80 matches
-
1896. Ca slujitor, a fost un om smerit și respectat. După moartea prematură a păstorului Pavel Purdei, Ioan Farcaș, cercului de biserici Șiria, era în vârstă și avea nevoie de un ajutor în slujire. La 19 ianuarie 1920 a fost ordinat ca păstor Dumitru Vancu. După slujirea de la Șiria a fost ordinat ca lucrător la Pâncota împreună cu Pribac. Vancu Dumitru a fost ordinat ca păstor al cercului pastoral Șiria între anii 1920 și 1928. Ioan Bugariu s-a născut în Cuvin
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
moartea prematură a păstorului Pavel Purdei, Ioan Farcaș, cercului de biserici Șiria, era în vârstă și avea nevoie de un ajutor în slujire. La 19 ianuarie 1920 a fost ordinat ca păstor Dumitru Vancu. După slujirea de la Șiria a fost ordinat ca lucrător la Pâncota împreună cu Pribac. Vancu Dumitru a fost ordinat ca păstor al cercului pastoral Șiria între anii 1920 și 1928. Ioan Bugariu s-a născut în Cuvin și își amintește lucruri din biserică deoarece mergea cu mama lui
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Șiria, era în vârstă și avea nevoie de un ajutor în slujire. La 19 ianuarie 1920 a fost ordinat ca păstor Dumitru Vancu. După slujirea de la Șiria a fost ordinat ca lucrător la Pâncota împreună cu Pribac. Vancu Dumitru a fost ordinat ca păstor al cercului pastoral Șiria între anii 1920 și 1928. Ioan Bugariu s-a născut în Cuvin și își amintește lucruri din biserică deoarece mergea cu mama lui la biserică. Ioan Bugariu își amintește de “Vancu Dumitru de la Șiria
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
din Cuvin în data de 2 februarie 1921. În comisia de ordinare au fost următorii frați: Purdei, Vancu și Clepea Todor. În această perioadă slujind și la Păuliș unde era păstor Dumitru Chereș, și-a exprimat dorința de a fi ordinat ca păstor. Alexa Popovici menționează faptul că în vremea aceea ordinarea ca păstor era un lucru important și era nevoie de o cercetare amănunțită a învățăturii și a vieții. De asemenea, Alexa Popovici menționează faptul că această cercetare a fost
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
terenul pentru ridicarea unei case pastorale, teren care s-a cumpărat cu acte separate deși se află lângă terenul clădirii bisericii. Terenul pentru casa pastorală și casa pastorală au fost înregistrate pe numele lui Gheorghe Bradin întrucât el a fost ordinat ca diacon al bisericii. Gheorghe Bradin a vândut mai apoi casa fratelui său, apoi a rămas lui Nicolae Bradin, un nepot al lui Gheorghe Bradin, iar casa din dreapta bisericii există și astăzi și are inscripționată pe fațadă numele de Mitru
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
să slujească în biserica din Cuvin, iar în casa lui Petru Cicireanu o întâlnește pe sora Maria Șirian care i-a devenit soție în data de 26 august 1950. Deși a slujit ca păstor din 1950 până în1958, a fost ordinat ca păstor la Cuvin abia în 1956. Până la ordinarea lui, el a prefigurat ca păstor, dar actele de cult le-au oficiat alți păstori ordinați. După aceasta lucrează ca păstor doar 1 an de zile la Rădești, după care comuniștii
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
în 30 mai 1970. Miculiț Gheorghe I s-a născut la data de 16 septembrie 1895, la Minișul de sus. S-a căsătorit cu Oprea Salița în data de 18 martie 1919. La vârsta de 31 de ani a fost ordinat ca diacon de câtre Ioan Ungureanu, Vasile Vanci și Iov Teodor în data de 11 octombrie 1926. Miculiț Gheorghe s-a mutat la Ghioroc când era deja mai în vârstă, adus pentru a fi în grija familiei lui, la fiul
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
să ajungă în părțile Aradului unde a cunoscut-o pe sora Maria Șirian cu care s-a și căsătorit în 26 august 1950. Așa s-a stabilit la Arad și mai apoi la Cuvin unde în 20 mai 1956 este ordinat ca păstor. Anul 1959 îl găsește ca păstor al bisericii baptiste Rădești pentru ca în 1960 în plină perioadă perioadă comunistă. Să i se ia adeverința de păstor finnd obligat să părăsească Rădeștiul și să se mute la Brad, dar nu
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Seminarul Teologic Baptist din București. În toamna anului 1990, la recomandarea fratelui Țon Iosif și a fratelui Vasile Taloș, a continuat studiile teologice la Evangelical Theological College of Wales. În iulie 1994 s-a reîntors în țară și a fost ordinat ca păstor în biserica creștină baptistă din Chișineu Criș, pe care a păstorit-o până în iulie 1999. Din luna iulie 1999 este păstor al bisericii creștine Șega din Arad. Fratele Cornel Ghiță a girat biserica creștină baptistă din Cuvin în
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
în anul 1992 la Craiova. După acest eveniment i se cere o dedicare numai pentru slujire între romii din Sadova. Astfel că, din anul 1994, din luna august, fratele slujește la Sadova ca misionar până în 11 mai 1997 când este ordinat ca păstor al bisericii de romi din Sadova. Primul botez din Sadova a avut loc în anul 1995 cu 25 de candidați iar acum este biserică de sine stătătoare. Fratele Fănică Bârniș este păstor în biserica din Sadova iar biserica
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
astfel că la 1979 încheie legământ cu Dumnezeu în apa botezului în biserica din Cuvin. Fratele Daniel este căsătorit cu sora Violeta și împreună au fost binecuvântați de Dumnezeu cu patru copii: Daniela, Ancuța, Ruben și Beniamin. După căsătorie este ordinat ca presbiter în biserica creștină baptistă din Uricani în care slujește în perioada 1985-1993. Apoi s-a mutat la Periam și a fost ales ca păstor al bisericilor Variaș, Periam, Pesac și Igriș între ani 1993 și 1997. Urmează o
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
I, 23-26. 110 Cum observă V. USSANI, op. cit., p. 379. 111 Tr., V, II, 55-62. 112 Tr., V, XI, 15-22; cfr. și Epist. ex Ponto, I, VII, 45-48. 113 Italicele ne aparțin. 114 Augusto s-a folosit de cognitio extra ordinem, nu de căile obișnuite potrivit cărora cauza lui Ovidiu ar fi fost încredințată unui tribunal special. 115 Italicele ne aparțin. 116 Tr., II, 125-138. Accept textul lui RIPERT; la MERKEL, în schimb, apare: Privaque fortunae sunt ibi verba meae. 117
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care receptează fără un organ corporal speciile abstrase cu totul din materie și de condițiile acesteia, constituie un grad mai înalt și perfect de imaterialitate. (I.12.) [...] quia oportet în intellectu cognoscente recipi aliquid immaterialiter. Et ideo videmus, quod secundum ordinem immaterialitatis în rebus, secundum hoc în eis natură cognitionis invenitur: plantae enim, et alia quae infra sunt, nihil immaterialiter possunt recipere; et ideo omni cognitione privantur, ut patet ÎI de anima. Sensus autem recipit quidem species sine materia, șed tamen
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Unde sicut dicitur principium multipliciter, scilicet secundum situm, ut punctus, secundum intellectum, ut principium demonstrationis, et secundum causas singulas; ita etiam dicitur ordo. În divinis autem dicitur principium secundum originem, absque prioritate, ut supra dictum est. Unde oportet ibi esse ordinem secundum originem, absque prioritate. a. 4, ad 5), Toma din Aquino vorbește despre faptul că uniunea dintre puterea cogitativa și intelect poate fi explicată că un soi de „inundare“ a refluentiam este termenul latinesc folosit. Intelectul inundă puterea cogitativa împrumutându
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
homo: cum intelligere sit propria operațio hominis consequens eius speciem. Non est igitur hoc individuum homo per virtutem cogitativam: neque haec virtus est id per quod homo substantialiter differt a brutis, ut Commentator praedictus fingit. Adhuc, virtus cogitativa non habet ordinem ad intellectum possibilem, quo intelligit homo, nisi per suum actum quo praeparantur phantasmata ut per intellectum agentem fiant intelligibilia actu et perficientia intellectum possibilem (S. c. G., ÎI, 60). Deoarece puterea cogitativa operează doar în ceea ce privește particularele, ale căror intențiile divide
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
primi speciile inteligibile, de a fi ac tualizat de ele. Deși această concluzie pare a fi plau zibila, este contrazisa de afirmațiile lui Toma din Aquino din De potentia: (ÎI.8.1.) Intelligens autem în intelligendo ad quattuor potest habere ordinem: scilicet ad rem quae intelligitur, ad speciem intelligibilem, qua fit intellectus în actu, ad suum intelligere, et ad conceptionem intellectus. Quae quidem con ceptio a tribus praedictis differt. A re quidem intellecta, quia res intellecta est interdum extra intellectum, concepțio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adevărului cuvintelor noastre. 55 Ioan, XVII, 11. 56 În Bula dogmatică: Auctorem fidei, promulgată de Pius al VI-lea, a fost definit: Propositio Synodi, qua cupere se ostendit, ut causae tollerentur per quas ex parte inductaest oblivio principiorum ad liturghiae ordinem spectantium, revocando illam ad maiorem rituum simplicitatem, eam vulgari lingua exponendo et elata voce proferendo: Temeraria, piarum aurium offensiva, in Ecclesiam contumeliosa, favens haereticorum in eam conviciis. (Prop. XXXIII, et iterum LXVI) 57 Matei X, 24. 58 Opinia noastră este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
functionedia pînă la instalarea successoriloru loru. Membrii esiti potu fi realeși. Articolul 84 Congediile membriloru se acordă de Comitetu. Dacă absentia unui membru s'ar prelungi peste trei sedintie, elu se inlocuesce pe tempulu absenței, prin unu membru supleantu, după ordina glasuriloru dobândite la alegeri. Supleantulu primesce jumetate lefa Membrului absentu în congediu pe totu tempulu inlocuirei sale, si lefa tota candu intocuesce pe unu membru absentu fără congediu. Capitolul 2 DISPOSITIUNI GENERALI ATINGATORE DE COMITETULU PERMANENTU. Articolul 85 Comitetulu este
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
comunale, fără a pune în jocu nici o persona. Articolul 61 Primarulu are poliția adunariloru; elu are facultate de a pune se arestese și a tramite înaintea Tribunalului politienescu pe ori ce individu care aru veni se turbure liniscea și buna ordina a Adunarei, prin o purtare necuviinciosa. Articolul 62 Consiliulu comunalu face însuși regulamentulu seu de ordine și de serviciu interioru. Articolul 63 În acestu regulamentu, Consiliulu va hotăra amendă, pentru acei din Membrii, carii aru lipsi la siedintie fără vre
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
fixarea contingentului anualu alu armatei și la chiemarea classeloru sub drapelu. Articolul 4 Domnulu va pute totu dea-una retrage din deliberația Consiliului de statu. Proiectele seu Propunerile de proiecte ce i le-au tramisu. Articolul 5 Consiliulu de statu, în ordina erarchiei este egalu cu Curtea de compturi, și vine îndată după Curtea de cassatiune. Capitolul 2 COMPUNEREA CONSILIULUI DE STATU Articolul 6 Consiliulu de statu se află pusu sub direcțiunea și presiedintia Domnului. Articolul 7 Elu se compune: a) De
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
materii unulu din membrii va fi însărcinatu de Vice-presiedintele a îndeplini în adunare generală fonctiune de Ministru publicu și va lua conclusiuni. Acestu Membru nu va pute lua parte la votu. Articolul 39 Vice-presiedintele a Consiliului de statu va regulă ordina dilei în adunările generale și va chiema pe părți în materii contenciose și de disciplină. Articolul 40 Chiemarea partiloru se va face printr'o singură citație. Minoritatea 'și va forma înscrisu opiniunea să. Articolul 41 Tote hotărîrile Consiliului de statu
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125708_a_127037]
-
Volumul I Sistematizare după criteriile cronologic și alfabetic 1757 [1]. BRAȘOVEANU, Dimitrie Eustatievici, Gramatica românească, publicată de N. A. Ursu, București, 1969. 1780 [1]. MICU, SAMUIL, Elementa linguae daco-romanae sive Valachicae, Composita ab Samule Klein de Szad... completato vero, et hunc ordinem redacta a Georgio Gabriele Sinkai, Vindobonae, Typ. Josephi nob. de Kurzbökh, 1780. 1787 [2]. VĂCĂRESCU, IENACHE, Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduielelor gramaticii rumânești, adunate și alcătuite acum întîi dă dumnealui...la leat 1787, Tipografia Sfintei Episcopii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
gramaticii...în tipografie ce politicească, în tărgul Ieșului, 1789, noiembrie 8. 1797 [1]. TEMPEA, RADU, Gramatica românească alcătuită de..., Tipografia lui Petru art, Sibii, 1797. 1805 [1].SINKAY, GEORGIUM, Elementa linguae dacoromanae sive valachicae, emndata, facili.tata, et in melioraem ordinem redacta per... Budae, Typis Regiae Universitatis Pestanae, 1805. 1815 [1]. BUDAI-DELEANU, ION, Temeiurile gramaticii românești, [c.1815-1820] msss. Rom, Acad. R.S. România, nr. 2425 (I), 2426 (II). 1819 [1]. * * * Ortographia romana sive latino valachica, una cum clavi qua penetralia originationis
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Acad. R.S. România, nr. 2425 (I), 2426 (II). 1819 [1]. * * * Ortographia romana sive latino valachica, una cum clavi qua penetralia originationis vacuum reserantur, Buda, 1918. 1820 [1]. Orthoepia latina, latino-valachica, hungarica, germanica et serbo-valachica juxta gustum hodiernae paedagogigae in novum ordinem composita de Maniu Montan Nicolae, (Cibini [Sibia]), 1820 1822 [1]. DIACONOVICI LOGA, C., Gramatica românească pentru îndreparea tinerilor, Buda, Crăiasca tipografie a Universității Ungarii, 1822. 1828 [1]. ELIAD Ion Grammatica romînească, Dată la tipar cu cheltuiala Coconului Scarlat Roset [Sibiu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
6]. În experiența Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca metastazele cerebrale ocupă locul al treilea sub raportul numărului de cazuri, după Meningioame, glioame, în proporție de 17%. Etiopatogenie. La adulți tumorile primare care metastazează cel mai frecvent la nivel cerebral sunt în ordina incidentei: plămân (în cel puțin 50% din cazuri, cele mai frecvente fiind tumorile smallcell, nekeratinizat și non small-cell), sân (15-25%), melanomul (5-20%), colon, rect și rinichi, dar în general orice cancer poate determina metastaze cerebrale [7-9]. Cancerul pulmonar cu celule
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]