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
îngr. și introd. Dan Simonescu, București, 1974, vol. II: Scrieri istorice, îngr. și introd. Alexandru Zub, București, 1976, vol. III: Oratorie I, partea I, îngr. Vladimir Diculescu, București, 1983, partea II, îngr. Vladimir Diculescu, introd. Dan Berindei, 1987, vol. IV: Oratorie II, partea I-IV, îngr. și introd. Georgeta Penelea, București, 1977-1987, vol. V: Oratorie III, partea I-III, îngr. și introd. Georgeta Penelea, București, 1984-1989; Scrieri literare, îngr. și postfață Paul Cornea, București, 1976; Reflecții, îngr.și pref. I.D. Pârvănescu
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
umor introdusă, când e cazul, în relatare, prin comentarii ironice și sarcastice, nu rareori, prin patosul mâniei, dar mai ales prin duioșia unor caracterizări, prin vibrația evocărilor. Posibilități de cultivare a unor asemenea însușiri oferă, prin definiție, publicistica, memorialistica și oratoria. În toate aceste genuri I. a strălucit și e un scriitor în toată puterea cuvântului. Fie că exaltă dragostea de neam și pledează pentru conservarea tradițiilor, fie că recomandă sau denunță vreo carte ori prin radio dă „sfaturi pe întunerec
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
cu disciplinele cunoașterii 12. Această lumină nouă aruncată asupra disciplinelor avea cel puțin un merit: acela de a reconsidera și a restaura statutul paideutic al disciplinelor tradiționale care, în „era curriculumului modern”, fusese supus criticilor defăimătoare ale adepților interdisciplinarității, precum și oratoriei deșănțate a nondirectiviștilor și teoreticienilor „curriculumului centrat pe learner”. Ideea redefinirii disciplinelor ca membre ale „comunității Marelui Discurs Omenesc” nu a avut răsunet în anii ’60, dar a fost redescoperită în anii ’80, din perspectivă postmodernă, când J. Pagano (1981
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1964). Colaborează, de-a lungul vremii, la numeroase periodice („Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Scânteia”, „România liberă”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Steaua” ș.a.). Volumul Cântarea cântărilor (titlul e însoțit de precizarea: „Oratoriu profan pentru soliști, coruri și orchestră. I. Texte după pretextul Bibliei”), semnat Marcel Bresliska și tipărit în 1938, în regia autorului, sub o înfățișare de rafinament cert (foiță aurie pe copertă, hârtie excelentă, caractere tipografice elegante, tipar deosebit de îngrijit), conținând
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]