82 matches
-
într-o barcă fără vâsle, undeva în largul mării. Sfinții creștini de mai târziu tăiau nodul gordian al celor mai complicate situații juridice apelând la "judecata lui Dumnezeu", de preferință tot prin proba apei. S-ar putea ca fantasmele străvechilor ordalii acvatice să izbucnească inconștient și în mintea prezidențială a lui Traian Băsescu. Președintele a declarat public că, dacă nu trece de ordalia votului popular, plecă din nou pe mare. Este și acesta o ordalie postmodernă, din moment ce căpitanul va fi silit
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
juridice apelând la "judecata lui Dumnezeu", de preferință tot prin proba apei. S-ar putea ca fantasmele străvechilor ordalii acvatice să izbucnească inconștient și în mintea prezidențială a lui Traian Băsescu. Președintele a declarat public că, dacă nu trece de ordalia votului popular, plecă din nou pe mare. Este și acesta o ordalie postmodernă, din moment ce căpitanul va fi silit să navigheze nu fără vâsle, ci... "fără flotă" (Crin Antonescu). Dacă se va întâmpla așa sau nu va depinde de judecata lui
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
S-ar putea ca fantasmele străvechilor ordalii acvatice să izbucnească inconștient și în mintea prezidențială a lui Traian Băsescu. Președintele a declarat public că, dacă nu trece de ordalia votului popular, plecă din nou pe mare. Este și acesta o ordalie postmodernă, din moment ce căpitanul va fi silit să navigheze nu fără vâsle, ci... "fără flotă" (Crin Antonescu). Dacă se va întâmpla așa sau nu va depinde de judecata lui Dumnezeu, prezentă în fapta electorală a poporului român. Până atunci, cei doi
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fără vâsle, ci... "fără flotă" (Crin Antonescu). Dacă se va întâmpla așa sau nu va depinde de judecata lui Dumnezeu, prezentă în fapta electorală a poporului român. Până atunci, cei doi finaliști din cursa prezidențială 2009 au fost supuși unei ordalii pur creștine: jurământul pe Biblie. Mircea Geoană a jurat solemn că nu a pus țara la cale cu Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu și Dinu Patriciu. Traian Băsescu a jurat și el că nu a lovit copilul cu pumnul în
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Pe unul dintre ei îl va pedepsi imediat cu nuielușa electorală a Sfântului Nicolae: votul popular. Pe celălalt îl va chinui cu teroarea crizei în 2010. Drama este că și noi, cei mulți, indiferent cu cine am votat, vom suporta ordaliile Domnului. În fond nu-i așa? fiecare popor are președinții pe care-i merită. Pentru românul religios, provocările crizei pot fi citite (și) într-o optimistă cheie religioasă. Toate sunt probe pe care Dumnezeu ni le dă, punându-ne la
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
președinții pe care-i merită. Pentru românul religios, provocările crizei pot fi citite (și) într-o optimistă cheie religioasă. Toate sunt probe pe care Dumnezeu ni le dă, punându-ne la încercare credința. "Teroarea istoriei" politice este, în fond, o ordalie națională la care suntem cu toții "condamnați" să-i facem față. Prin Geoană și Băsescu am jurat, de fapt, noi, românii. Uneori avem evident, nu toți vinovate reacții violente. Lovim (simbolic sau nu) cu pumnul/palma. Avem și tainice alianțe suspecte
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
în sens weberian). În București, expresiile lor umane poartă nume celebre. În țară, cei asemenea mogulilor invocați, evident mai modești, lucrează tot pentru binele țării, la adăpostul confortabil al anonimatului. Aștept și eu ca FMI-ul noua Inchiziție ce manageriază ordaliile internaționale să recunoască guvernul și să ne salveze printr-o nouă tranșă de împrumut financiar. În absența lui îmi vine greu să văd cum un nou președinte și un nou guvern vor reuși să ne dea încredere într-o viață
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
alta prin care-ți ia bani. De fapt, cei doi candidați altceva ar fi trebuit să jure. Faptul că nu vor mai tăia salariile oamenilor și nu-i vor mai trimite pe români în șomaj. Este, în cele din urmă, ordalia bunului simț. Băsescu și puterea ocultă a flăcării violet Fiecare român știe că presa românească și internațională de după alegerile prezidențiale din 2009 a insistat pe un subiect cu totul special: esoterismul în politica românească. Mai precis, puterea ocultă a misterioasei
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea mirabilă sau Viața și cărțile, Videle, 1997; Proba transparenței, Videle, 1998; Feminism și feminitate în proza românească interbelică. Ipostaze românești moderne ale complexului feminității, București, 1998; Moderator la îngeri, Videle, 1998; Școala și folclorul, Videle, 2000; Ordalia și artificierul, București, 2000; O geografie spirituală a Sudului, Videle, 2000; Acreditări / empatii / consonanțe, Videle, 2000; Avatarurile transcendenței. Om și Dumnezeu în opera eminesciană, Videle, 2001; Măreția viciilor ascunse, Videle, 2001; Parteneriate educaționale comunitare. Itinerar italian, Videle, 2001; Caragiale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
tot ce era de prisos, c) a v)zut toat) m)reția și mizeria acestui secol și c) a devenit apt s) p)trund) pe ț)ramuri mai profunde ale gândirii decât au ocazia mulți. Arăt) ca si cand a trecut prin ordaliile anglo-saxone, a Îndurat toate privațiunile, a acceptat toate responsabilit)țile. Seam)n) foarte mult cu aristocratul din New England, fiind Ins) versat, dur, Inc)p)tanat: nu Înceteaz) o clip) s) susțin) c) el este omul destinului - În stil american
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
acordat unei game mult mai diverse de bărbați și femei sfinte<footnote Gerald Bonner, Martyrdom: its place in The Church, în Sobornost, 5, 2, 1983, p. 15. footnote>. Așa cum am subliniat și în Introducere, martirii - sfinții par excellence -, privind teribilele ordalii ca pe ceva neînsemnat, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre adevărata viață, căci Hristos era viața lor și a trăi însemna Hristos. Ei disprețuiau întreaga lume, aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
adulte. Interprétation psychanalytique, Dunod, Paris. Chabert C. (1990), „Entre dedans et dehors; la contrainte au Rorschach”, Adolescence, 8 (1), 185-198. Chapman A.H. (1967), Textbook of Clinical Psychiatry: an Interpersonal Approach, Lippincott, Philadelphia PA. Charles-Nicolas A. (1981), „Addiction: passion et ordalie”, in J. Bergeret (ed.), La Psychanalyse à l’écoute du toxicomane, Dunod, Paris, 63-84. Charlot V. (1994), „L’addiction au travail”, Neuro-psy, 1-2, 48-50. Charpak G. (1993), La Vie à fil tendu, Odile Jacob, Paris. Chartier J.-P. (1993), Introduction
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1994; Recife, Satu Mare, 1996; Prospero și „teatrul sărac”, Cluj-Napoca, 1997; Radiografia zăpezii, Satu Mare, 1997; Rusia între „dezgheț” și „transparență”, Cluj-Napoca, 1997; Poeta artifex, tr. Miruna Pintescu, Timișoara, 1998; Hibernia, pref. Ion Pop, București, 1999; Enclave, postfață Gheorghe Glodeanu, Botoșani, 2000; Ordalia. Alte boeme, Cluj-Napoca, 2001. Traduceri: Poezie sovietică modernă și contemporană, pref. trad., Cluj-Napoca, 1988; Boris Pasternak, Sora mea, viața, Timișoara, 1998, Se topește zăpada, Timișoara, 1998; Anna Ahmatova, Anno Domini, Timișoara, 1998; Pierre Paris, Casa umbrelor, Satu Mare, 2001 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
care vor înnoi existența aceasta!", exclamă el (F., 30: 9)17. De mai multe ori el se numește pe sine însuși saosyant, "salvatorul" (F., 48: 8; 46: 3; 53: 2 etc.), noțiune ce va suscita mai târziu o mitologie fabuloasă. Ordalia eshatologică prin foc și metal topit pe care o anunță el (vezi și F., 30: 7; 32: 7) avea drept scop atât pedepsirea răilor cât și regenerarea existenței. Cum s-a întâmplat de multe ori în istorie, așteptarea judecății și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în afara faptului că e, prin voință divină, de partea răului. Noul Mefisto, foarte civilizat, doct, pașnic, e siderat de capacitatea, cu mult superioară celei drăcești, a omului de a comite răul și de previzibilul reacțiilor sale. Alte culegeri de proză - Ordaliile lui Mionel (1924; Premiul Societății Scriitorilor Români), Noaptea măștilor sfâșiate (1926) - conțin noi ilustrări ale suferințelor umane. Tripticul Cazul Soniei Dimitrievna (1933), Pielea îngerului negru (1934) și Zidul socotelilor (1935), „romane” polițiste pentru „Colecția celor 15 lei”, cu niște protagoniști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
George Olărașu), București, 1915; Cu perdelele lăsate, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1916; ed. București, 1927; Germania neagră, Iași, 1917; Baia domniței, București, 1919; Cimitire, București, 1920; Poemele despărțirii, Cluj, 1921; Pentru țară!, București, 1922; Piedica, Brăila, 1923; Pălăria, București, 1924; Ordaliile lui Mionel, București, [1924]; Poezii, pref. George Murnu și Liviu Rebreanu, București, 1925; Noaptea măștilor sfâșiate, București, 1926; Urechea mahalalei, Făgăraș, 1926; Primejdioșii, Slobozia, 1926; Epigrame, Slobozia, 1927; Cinci piese jucate, București, 1928; Papagalii, București, 1929; Cazul Soniei Dimitrievna, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Femeile ciudate”, „Viitorul”, 1920, 3818; Paul I. Prodan, „Femeile ciudate”, CLI, 1920, 46; A. de Herz, „Pentru țară”, DMN, 1922, 5485; [Interviuri], DRI, IV, 292-306; C.M., „Pălăria”, RP, 1924, 1972; A. de Herz, „Pălăria”, ALA, 1924, 182; I.P. [I. Peltz], „Ordaliile lui Mionel”, „Revista pentru toți”, 1925, 1; A. de Herz, „Urechea mahalalei”, DMN, 1926, 6934; B. Cecropide, „Urechea mahalalei”, UVR, 1926, 12; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 233-234; Iosif Nădejde, „Papagalii”, ADV, 1928, 13 797; A. de Herz, „Papagalii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o agresivitate mascată, de una directă ca manifestare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
gărzilor însetate de oroare, călăul "se apropie de osândit și trase cu vârful cuțitului o linie dreaptă de la buric până sub gât, încet, cu mare băgare de seamă să nu pătrundă prea adânc și să nu țâșnească prea mult sânge". Ordalia se încheie abia la apus, când sadicul executor "reteză pielea vie la mâini și la glezne, arătând-o întreagă mulțimii. [...] Mahavira se clătină și se prăvăli. Loviturile de bice șfichiuiră cu sete mormanul de carne crudă, care se mai ridică
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vechiul an, în disprețul total al celui tocmai născut. Pe acesta îl întâmpină, de regulă, dormind până spre seară, potopit de sudorile grase iscate de șorici, zaibăr și torturi grețos-cremoase. Revenit la realitate prin patru-cinci ianuarie, cade ca trăznit de ordaliile la care se supune, în șapte ianuarie, în cinstea lui Ioan Botezătorul. Evident, cu vin nebotezat. Tocmai începusem să mă întreb dacă pe Sfântul Adrian îl vom sărbători chiar de la anul sau va trebui să așteptăm încotrocenizarea d-nei Dana Năstase
Ramadanul românesc (Pamflet cu damf de caltaboș) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15582_a_16907]
-
literaturii trebuie să dea, înainte de toate, o imagine convingătoare a lui Eminescu. (Înainte chiar de o imagine convingătoare a literaturii înseși!) În mod curent, imperativul acesta se numește, constat, „testul Eminescu” sau „proba Eminescu”. Personal, îmi sună mai degrabă a ordalie. Simplismul rigid al raționamentului, mai ales, mi se pare extrem de periculos. Sigur că, în definitiv, o atare pretenție nu e cu totul absurdă, dacă luăm în calcul precedentul Maiorescu sau, strălucit, precedentul Călinescu. Întrebarea e cât i-a folosit, de
Stilul intelectual (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5227_a_6552]
-
demn de stima comunității. Toate aceste exemple și situații nu explică pe de-a-n-tregul practica de doliu. Putem înțelege durerea pierderii - ea ține de natura umană, de complexul de sentimente și dorințe care ne animă -, dar mai greu de explicat sunt ordaliile la care se supun îndoliații. Rezultă, din mărturiile cele mai vechi care au putut fi adunate, că există o componentă pioasă a doliului, dar și una, i-am spune, mascohistă. Ritul îi cere îndoliatului primitiv să suporte cumplite dureri fizice
Mic tratat despre doliu (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6943_a_8268]
-
sumar. Suntem o inchiziție și o curte marțială. E Judecata de Apoi a semenilor și colegilor noștri. Nu-i judecăm, totuși, căci și cuvântul «judecată» e unul rațional și uman. Îi torturăm, le smulgem ochii și unghiile, îi supunem la ordalii. Ca să treacă de noi trebuie să scoată potcoava din căldarea cu apă clocotită. Trebuie să nu urle când sunt arși cu fierul. Nimeni nu-i destul de pur, nimeni nu rezistă. Pe rând, autorii de azi sunt înșfăcați și sfâșiați într-
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
melodiei Amen. E cel mai „cohenian” dintre toate cântecele acestui album, al cărui centru de greutate e plasat în perimetrul singurătății iremediabile - singurătatea de dupa suferință, resemnare și moarte. Căzut că o pecete a destinului, cuvantul amin pune capăt nu doar ordaliilor prin care îi e dat să treacă poetul-cântăreț, dar și creației. Iubirea și ura, violența și disperarea, decăderea fizică și extincția morală stau sub semnul unei expieri acceptate, dorite, care invită la o nouă renaștere. Fiecare strofa a textului e
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
te spun la Domnul, Cum cîrlionții în extaz i-i scuturi Pîn'ce o îmbujorează-n paturi somnul; Chiar și în vis jucați-vă de-a mija Și prindeți-vă pe sub clții de talii, Supuși ca-n evul mediu la ordalii... O probă-i să mușcați spuma zăbalii Cînd li se-nvinețește crinilor, de rouă, tija...
Îngerul meu... by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8114_a_9439]