36 matches
-
demitizarea Bisericii naționale (a se vedea persiflarea ierarhilor ortodocși în pamfletele argheziene sau în Academia Cațavencu). Cel de-al șaselea registru este acela al putridului și al excremențialului: la el se apelează cu o voluptate agresivă, prin tehnica preschimbării în ordură sau a fecalizării adversarului. Miasme pestilențiale, dejecții, putregaiuri încheagă viziuni ale haznalei ori latrinei ridicată la rang existențial. Prin acest registru, adversarul este batjocorit în mod absolut: ca dejecție, el este implicit și ridiculizat grotesc, spre a fi neantizat. Scatologia
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
visul oricărui securist. Cu destinul în mâinile acestui floretist trecut prin multe, securiștii și turnătorii pot dormi liniștiți. Cerber ideal, dl. Pintilie nu va lăsa să-i scape din mâini nimic din ceea ce-ar periclita serios construcția de minciuni, orduri și bestialități edificată de Securitate vreme de cincizeci de ani. Au existat în emisunea despre care vorbesc câteva secvențe în care până și redutabilii polemiști Patapievici și Hurezeanu au părut gata să abandoneze terenul de luptă. Posedând o remarcabilă știință
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
-i pretindem cronicarului unei cărți mai multă rezervă decît autorului ei, altfel spus o "trădare" a operei al cărei timbru și-a propus să-l capteze. I-ar imita atunci fără voie pe realizatorii de reportaje TV, care cenzurează acustic ordurile verbale ale personajelor prinse în cadru. în ultimul timp, seară de seară, nu e scenă cu bețivi, violatori, traficanți de droguri, conflicte locative sau accidente de circulație care să nu abunde în "bipuri" dese și prelungi, ca un subtil comentariu
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
fi și mai adevărtat și mai ieftin. Cum s-a ajuns aici, nu e greu de constatat. O putere pe a cărei frunte scrie "ilegitim" n-a avut nici forța, nici intuiția și nici intenția să se opună risipei de orduri livrate bizonului național. Distrugerea sistematică a învățământului ( prin subdotarea infrastructurii, batjocorirea profesorilor, plătiți la nivelul unei femei de serviciu e vorba de profesorii universitari, nu de cei de școală generală, pentru că aceștia din urmă concurează cu cerșetorii de la colțul străzii
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
și de o încrâncenată simplitate: lumea și cartea stau față în față. O lume apăsătoare, încrâncenată, dramatică, lipsită de veselie, crispată până la strigăt. Prezențele umane ofensează cu impudicitatea lor obeză și cu amoralismul lor de mahala. Vitalitatea e bolgie și ordură, atrăgând după sine greață și oroare. Infernul, e clar, sunt ceilalți, pungi mizere care dau pe dinafară: „noaptea începe simfonia apei în țevi/ și în veceurile gâlgâitoare“. Peisajul se umple, neecologic, de pet-uri, iar transcendența atârnă greu spre pământ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
de sus“. Rar de tot, simboluri numai accidental neconvenționale vizitează mizeria de jos: „zarzărul cocoșat sub delicatele ciufuri“, „porumbița temătoare din câmpii“, vișina găsită „pe podul de lemn de peste Bahlui“. Dar anemicii vizitatori din lumea grației nu reușesc să răscumpere ordura. În același timp, vizuina trupului nu se arată nici ea prea primitoare. Volumul cuprinde multe poeme ale eului însingurat („nu-mi auzisem glasul de două zile“), terorizat prin nopți de presimțiri nedeslușite, ajungând să dialogheze, personalitate scindată, cu propria singurătate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
răutatea localizată la nivel academic, impostura în formele ei cele mai polisate formează obiectul romanului. Spre deosebire de autorii străini, însă, trebuie spus că autohtonii au o mult mai mare deschidere spre grotesc, spre caricatura groasă, spre pamflet. Privirea universitară întârzie asupra ordurii cu pasiune, amănunțindu-i pe îndelete urâțenia și scandalizându-se, dar totodată ascunzându-și sarcasmul sub masca blazării. Mă întreb, odată cu dumneavoastră, de ce e așa? O fi, vorba ceea, specificul național? Gabriela Gavril, Fiecare cu Budapesta lui, colecția „Ego. Proză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
morții: "iubită moarte, cu pași de panteră de-ai merge,/ și tot știu că ești pe urmele mele. panteră roz/ de culoarea sângelui dogorind din stomac/ mă umflă râsul la gândul cum o să te/ sinucizi tu hăpăindu-mă.// (...)// uniune decăzută,/ ordură înfloritoare,/ nisip umblător,/ resemnează-te, ai răbdare. viața ți-a/ demonstrat că dreptatea e întotdeauna de partea/ ta că răbdarea te duce întotdeauna la țintă// acum eu sunt ținta și râd: cu tine de gât/ am s-o rup cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Spectacolul se încheie cu desenul de la început. Actorii forfotesc spunând replici din Cehov. "Ăsta-i tot teatrul", spune și Treplev. Deci nu s-au potolit...! Banalitatea în teatrul contemporan e construită foarte complicat. Actori virtuozi, scenotehnică, durate lungi, abuz de ordură și de "asumări" etc. Spectacolul, adesea, e o infrastructură expresivă enormă, iar miezul lui de legitimitate de o naivitate mizerabilă. Imaginați-vă o uzină întinsă pe hectare, care produce în serie același model de mâner. Desigur, obiectul lipsește, dar accesoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ei secundar fiind, iată, întîrzierea într-o convalescență urîtă. Apetitul pentru sordid a găsit în presă, în televiziune, în film cel mai propice și mai vizibil pat germinativ. Încît pare de neevitat, în momentul de față, scormonirea celor mai inimaginabile orduri ale vieții. Un fel de plăcere masochistă îi fugărește, zi și noapte, pe asudații scormonitori spre vintrele rău mirositoare, în ambiția că arătîndu-ni-le fac terapia intensivă mai eficace, negîndindu-se că ne și putem sufoca în parfumurile ei fetide. Arătam că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Îmi mai băgasem nasu-mi bergerac și în alte asemenea sclipicioase gale și știam cam ce-i de văzut în mai toate.) Producătorii înșiși, prezenți în gală, băieți drăguți, îmbrăcați oț, păreau destinați mai degrabă unor chermeze galante, decît peliculelor răscolind orduri ale unei societăți ce-i drept cam buimace în trena ei comunistă, dar, mă rog, nici chiar atît de programatic damnate. Or mai fi, cerule, și oameni realmente frumoși în țara asta (tristă, plină de umor), or mai fi existînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]