183 matches
-
lu’ Dovlete Și Mărin al lu’ Sticlete, În ziua de Dragobete Coborâră-n sat la fete. Ion îi zise: - Vai, Sticlete, Ce ne facem, mă’ băite?... Prea veniră multe fete... - Bag de seamă că-ți e teamă!? Mă Dovlete, Ești orbete!... Doar nu-s toate pentru tine...” - Atunci, cum facem, Mărine? - Ca să mă-nțelegi pe mine, Mergi în urma mea, cretine! Dacă m-am oprit la una... Tu, salut-o pe vecina. Mâna dacă am să-i pup; Faci la fel, ai
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
lu’ Dovlete Și Mărin al lu’ Sticlete, În ziua de Dragobete Coborâră-n sat la fete. Ion îi zise: - Vai, Sticlete, Ce ne facem, mă’ băite?... Prea veniră multe fete... - Bag de seamă că-ți e teamă!? Mă Dovlete, Ești orbete!... Doar nu-s toate pentru tine...” - Atunci, cum facem, Mărine? - Ca să mă-nțelegi pe mine, Mergi în urma mea, cretine! Dacă m-am oprit la una... Tu, salut-o pe vecina. Mâna dacă am să-i pup; Faci la fel, ai
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
că nu se poate, Schimbă, neică, pălăria! Neică, schimb-o cât ai timp N-aștepta să intri-n iarnă! Vine gerul, iar pe câmp... Când zăpada o să cadă, Nici-o frunză nu găsești; Ai să-ngheți. Căciulă caldă Nu primești de la orbeți... Le-a mai zis asinu-n coastă, Sufletul când și-l trăgea: - Alegerea ta fu proastă... Iar mai vrei o cacialma? A mugit, fiind supărat: Au în traistă gogoșele... Spune, nu te-ai săturat De atâtea minciunele? AI CHENZINĂ, O BĂTUTĂ
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
trăiți! La garnizoană; Păi, un trin afurisit ... Îl pierdui chiar de sub nas, Chip nu fuse să-l mai prind; Să merg pe jos ... mi-a rămas, Ah!... că-mi vine să și plâng. - Ca să vezi! ... te-ntârziară? - Nene, sunt niște orbeți! Trebuia s-ajung de-aseară. - Mă juvete, fură beți? Cum de te lăsară-n gară?! Muica lor! ... de pehlivani. I-aș fi făcut de ocară, Că nu mă uitau trei ani. - Dracu' știe cum mai fură! ... Cine crezi că-i
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
la orișicine, că l-a văzut pe necuratul la puțul sec și că semăna cu o capră cu buza lăsată și care mesteca ciungă. Mai departe, noroc cu niște străini care aveau drum pe acolo, m-au auzit strigând ca orbetele după ajutor, le-am spus de la început despre capră să nu mi-o mai trântească și ei a treia oară în cap, că nu mai suportam, m-au tras afară și gata. Asta e totul. - Bună ziua domnu' Sebastian. - Bună ziua nea
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
DRAGOBETE, DUPĂ FETE Ion Nătângu lu’ Dovlete Și Mărin al lu’ Sticlete, În ziu de Dragobete Coborâră-n sat la fete. Ion îi spuse: - Vai, Sticlete, Ce ne facem, mă’ băite?... Prea veniră multe fete... Că-mi e teamă! - Ești orbete!... Doar nu-s toate pentru tine...” - Atunci, cum facem, Mărine? - Ca să mă-nțelegi pe mine, Mergi în urma mea, cretine! Dacă m-am oprit la una... Tu, salut-o pe vecina. Mâna dacă am să-i pup; Faci la fel, ai
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOATĂ VIAȚA ALERGĂM DUPĂ LUMINĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fără nici un preaviz A căzut idebu-n pană Și ne zbatem de pomană Ca orbetele la kwiz N-am lumânare, n-am opaiț Iarna nopțile-s mai lungi Și nu ai acum s-o alungi bezna. Și să-i dai cu baiț Nu am gaz, și-mi este greu N-am feștilă ca să ard Și
TOATĂ VIAŢA ALERGĂM DUPĂ LUMINĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356682_a_358011]
-
proaspăt vopsite și nu știi niciodată când mai ai ne-voie de ele. Și dacă vrei să te scap eu de băbătia (arată la Coana mare) te fac invizibil c-am mai făcut și pe alții. Te caută baba ca orbetele zua în amiaza mare. HALVIȚĂ: Săru' mâna Coană Mare. Ce tânără și frumoasă este mireasa noastră (încearcă să-i scoată inelul din deget, se ferește de tânăra subofițer, ia cutia de bomboane, îi bagă lui Firică o bomboană în gură
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
sânilor dumneaei. Apoi, pișicherii, s-au dat ca pe tobogan în valea adâncă dintre sâni.Ca niște obraznici ce sunt, au coborât pe sub rochie până...Chiar, până unde au coborât ochii mei? Că eu nu mai vedeam nimic. Bâjbâiam ca orbetele până când am dat nas în nas cu frumoasa doamnă. Dumneaei m-a ocolit elegant: -Fiți mai atent, domnule! Am început să bâjbâi, dând din mâini: -Ochii mei!..ochii mei!.. Speriată, doamna s-a ferit: -Ce vreți să spuneți? Fiți mai
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
chioară, beznă Ca un lanț de gleznă Vremea care plouă Curge din urcior Larg șuvoi de noapte Că mă și-nfior Toate aceste șoapte Pană de lumină În reprize scurte Cine e de vină Că n-ajung în curte? Pipăi de orbete Cu mâinile-ntinse Pe lângă perete Și tâmplele ninse Câinele mă latră Parc-aș fi un fur Mă-mpiedic de vatră Și-mi vine să-njur! Referință Bibliografică: Unu două ș nouă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 531
UNU DOUĂ Ş NOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357565_a_358894]
-
după cele două căciuli și baba Cloanța și alte babe, dar bâta de alun o plesni pe Cloanță drept în frunte, rostogolind-o până-n sala tronului. Văzând că se întâmplă ceva, Viscorilă și alte câteva Vânturi Lățoase se buluciră ca orbeții pe coridoare și, de beți ce erau, suflau în prostie, spărgând ferestrele și policandrele de gheață, de erau să distrugă tot palatul dacă nu intervenea Iarna, cu un harapnic plumbuit în mână, biciuindu-i: - Ho, blestemaților, v-ați îmbătat ca
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
care s-a rotit Prin saloanele puterii!... Ați văzut cum ne-a mințit, Și madam ne-a dat uitării? Dualistă, cu suplețe... Mângâia și îmi punea Printre roți, la spițe bețe, Ca s-ajungă prima, ea! Cu o clică de orbeți!... Fraților, partidu-a-mpins; Este sus, cred că-l vedeți? ...Nasul nu-i mai e de-atins. Să-i vorbiți? Vai! Nici atât; Ea conduce peste tot... Ne-a băgat la toți, pe gât, , Laba ei,... până la cot. Unde-s adversarii?!... Tac, Și
NONE VULPEA-N FRAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342511_a_343840]
-
fete Ion Nătângu lu’ Dovlete Și Mărin al lu’ Sticlete, În ziu de Dragobete Coborâră-n sat la fete. Ion îi zice: Vai, Sticlete, Ce ne facem, mă’ băite?... Prea veniră multe fete... Bag de seamă... îmi e teamă - Ești orbete!... Doar nu-s toate pentru tine...” - Atunci, cum facem, Mărine? - Ca să mă-nțelegi pe mine, Mergi în urma mea, cretine! Dacă m-am oprit la una, Tu, salut-o pe vecina... Mâna dacă am să-i pup; Faci la fel, ai
ÎN ZIUA DE DRAGOBETE, DUPĂ FETE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343503_a_344832]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CERTITUDINEA Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CERTITUDINEA Ca un orbete printre anotimpuri trec ca pe sub ramurile unduitoarelor sălcii cu mugurii plesnind de seva clipelor ce or să vină tot căutând fără a regăsi altceva decât golul prezentului ce-mi lunecă printre degete singura certitudine totuși atât de răbdătoare cu mine
CERTITUDINEA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380058_a_381387]
-
sa la stârpirea șoarecilor din beci. Se strecurase cu frenezie printre butoaiele pivniței și, adulmecând ca un copoi, dibuise imediat cuibul rozătoarelor. Cât suferise că nu-i putuse prinde pe cei mari, scăpați de zgomotele căutării! Se mulțumise și cu orbeții neîmbrăcați, rămași în culcuș fără apărarea părinților. Îi vârâse degrabă într-un sac, aruncând bietele lighioane în focul din spatele casei, la care bunica tocmai fierbea niște rufe. O supărase tare rău pe bătrână cruzimea faptei! Dar el nu o luase
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
din muzee scorțoase Căci lumea-i afară, în carne și oase Cu soare, și ploaie, și flori de caisă. De sute de ani agațată-n perete În van așteptând leonarzi să sosească Te mângâi cînd proștii, și toți gură-cască Ticsiți ca orbeții, îți zvârl epitete. Privirea ți-e zâmbet, sau ură mocnită, Cum mii de docenți se tot țin să explice, Dar ce rost au vorbe - distinse, mojice... Când inima ta stă-ntr-un cui răstignită? Te-aștept până-n seară, la crâșma
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
mormăiau, fluierau a pagubă și gesticulau larg, dând din mâini a lehamite: --Imposibil, dom’le, imposibil! --Aici e ocnă, bă, tăticule! Da’, ce zic eu ocnă, că e durere mare! --Aoleu, nene, mare tâmpit ai fost, dacă ai intrat ca orbetele în groapa asta! Bietului Mototolea îi venea să plângă, dar și să le tragă o înjurătură de mamă acestor derbedei. Însă, pricepu că nu poate reacționa așa, în starea în care se afla. De aceea schelălăi, ca o jigodie trasă
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
Pe la subsuori și barbă, Prea sunt cruzi, prea tinerei... Ici și colo, săltând clisa Prinsă între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-a Rupt buricul ca la țânci. Musculițe parcă bete Zbor spre soarele firav, Din pământ iese-un orbete Ce, la ochi, pare bolnav. Vrăbiuțele fac larmă Și-și iau zborul ciorile: Ies ostași dintr-o cazarmă Și stârnesc furorile: Trece-o fată mai sprințară Îmbrăcată cam sumar, Semnul că-i semn de primăvară Look-ul ei vestimentar. Nu
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
o rază de lumină. Apoi, începură să facă tărăboi și, deschizând ușa odăiței binișor, se strecurară unul câte unul afară, iar ultimul strigă: ― Ei, hai, flăcăule, acum ia-te după noi! Tejghetarul întinse mâinile și-ncepu să bîjbiie ca un orbete încoace și încolo, cu grijă însă, cu să nu se lovească! În această vreme, pungașii fugiră prin dos; iar hangiul, văzând că tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odăiță să vadă ce s-a întîmplat. Intrând, tejghetarul îl
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de cît de Încărcate erau mașinile, și mai conta și dacă erau femei Înăuntru, asta pentru că orbul mirosea destul de tare, mai ales iarna. Însă pînĂ la urmă oprea cineva, pentru că era totuși un orb. Toți Îl știau și-i ziceau Orbete, care În partea aia a țării reprezintă o poreclă drăguță pentru un orb, și numele sălii În care-și făcea meseria era The Pilot. Chiar lîngă ea mai era o sală, tot așa, cu jocuri și restaurant, și Ăsteia-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
toată noaptea și-i găseai Întotdeauna acolo pe clienții de dimineață - din zori pînĂ la zece, băuturile erau gratis. Erau singurele locuri din Jessup și n-ar fi fost nevoie să se zbată atît. Dar așa se făceau lucrurile acolo. Orbete prefera The Pilot probabil pentru că aici aparatele erau toate lipite de peretele din stînga, cum intrai. Asta Îl făcea să se simtă mai sigur pe sine decît la The Index, unde erau Împrăștiate, pentru că era mai mult spațiu. În noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
De obicei mi-era greu să mă uit la el, dar acum Îl priveam atent, pentru că nu puteam Înțelege cum de-a Înghețat așa de rău, din moment ce Îl lua mereu cîte o mașină. În cele din urmă l-am Întrebat: — Orbete, cît ai mers pe jos? M-a dat jos Willie Sawyer mai Înainte de podu’ de peste calea ferată. Și pînĂ s-ajung aici n-a mai trecut nici o mașină. — De ce te-a dat jos? Îl Întrebă cineva. — Cică miros prea urît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dat jos Willie Sawyer mai Înainte de podu’ de peste calea ferată. Și pînĂ s-ajung aici n-a mai trecut nici o mașină. — De ce te-a dat jos? Îl Întrebă cineva. — Cică miros prea urît. Cineva trase de mînerul unui aparat și Orbete Începu să asculte atent la morișca aparatului. Nu ieși nimic. — Joacă cineva p-aici? mă Întrebă. — N-auzi? N-aud nimic Încă. Nu-i nici un tip, Orbete, și e miercuri. — Știu ce zi e azi. Nu te-apuca să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Întrebă cineva. — Cică miros prea urît. Cineva trase de mînerul unui aparat și Orbete Începu să asculte atent la morișca aparatului. Nu ieși nimic. — Joacă cineva p-aici? mă Întrebă. — N-auzi? N-aud nimic Încă. Nu-i nici un tip, Orbete, și e miercuri. — Știu ce zi e azi. Nu te-apuca să-mi spui tu ce zi e. Orbete trecu pe lîngă aparate, pipăind În toate să vadă dacă n-o fi uitat careva ceva monede. Normal că nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
morișca aparatului. Nu ieși nimic. — Joacă cineva p-aici? mă Întrebă. — N-auzi? N-aud nimic Încă. Nu-i nici un tip, Orbete, și e miercuri. — Știu ce zi e azi. Nu te-apuca să-mi spui tu ce zi e. Orbete trecu pe lîngă aparate, pipăind În toate să vadă dacă n-o fi uitat careva ceva monede. Normal că nu era nimic, Însă asta era doar prima tură. Se-ntoarse la bar și Al Chaney Îl Întrebă dacă vrea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]