645 matches
-
cuvânt, organizându-se după topica proprie limbajului vorbit, după desfășurarea dramatică, exprimând cât mai poetic, cât mai integral, textul. Muzica sa urmărește starea sufletească a personajelor, susținând evoluția lor dramaturgică. Ca și Verdi, Puccini folosește stilul parlando, construit pe caracterizări orchestrale melodice, inspirat din vechiul recitativ al melodramei italiene. Stilul acesta este asemănător concepției wagneriene despre continuitatea discursului muzical. Puccini scria editorului său: Sunt cu nervii prea surescitați și fără liniștea de care am nevoie. O invitație la masă mă îmbolnăvește
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
verdian în materie de recitative, dezvoltat pe parcursul evoluției sale componistice, va atinge în Aida o înaltă perfecțiune. Aici întâlnim modele de echilibru perfect între expresivitatea verbală și cantilenă. Aceeași preocupare o vom întâlni și la Puccini, care va pune culorile orchestrale și timbrale la loc de frunte, în construcția expresiei muzicale. Puccini, oscilând între lirism și dramă, fără însă a fi lipsit de umor, va ocupa locul central, definind curentul verist, ecou post romantic al operei italiene.
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
din asincronie în sincronie corespunde aspectului de acordaj intonațional și/sau instrumental. Într-o sală de concerte ne este familiar să asistăm involuntar la acordaj, a cărui sonoritate este cu atât mai spectaculoasă cu cât este făcută de un ansamblu orchestral numeros. De obicei, după ce se dă tonul - ca referință sintetică a locului sonor căruia îi este raportată opera de concertat -, în mod asincron, instrumentiștii încep să se acordeze acestuia, fiecare în felul său. În fapt, se produce o veritabilă babilonie
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
pentru muzica clasică sau antică, dorința de adaptare la gusturile moderne au creat genuri diferite muzicale, ritmuri rigide, cu schimbări semnificative în melodie și adaptarea cuvintelor la melodie. În Germania, Biserica Luterană își manifestă din ce în ce mai puțin interesul față de generozitatea muzicii orchestrale și corale a lui Bach și a contemporanilor săi. Coralele luterane încep să fie cântate din ce în ce mai rar, așa încât atmosfera din bisericile luterane devine apăsătoare iar cântecele de rugăciune și mulțumire au degenerat în imnuri ale penitenței și ale morții. În
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
din România, cum ar fi Nicolae Moldoveanu sau Traian Dorz au compus mii de cântări creștine, care au intrat în repertoriul congregațional Neoprotestant. Multe din aceste melodii au fost armonizate la patru voci de către compozitori profesioniști sau au fost transpuse orchestral pentru formațiile instrumentale ale bisericilor evanghelice din România. Majoritatea acestor melodii sunt scrise in tonalități minore, în măsuri ternare, binare s-au mixte, au ambitusul relativ redus, sunt foarte expresive și de o frumusețe melodică cuceritoare. De asemeni unele melodii
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
De asemenea, cei care doresc să beneficieze de un “preview” al concertului sunt așteptați la sediul ICRNY în data de 26 iunie, ora 19.00 pentru o repetiție generală deschisă publicului, sub forma unui workshop interactiv. În prelucrările și aranjamentele orchestrale ale lui Emil Bîzgă, lirismul lui Ciprian Porumbescu vibrează alături de dinamismul tonurilor lui George Gershwin, iar ritmurile de jazz braziliene ale lui A.C.Jobim se împletesc cu romantismul lui Nino Rota. Sunete din epoci diferite se întretaie și se complementează
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
colaborat mereu cu David. Probabil că sugestiile acestuia au fost de folos și au ajutat la elaborarea unui concert cu multe inovații. Deși fiecare dintre cele trei părți tradiționale are structura obișnuită — repede-rar-repede — există noutăți cum ar fi lipsa introducerii orchestrale, violonistul intrând cu tema chiar în măsura a doua, sau faptul că fiecare parte se leagă de următoarea prin mici pasaje de trecere. Apoi, cadența solistului din prima parte nu este lăsată la voia interpretului ci a fost compusă de
Avancronica de concert Filarmonica BANATUL [Corola-blog/BlogPost/94045_a_95337]
-
context cronologic mult mai comprimat - prin „conversia” pan-serialismului în tehnica muzicii stocastice a lui Xenakis. Un ultim (al patrulea) model al concepției stilistice, încadrabil în „săgeata” evolutivă a procesului de compresie stilistică, îl reprezintă alăturarea comparativă a două lucrări orchestrale - „Sinfonia” lui Luciano Berio (1925-2003) și Simfonia nr. 1 a lui Alfred Schnittke (1934-1998), ambele fiind concepute în ideea unui colaj stilistic, concepție care anulează nu doar criteriul omogenității „monolitice” sau stratificării unui stil în constituente eterogene succesive, ci desființează
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pentru întemeierea unei instituții specializate pentru culegerea și studierea cântecului popular românesc, cu un studiu pertinent și deschizător de drum spre etnomuzicologie: „Strângerea cântecelor populare și studiul științific al melosului nostru, din punct de vedere formal, tonal, ritmic, polifonic și orchestral vor hotărî, nădăjduim, activitatea primordială și cea mai utilă pe care să o desfășoare Societatea Compozitorilor Români în viitor”<footnote Breazul, G(eorge) - Societatea Compozitorilor Român; în: Universul literar, București, An XLII, nr. 10, 7 martie 1926, pp. 1 - 2
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ambele categorii de artiști. În fapt, miza este anume această și nu altă! În această perspectivă Brahms este postmodern, în timp ce Wagner este modern. Brahms pariază pe trecutul istoriei și compune, în consecință, simfonii, aceasta însemnând că scrie pentru un ansamblu orchestral fix postmodern, orchestră simfonica. Wagner, din contră, mizează pe viitorul istoriei și evită, deci, formațiile fixe postmoderne (nu are nevoie de simfonii, nu, Domnule!), preferându-le o orchestră flexibilă de operă cu o geometrie variabilă care corespunde necesităților sale interioare
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Timișoara și Clubul Cultural CFR. Cincisprezece soliști vocali din județele Timiș, Caraș-Severin, Arad și Alba, precum și reprezentanții etniilor maghiară, bulgară și a romilor vor aduce-n scenă ceva din tradițiile, folclorul și darurile spirituale ce le dau identitate. Cu acompaniamentul orchestral realizat de Ansamblul de Tineret „Bujorul“ (dirijor - Adrian Scorobete) și momente coregrafice oferite de Ansamblul „Bănățeana“ al Clubului Cultural CFR (coregrafia - Deian Clanița), spectacolul îi va avea ca invitați în recital pe soliștii Florin Pistrilă și Otilia Duma. Biletele se
Agenda2004-9-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282116_a_283445]
-
Schubert Acum 175 de ani a trecut în neființă compozitorul austriac Franz Schubert. Creator al liedului cult modern și al momentului muzical, acesta este unul din cei mai mari melodiști din istoria muzicii. A fost un inovator în domeniul cromaticii orchestrale, al armoniei și al ritmului. Creația sa totalizează peste 950 de opusuri, muzică de scenă, muzică religioasă, 9 simfonii, coruri, muzică de cameră, 605 lieduri, 22 de sonate pentru pian ș.a. Joi, 20 noiembrie Bătălia pentru atolul Tarawa În urmă
Agenda2003-46-03-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281725_a_283054]
-
120 de copii cu rezultate bune la învățătură, dar cu situație materială grea l cosmonautul Dumitru Prunariu a devenit membru de onoare al fundației noastre l am adus, la inițiativa domnului dr. Constantin Lupu, prin D.K.M.T. , cea mai mare formație orchestrală la Concertul din Peștera Românești (45 muzicieni): Marea Orchestră Universitară din Szeged“, este prezentarea oferită de dl Ioan Coriolan Gârboni. Cu siguranță, Timișoara ar fi fost mai săracă fără F.A.C.T. Dacă e să facem un bilanț, asociația a
Agenda2004-43-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282982_a_284311]
-
iunie JOHANN HILLER În 1804 a murit muzicianul german Johann Hiller. A fost cantor, dirijor, șef de orchestră, compozitor, pedagog și teoretician. Este autorul a numeroase creații muzicale și creatorul operetei (așa-numita Singspiel). Inițiativa de a înființa un grup orchestral a constituit piatra de temelie pentru viitoarea sală de concerte din Leipzig numită Gewandhaus (inaugurată în 1871). MARC BLOCH Se împlinesc 60 de ani de la moartea istoricului francez Marc Bloch. A fost conferențiar la Strasbourg și profesor la Sorbona. În
Agenda2004-24-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282539_a_283868]
-
Toledo“ (1957). A murit în 1958 la Los Angeles. VINERI, 9 IULIE OTTORINO RESPIGHI În urmă cu 125 de ani s-a născut compozitorul și pedagogul Ottorino Respighi. A debutat în public la 10 ani ca violonist. A introdus coloratura orchestrală rusească și tehnicile armonice ale lui Richard Strauss în muzica italiană. A compus opt opere - cea mai cunoscută este „Semiramis“ -, muzică vocal-somfonică, muzică de cameră pentru pian și orgă, muzică vocală. Cele mai importante lucrări ale sale sunt poemele simfonice
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
muzical. Sunt situații ce intervin prioritar în cazul rulajului "la schimb", atunci când în vederea unui mai mult sau mai puțin important turneu în străinătate, este acceptat, în interior, un solist sau un dirijor mediocru. Căci, știut este faptul, ansamblurile noastre - cele orchestrale, cele corale - se vând în străinătate sub nivelul pieței vest-europene sau a celei nord-americane. Din acest complex de condiționări decurg acele situații penibile precum cele întâlnite în actuala stagiune când, la Ateneul Român, spre exemplu, au putut fi programați dirijori
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
33 de sponsori. Se realizează sub patronajul municipalității orașului și se adresează vârstelor dintre cele mai diferite. Inclusiv copiilor. Marcată de conceptul globalizării, tema actualului festival își propune prezentarea unei imagini largi privind peisajul muzical mondial. Temerară întreprindere! Participă colective orchestrale de renume de pe continentul nord-american, din Europa; de asemenea, pe afișe poți zări nume celebre precum Daniel Barenboim, Seiji Ozawa, Abbado, Semion Bychkov, James Conlon... muzică de largă diversitate stilistică, de la cea academică la show-uri susținute de chitare cubaneze
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
lui Pascal Bentoiu cu gândirea muzicală a compozitorului pe care - în ultimii ani - nu ostenește să-l restituie istoriei muzicii universale, "completându-i" schițele Simfoniilor a IV-a și a V-a și, de curând ale Poemului "Isis", cu "țesătură orchestrală". Revenind însă la ciclul Flăcări negre, "duhul" maestrului Jora (al cărui discipol preferat a fost Pascal Bentoiu), continuă să planeze și în Dulce așteptare. Atmosfera dramatică se intensifică, iar muzica primește accente romantice (în deosebi în pasajele pianului). Liedul Monada
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
pianiștii soliști, la cei care frecventează aproape în exclusivitate marea literatura concertistica clasico-romantică. Este o cantonare comoda în zona spectaculosului de sporită atracțiozitate, instrumentul solist, pianul, situându-se în centrul discursului simfonic, în relația să de competiție cu marele aparat orchestral. Pe această direcție a existat la noi o anume tradiție, o tradiție singulară ce continuă pe parcursul a trei sau patru decenii pînă în zilele noastre. Ce înseamnă, însă, a fi un pianist, un artist care să poată răspunde exigentelor vieții
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
stilurilor celor mai diverse, de la muzică baroca, de la Bach și până la contemporani, la muzică secolului nostru, de la recitalul solistic, de la introspecția, de la rostirea intimă prilejuita de frecventarea genurilor camerale, și până la marele spectacol în care pianul apare în compania organismului orchestral. Cultură, înțelegere, comunicare personalizată, înțelepciunea trăirii intru muzică...; este portretul acestui consistent artist ce lasă o urmă inconfundabila în viață muzicală a deceniilor din urmă. Care sunt exigențele acesteia? Nu sunt greu de deslușit. Mă gândesc, în primul rând, la
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
podiumul celebrei Săli de concerte Pleyel, repurtând succese de prestigiu. Și cum era și normal, mi-am acordat un timp special pentru a asculta câteva concerte, adevărate evenimente muzicale. Conducerea Orchestrei din Paris invită într-o stagiune mai multe ansambluri orchestrale importante din lume pentru a evolua în această sală, ceea ce conferă vieții muzicale o mai mare diversitate de stiluri și maniere de interpretare. Am avut, deci, fericită ocazie de a asculta Orchestră de cameră müncheneză, sub baghetă unui reputat muzician
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
drept solista pe pianista Hiroko Sakagami an marele Concert an do major; subtilitatea trăirii interioare conferă rafinament unui discurs pianistic captivant an care cadențele de virtuozitate datorate lui Dinu Lipatti se integrează temeinic structurii opusului mozartian. an compania aceluiași colectiv orchestral, sub aceeași baghetă a debutat și seria festivaliera a concertelor dedicate celor o sută cincizeci de ani ce au trecut de la moartea marelui artist romantic care a fost Frederic Chopin. Cu acest prilej Canalul România Muzical ne-a prilejuit reăntâlnirea
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
hemisferica’’. Complexitatea ,,sonoră’’ este rezultatul intervenției mai multor categorii de intrumentisti conduși de un dirijor (scoarță cerebrală) care armonizează game, tonalități, sunete. Accidentele vasculare cerebrale pot fi comparate cu agresiuni prin care dispar un număr important de ,,instrumentiști’’ ai ansamblului orchestral. În această variantă creierul poate reacționa prin dezvoltarea plasticității cerebrale și prin intrarea în acțiune a altor mecanisme compensatorii. La aceste reacții biologice se vor adăuga intervențiile medicinii moderne repsectiv proceduri de recuperare, utilizarea de dispozitive electronice de stimulare sau
DEPRESIA ŞI RECUPERAREA HEMIPLEGIEI DIN ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Any Docu Axelerad , Daniel Docu Axelerad , Anca Hancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_541]
-
Evident, în acest sens, Festivalul imaginat și inițiat de domnia voastră la Sibiu - mă refer la întregul proiect, de asemenea la recenta ediție - se orientează pe această direcție. Anterior ați avut numeroase colaborari cu formații bucureștene ale tinerilor muzicieni. Inclusiv ansamblul orchestral invitat recent la Sibiu este format din tineri. În plus, facilitați relația tinerilor cu marii maeștri, cei aflați în prima linie a vieții muzicale internaționale. Christian Badea: Aș face anume diferențieri. Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni. Iar aceasta peste
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
centru muzical de importanță Clujului!). Oricum ar sta lucrurile, cei doi tineri soliști au reușit să impună ascultătorilor splendoarea timbrala proiectată de Leopold Mozart în prim-planul Serenadei sale. Și nu cred că greșesc atunci cand detectez într-un asemenea giuvaer orchestral surse din care se nutrește, de pildă, performanța jazzistica atinsă astăzi de un ansamblu, precum Vienna Art Orchestră, sub conducerea lui Matthias Ruegg. Punctul culminant al Festivalului Mozart, ediția decembrie 1998, l-a constituit premieră operei Idomeneo, Re di Cretă
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]