428 matches
-
și limbă, evoluând în timpul secolelor XVI, XVII-lea și XVIII-lea de la trama politică la cea a monodiei acompaniate. La Händel ultimul mare compozitor de anthem, influența muzicii intrumentale italiene și ale coralului german va deschide calea epocii glorioase a oratoriului<footnote The Oxford Companion to Music, ed. Alison Latham, 48-50. footnote>. Genuri muzicale religioase 1. Coralul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Coralul”, (București, Editura UNMB, Glissando, 2011), 60-92. footnote> este imnul congregațional din liturghia luterană. Caracteristicile formale și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
având o muzică convențională sau de calitate inferioară, scrise de Andreas Hammerschmidt (16111675), Johann Rudolph Ahle (n. 1650) sau de Karl Wolfgang Briegel. Stilul german protestant se va impune mai ales în creația de Cantate și Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
texte biblice. Prin cantatele religioase ale lui Mendelssohn se poate spune că se continuă istoria genului de după Bach. 6. Pasiunea<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Pasiunea”, 140182. footnote> este un gen muzical insuficient definit, dar foarte apropiat de Oratoriu care se inspiră exclusiv din textele Evangheliilor după Matei, Marcu, Luca și Ioan și este caracterizat prin introducerea pateticului pentru a descrie evenimentele premergătoare crucificării lui Iisus Hristos, judecata, suferințele din ultimele ore ale vieții Sale, tragica moarte și înmormântarea
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Sacra. Pasiunea-cantată nu este clar definită, ea reprezentând o combinație meditativă a textului patimilor cu versuri selectate ce nu fac parte din narațiunea evanghelică. Formele care au supraviețuit cu succes pe fundalul schimbărilor religioase au fost compozițiile de Pasiune și Oratoriu care pentru mult timp au fost strâns legate una de alta. Pasiunea scripturală s-a intercalat cu elemente non scripturale, așa cum s-a întâmplat la J. S. Bach și a supraviețuit cu succes la Hamburg în lucrările lui G. Ph
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Neri (1515-1595). Având rădăcini în dramele liturgice medievale (Sacrae rappresentazioni) și cu denumirea preluată de la sala de meditații și rugăciunea bisericilor catolice; stilul și forma genului au cunoscut o evoluție și claritate precum și noua amploare atât vocală cât și instrumentală. Oratoriul apare de trei ori în creația lui J. S. Bach prin Oratoriul Înălțării (1734), care este o altă denumire a cantatei Lobet Gott în Seinen Reichen, narațiunea muzicală despre Înălțarea lui Iisus fiind atribuită Evanghelistului, Oratoriul de Paști (1736), singura
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
denumirea preluată de la sala de meditații și rugăciunea bisericilor catolice; stilul și forma genului au cunoscut o evoluție și claritate precum și noua amploare atât vocală cât și instrumentală. Oratoriul apare de trei ori în creația lui J. S. Bach prin Oratoriul Înălțării (1734), care este o altă denumire a cantatei Lobet Gott în Seinen Reichen, narațiunea muzicală despre Înălțarea lui Iisus fiind atribuită Evanghelistului, Oratoriul de Paști (1736), singura creație pentru liturghie în care textul este prezentat sub forma unui dialog
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
vocală cât și instrumentală. Oratoriul apare de trei ori în creația lui J. S. Bach prin Oratoriul Înălțării (1734), care este o altă denumire a cantatei Lobet Gott în Seinen Reichen, narațiunea muzicală despre Înălțarea lui Iisus fiind atribuită Evanghelistului, Oratoriul de Paști (1736), singura creație pentru liturghie în care textul este prezentat sub forma unui dialog ritmat și Oratoriul de Crăciun (1734), cel mai cunoscut și cântat. Pasiunea reprezintă în creația lui J. S. Bach suma întregii sale experiențe artistice
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
care este o altă denumire a cantatei Lobet Gott în Seinen Reichen, narațiunea muzicală despre Înălțarea lui Iisus fiind atribuită Evanghelistului, Oratoriul de Paști (1736), singura creație pentru liturghie în care textul este prezentat sub forma unui dialog ritmat și Oratoriul de Crăciun (1734), cel mai cunoscut și cântat. Pasiunea reprezintă în creația lui J. S. Bach suma întregii sale experiențe artistice, ilustrând toată măsura talentului său. În secolul al XVIII-lea s-au pus bazele diferitelor tipuri de Pasiuni. Vechiul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
diferitelor tipuri de Pasiuni. Vechiul tip, fără instrumente muzicale, dar înfrumusețat cu imnuri a fost ignorat de majoritatea compozitorilor. Al doilea tip, Pasiunea-oratorică, era cu mult mai artistică și legată de textul evanghelic. Al treilea tip de Pasiune era un Oratoriu propriu-zis, scris în stil operistic și care avea text complementar (libret) la cel biblic. În fine al patrulea tip de Pasiune, a fost o Meditație lirică a patimilor, fără dialoguri directe. Singura deosebire, între diferitele feluri de Pasiuni în funcție de terminologia
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Fostul logodnic, prințul Maxențiu, o asemănă, în agoniile ftiziei, unei creaturi a paradisului. în fine, muzicianul Marcian, căruia Elena îi acordă onoarea dirijării concertului, își exteriorizeză iubirea, optând firește pentru o declarație pe portativ. Pregătit în secret, un fragment de oratoriu, dedicat ei, va fi introdus ca o surpriză în programul concertului. Că snobismul Elenei motivează demersul organizării concertului, o spune explicit autoarea. Tot ea ne avertizează însă că vocația artistică a doamnei Drăgănescu e autentică. Elena e o bună pianistă
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
tristețea (...) Prohodul surprinse neplăcut toată asistența înturnată de la beatitudinea zilei de primăvară". în plină ceremonie mortuară, o neașteptată cotitură se produce însă. într-un colț retras al bisericii, "curmând isonul popesc", un grup vocal intonează Coralul, piesă componentă a unui oratoriu de Bach. Este surpriza și omagiul oferit de dirijorul Marcian defunctei, dar mai ales Elenei, de care este în secret îndrăgostit. O sublimă vibrație electrizează asistența. "Dumnezeirea armoniei" o sudează, pentru o clipă, dar o clipă cu ecouri adânci și
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
dezvăluie celor prezenți imaginea palpabilă a abisurilor lor sufletești, a ființei lor disociate între futile și vinovate pasiuni lumești și o idealitate conturată confuz în revelația frumosului, în forma lui supremă, muzica, a frumosului ca ipostază supremă a vieții. Episodul oratoriului din biserica Amzei aduce pentru prima oară în roman imaginea unei societăți bucureștene șlefuite nu prin "norma supraindividuală", altfel spus prin cultivarea aparențelor (cf. N. Manolescu), ci printr-o autentică zguduire produsă în adâncurile spiritului și adusă la suprafață de
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
Nu din întâmplare, singura care iese din biserică mai înrăită ca niciodată (dar și singura despre care știm cu precizie că e opacă la chemările muzicii!) este "buna Lina". Soțului ei, în schimb, emoția zilei, accentuată de melodia divină a oratoriului, îi aduce pare-se pocăința, căci din spusele lui Marcian aflăm decizia lui de a se întoarce la repetiții. Pe flușturatecul Lică îl regăsim tulburat: de remușcări? de golul lăsat de pierderea Siei, "camarada credincioasă și arțăgoasă ca un câine-lup
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
obținere a invitațiilor, toalete, bufet de gală etc. - serata de muzică sacră ar fi avut un inevitabil iz de sindrofie. Clanul Halippilor ar fi fost condamnat fără drept de apel la o imagine de searbădă, imorală exterioritate. Reverberația sacră a oratoriului din biserică a scos, în schimb, în evidență sensibilitatea, omogenitatea, vitalitatea robustă, într-un cuvânt, umanitatea lui. Ideia aceasta emană implicit din celebrul final al romanului, expediind într-o singură frază relatarea despre spectacolul pregătit pe tot cuprinsul cărții : "A
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
opera maestrului, ci inclusiv în muzica noastră în secolul trecut, sunt creații memorabile în muzica europeană a timpului. A compus pe textele marilor literați gânditori, precum Heidegger, Urmuz, dar și pe texte populare de mare încărcătură spirituală; am în vedere oratoriul Miorița, spre exemplu. în mod firesc, drumul creației sale a fost însoțit de o treptată, de o necondiționată recunoaștere în planul vieții noastre muzicale, în planul vieții muzicale europene. La numai douăzeci de ani, în anul 1946, primea laurii Premiului
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
de măcinat sunete. Binevoitorii, dimpotrivă, ar motiva că este un mijloc eficient de a convinge masele ce nu cugetă destul. Iar eu vin și spun că aduce oarecum cu a te dezbrăca în public. Numai că la Madeleine un atare oratoriu îl prezintă pe compozitor într-o ținută impecabilă, de gală. Nu numai haina face pe om, ci și circumstanțele, căci ele te pot îmbrăca și dezbrăca după cum le este pofta. Și, bineînțeles, interesul. Două chipuri, aceiași ochi. Două priviri, același
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
alte... teatre. Vom reveni după o eventuală revizie tehnică! Așadar, să (ne) revenim la sufrageria noastră: după o anumită cantitate de "tărie bistrițeană", prietenul Haralampy se întoarce cu spatele spre televizorul din sufragerie renunțând astfel la vizionarea lucrării muzical-distractive "Dosariada" - oratoriu național pentru Cobză, Nai, Sarangă, Acordeon și Saxofon (adică: CNSAS), în primă audiție. - Ce faci, domnu' Cory?, îl întreabă nevastă-mea Coryntina. Nu te interesează? - Pe mine, doamnă? Apăi, Doamne, trăznește-o muzică, de n-o știu pe de rost... Urmărește
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
În opinia muzicologului rus Mihail Aranovski, simfonia ca gen reprezintă o formă specifică a concepției asupra Omului (sau Ființei) și este încadrată în imaginea unei evoluții istorice pe care aceasta o suportă, trecând prin etapele successive dominate de genurile Misei, Oratoriului sau Operei și cu un ipotetic punct final între limitele concepției de Simfonie. Extrapolând spre viitor caracterele Misei ca gen purtător al concepției teocentrice asupra Omului, Aranovski emite o ipoteză asupra unui gen corespunzător ca imagine și funcții, însă într-
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
avut posibilitatea să folosească copii de la orfelinatele din Paris, care se aflau sub patronajul împărătesei. Inițial, compoziția a fost concepută pentru două coruri mixte. Ideea introducerii corului de copii i-a venit ceva mai târziu, după ce a auzit în Germania oratoriul „Mathias Passion“ de J. S. Bach, în care primul număr coral este cântat de două coruri mixte și un cor de copii. Pentru interpretarea lucrării sale, Berlioz a prevăzut un număr mare de executanți - 600 de copii (acest număr nu
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
plan local și național, ale unor mari lucrări vocal-simfonice, printre care Te Deum de A. Bruckner, Missa în La major de C. Frank, Te Deum de Marc-Antoine Charpentier, Missa în Re major de A. Dvorak, Stabat mater de Fr. Schubert, Oratoriul de Paști de J. S. Bach, Missa „Credo“ de W.A. Mozart, Oratoriul „Christos pe Muntele Măslinilor“ de Ludwig van Beethoven etc. Începând din 1993, Walter Kindl este conferențiar, apoi profesor la Facultatea de Muzică a Universității de Vest. Doctoratul
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
de A. Bruckner, Missa în La major de C. Frank, Te Deum de Marc-Antoine Charpentier, Missa în Re major de A. Dvorak, Stabat mater de Fr. Schubert, Oratoriul de Paști de J. S. Bach, Missa „Credo“ de W.A. Mozart, Oratoriul „Christos pe Muntele Măslinilor“ de Ludwig van Beethoven etc. Începând din 1993, Walter Kindl este conferențiar, apoi profesor la Facultatea de Muzică a Universității de Vest. Doctoratul în muzică l-a obținut la Universitatea din Leipzig. Este coautorul cărților „Dicționar
Agenda2003-50-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281814_a_283143]
-
să aducă românilor momente de relaxare în compania unor documentare care se înscriu în spiritul Învierii Domnului, cât și reportaje și interviuri dedicate unor muzicieni renumiți sau unor evenimente marcante. Telespectatorii pot urmări vineri, 13 aprilie, de la ora 22.15, Oratoriul "Patimile după Ioan" ("Johannes Passion") de Johann Sebastian Bach, înregistrat în anul 2007, la Catedrala din Lausanne. Sâmbătă, 14 aprilie, de la ora 14.00, TVR Cultural difuzează un documentar realizat de Filaret Acatrinei în memoria Preafericitului Patriarh Teoctist și să
Programe Speciale de Paşti, la TVR Cultural () [Corola-journal/Journalistic/23104_a_24429]
-
Gabriela Popescu, Theodore Coresi. Programul muzical include Divertismentul pentru coarde în Re major, ariile lui Fiordiligi și Ferrando din opera „Cosi fan tutte“, aria lui Cherubino din „Nunta lui Figaro“ și aria lui Sarastro din „Flautul fermecat“, precum și „Hallelujah“ din oratoriul Mesiah de Georg Friedrich Händel-W. A. Mozart. „Spațiile alterității“ l La Galeria Pro Arte Galeria Pro Arte din Lugoj va găzdui în acest sfârșit de săptămână cea de-a IX-a ediție a sesiunii de comunicări cultural-științifice „Spațiile alterității“, menită a crea
Agenda2004-26-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282575_a_283904]
-
chiar și o Ioană cu idei socialiste (a lui Peguy), iar la începutul anilor '30 s-a născut și o Ioană Dark, proletară în Chicago (Sfînta Ioana a Abatoarelor, de Brecht). La sfîrșitul anilor '30, Paul Claudel a scris un oratoriu dramatic, Ioana pe rug, cu muzica de Arthur Honegger... Între sanctificare și demitizare, între tragedie și farsă, între terestru și metafizic, personajul Ioanei d'Arc își continuă drumul, și e departe de a-și fi epuizat resursele. Ce face, acum
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
Ionel Voineag, Gheorghe Roșu, Corul Radio, ămpreună cu un vechi partener, Aurel Grigoraș. Dar și Dumitru Capoianu (ămplineste și el, 70 de ani luna aceasta!) căruia Conta i-a cântat, ăn fine, un fragment dintr-o lucrare interzisă prin 1985: Oratoriul Flăcări de sânge. Tatăl nostru la sfârșit de mileniu (solo recitare Constantin Codrescu) pe versuri de Eugen Jebeleanu: "Tatăl nostru, carele ești an ceruri/ coboară, daca esti, pe pamant"...
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]