159 matches
-
Neamul românesc, și creează, în 1908, la Vălenii de Munte o universitate populară frecventată de studenți veniți din toate punctele viitoarei Românii Mari. În 1910, lorga fondează Partidul Național Democratic. Monarhist și țărănist, lorga este un conservator convins de dezvoltarea organicistă a istoriei, dublat de un vizionar. Destabilizarea spațiului ruso-balcanic în anii 1905-1912, crizele Imperiului otoman sînt văzute din perspectiva unei înțelegeri globale a istoriei și a destinului popoarelor din arcul carpato-danubian. Bizantinolog și istoric al Imperiului otoman, lorga subliniază importanța
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
democratice ale Occidentului francez și anglo-saxon. Într-un anumit fel, viitorul va merge de la sine spre o proiecție democratică. Respingerea acestui curent aparține agrarienilor sau urmașilor acestora, care luptă pentru păstrarea privilegiilor politice, sociale și economice, rămînînd atașați unei viziuni organiciste a istoriei. Pledînd pentru o evoluție naturală, pentru care voința individuală și politică nu are în realitate decît o importanță superficială, conservatorii au blocat deschiderea liberală din secolul al XIX-lea; ei au frînat punerea în aplicare a votului universal
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luminii cu 8km/secundă∙secol față de valoarea standard acceptată și considerată invariabila. Este posibil sa intelegem această viziune paracelsiană că pe o profilare a unei nomologii (știință a legilor) dogmatice, în care totul este dat de la bun început (vezi teoria organicista a lui Schelling). Acesta este aspectul static, rigid, clasic. Totuși, accentuarea ireversibilității evenimențiale (imposibilitatea întoarcerii la materia primă, la origine, sau la inocentă după trecerea prin experiență) reprezintă aspectul evoluționist, dinamic, romantic, care la Blake se reflectă în aproape obsesivul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În această privință, sociologul F. Tönnies are dreptate să insiste asupra marii diferențe dintre comunitate și societate; comunitatea este etnic, iar societatea este organizarea bazată pe un plan de lucru și pe răspundere personală" (Rădulescu-Motru, 1998: 620). Tot în viziune organicistă este evidențiat efectul unor rele deprinderi asupra organismului social. Politicianismul este o astfel de deprindere rea. La sate, el degradează de la modul de exprimare până la practicile religioase și chiar cultul familiei. La oraș, consecințele sunt încă mai grave. "Vechile tradițiuni
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asemenea definițiilor. Există două mari curente teoretice, cel al schimbării unidirecționale (care poate lua forma progresului sau regresului) și cel al schimbării ciclice. Dacă luăm ca și criteriu de clasificare paradigmele sociologice mari, putem distinge între teorii structural-funcționaliste, tributare concepției organiciste: aici încadrăm toate teoriile sistemice care afirmă că o schimbare într-o anumită parte a societății determină schimbări și în alte segmente ale ei, scopul fiind acela al realizării echilibrului; sau contribuția lui Parsons care vorbește despre trei procese aflate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a ontologiei Ă, explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Respectând și acceptând nuanțele, se poate distinge, totuși, mai evident sau mai voalat, o grupare a teoriilor psihologice ale dezvoltării în jurul a trei modele clasice: modelul organicist, modelul mecanicist și modelul interacționist. Fiecare dintre ele se structurează în baza unor teze fundamentale. Modelul organicist sau activ. Universul este un întreg nereductibil la părți, deși se sprijină pe acestea. Ca parte a acestuia, organismul uman, la rândul său
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nuanțele, se poate distinge, totuși, mai evident sau mai voalat, o grupare a teoriilor psihologice ale dezvoltării în jurul a trei modele clasice: modelul organicist, modelul mecanicist și modelul interacționist. Fiecare dintre ele se structurează în baza unor teze fundamentale. Modelul organicist sau activ. Universul este un întreg nereductibil la părți, deși se sprijină pe acestea. Ca parte a acestuia, organismul uman, la rândul său, posedă el însuși aceeași proprietate, care îi conferă statutul de structură eminamente activă rezultată din contradicțiile și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc "2.1. Stadialitatea. Considerații generale" Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca paradigmă legitimă a cercetării și filosofiei științei. Influența acestor lucrări este dramatic subliniată În scrierile lui Petre Andrei, sociolog foarte cunoscut al Universității din Iași. În sinteza sa din 1936, Sociologie generală, Andrei face o critică dură a teoriilor organiciste ale organizării sociale, construind, În realitate, o listă de acuzații subtile la adresa ideologiilor fasciste și a aspectelor rasiste și antiprogresiste ale acestora. Orientarea lui Andrei era, cu siguranță, mai liberală, proparlamentară și individualistă - mai aproape de Durkheim și Weber decât de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor al XIX-lea și XX. Moldovan a menționat adesea În lucrările și În intervențiile sale publice concepția despre civilizații a filosofului german Oswald Spengler, care susține că civilizațiile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lucrările și În intervențiile sale publice concepția despre civilizații a filosofului german Oswald Spengler, care susține că civilizațiile sunt ființe organice, urmând același curs ca și viața unui om - naștere, creștere, maturizare, Îmbătrânire, declin și moarte. Moldovan a preluat limbajul organicist al filosofului german, considerând potrivite multe dintre metaforele inspirate de biologie folosite de acesta. Acceptând viziunea organică de ansamblu, Moldovan respingea Însă ideea inevitabilității declinului unei civilizații și, În consecință, al unei națiuni, precum și previziunile spengleriene sumbre despre viitorului civilizației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceste paliere, el neplîngîndu-se atît de implicarea directă a contemporanului În realitatea pe care o analizează, cît de nerecunoașterea sistemică și cantitativă a acesteia. „Nu știm cum funcționa mașina comunistă”, dar știm „ceea ce a produs”, observa Karpinski dintr-o perspectivă organicistă. Dacă Buhler tinde mai mult spre o viziune diacronică, spre surprinderea unei evoluții, a unui scenariu cu Început, cuprins și Încheiere, Karpinski optează pentru o perspectivă simptomatologică, spre evenimente cu valoare de simbol. Analizînd comunismul polonez ca „produs finit”, sincronic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și teoria pe care o reprezint). În construirea modelului unei teorii, se caut) moduri sugestive de a descrie teoria, iar nu realitatea cu care opereaz). În consecinț), modelul prezint) teoria, omițând în mod inevitabil noțiunile teoretice, sub forme precum cea organicist), mecanic), matematic), sau altele. Unii politologi scriu despre modelele teoretice ca si cum acestea s-ar încadra în aceeași categorie cu descrierea machetei de avion. Spre exemplu, ei încep prin a critica modelul etatocentric al politicii internaționale, deoarece ar fi devenit din ce in ce mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lui Dinicu Golescu, dar mai ales prin aceea a revoluționarilor din secolul al XIX-lea, datorită căreia „raportul nostru față de Europa” a ajuns a fi analog relației „Daciei cucerite față de Roma celei din urmă străluciri a cezarilor”. În temeiul concepțiilor organiciste și în deplină consonanță cu vederile lui C. Rădulescu-Motru din Cultura română și politicianismul (1904), directorul „Gândirii” susține (exacerbând aceste concepții și vederi) că prin sincronizare cu structurile europene occidentale lumea românească a fost smulsă din propriul climat, deposedată de
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
după mine, de un demers anarhetipic, chiar dacă autorii textelor nu au avut În minte conceptul pe care noi Îl discutăm acum. Marius Jucan: M-aș Întoarce, vorbind despre nașterea esteticii, la ideologia romantismului. Romantismul a produs un model de interpretare organicistă care a fost părăsit de mult, desigur. Nu la acest lucru doream să mă refer, ci la numeroasele interpretări (nu doar la cele legate de imaginar, imaginație, imagine) care au fost motorul multor texte romantice de mare suflu. Obiectul artistic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a imagina și gândi analogic sunt atât de adânci, Încât mie mi se pare că deocamdată, inclusiv În momentul de față, nu pot fi dislocate decât cu mare greutate. Astfel, e vizibil cum trecem prin trei tipuri mari de epoci: organiciste, În care analogia creează sinecdoca, creează părți care funcționează pentru Întreg, creează titluri care funcționează pentru conținut ș.a.m.d. Am traversat apoi o epocă ficționalistă, textualistă, În care analogia se mută din spațiul termenilor În spațiul rupturilor, afirmând că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literar să fie exploatat ca un fel de spărgător de gheață sau ca un fel de inovație frapantă, nu folosit. A găsi cadența cu cercetarea științifică sau cu textul din fizică mi se pare un fel de a descoperi paradigma organicistă. Sigur că gândirea umană este analogică, dar dacă noi am fi fost doar niște analogiști noutatea nu s-ar fi produs. Or, aici este misterul: cum este posibilă noutatea, cum este posibilă tocmai despărțirea, ruptura? Mihaela Ursa: Noutatea și ruptura
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
abordarea imaginarului, Înclin să cred că investigarea culturală propusă de hermeneutica imaginarului poate da seama cu acuratețe de tranziția culturală, În sensul de a urmări morfologiile culturale și politice În schimbările lor. Termenul morfologie poate trimite la o anumită viziune organicistă, pe care o găsim În filosofia istoriei de sorginte hegeliană. Fără să neg de fapt această sursă majoră genealogică, doresc să arăt, prin evoluția unor „forme” culturale și politice mai cu seamă, că tranziția este reversibilă, că nu trebuie privită
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pieritoare sunt lucrare a celor pieritori” (7, 15). Imperiul Roman va urma pur și simplu destinul altor mari imperii care l‑au precedat: egiptean, persan, grec și asirian (respectăm ordinea dată de Lactanțiu). Viziunea politică a apologetului este constant una organicist‑ciclică. Imperiul Roman este asemenea unui organism viu, care se naște, ajunge la maturitate, îmbătrânește și moare. Pentru a fi încă și mai convingător în fața publicului său păgân, Lactanțiu face apel la teoria vârstelor cetății Romei (aetates Romanae urbis), în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se poate conchide în mod evident că s-a născut într-adevăr ca o replică, dar nu la adresa lui G. Ibrăileanu, cum avea să afirme mai târziu G. Călinescu, ci în mod esențial la aceea a înaintașului amândurora, gânditorul conservator și organicist, adversar al formelor fără fond. Discipol al lui Maiorescu în plan estetic, Lovinescu opune poziției politice a acestuia un liberalism care îi venea atât din tradiția familială, cât și dintr-o opțiune bine deliberată și temeinic asimilată. După cinci ani
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]
-
creierului”), precum și poziția lui Schiller care afirma că Geisteskranken sind Personlichkranen („bolile psihice sunt boli ale personalității”). Ne aflăm în fața a două atitudini medicale, ce vor marca direcțiile de evoluție ale gândirii și interpretării fenomenelor psihice morbide; punctul de vedere organicist care localiza tulburările psihice în afecțiuni ale creierului și punctul de vedere psihologizant care considera bolile psihice ca afecțiuni ale personalității. Un alt aspect semnificativ care se impune în această epocă este reprezentat prin transferarea ideilor cuprinse în „teoria degenerescenței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai cu seamă în psihopatologie, nu se poate constitui ca „atitudine metodologică” decât după precizarea naturii obiectului. Pentru K. Jaspers, „obiectul psihiatriei este omul” și în această privință el remarcă două atitudini de interpretare și de abordare metodologică: a) dogma organicistă care afirmă că „bolile psihice sunt boli ale creierului” (W. Griesinger); b) dogma psihologică ce susține că „bolilor psihice sunt boli ale personalității” (H. Schüle). În fața cestor situații, raportându-se la natura obiectului psihopatologiei, K. Jaspers se întreabă „ce ne
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și în respingerea ironiei lui Caragiale, cu criterioniștii, de care ideologic se despărțise. Și aceștia îi reproșau lui Caragiale faptul că, prin ironia lui distrugătoare, împiedică spiritul românesc să ajungă la metafizică. P. este de partea curentului istoric - tradiționalist și organicist care, pornind de la Mihail Kogălniceanu, ajunge la Vasile Pârvan și, de aici, la Nae Ionescu. „Raționaliștii” vor, așadar, un stat juridic, „organiciștii” unul istoric. Cei dintâi ar fi „criticiști”, „alexandrini”, cei din urmă sunt creatori, neliniștiți și agitați; ei pun
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
ironia lui distrugătoare, împiedică spiritul românesc să ajungă la metafizică. P. este de partea curentului istoric - tradiționalist și organicist care, pornind de la Mihail Kogălniceanu, ajunge la Vasile Pârvan și, de aici, la Nae Ionescu. „Raționaliștii” vor, așadar, un stat juridic, „organiciștii” unul istoric. Cei dintâi ar fi „criticiști”, „alexandrini”, cei din urmă sunt creatori, neliniștiți și agitați; ei pun lumea în mișcare, europenizează „tradiția”, deschid „localismul” spre modernitate. Argumentul forte este Brâncuși, exponent al „localismelor caracterologiei oltenești”, mesagerul „spiritului cobilițar” în
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
românească. Îl admiră pe Vasile Pârvan și îl consideră maestrul, modelul său. Istoricul ar fi, ca și el, „un luceafăr al melancoliei”, „un prince-paysan”. Fac parte, așadar, din aceeași familie „strict mandarinală și rural-moșnenească”. Asta înseamnă, între altele, o viziune organicistă asupra lucrurilor. Pe N. Iorga îl numește „titanozaur”, „fanariot genial” și îl iubește cu intermitențe. Este supărat pe marele istoric pentru că, după ce îi găsise o sursă documentară în bibliotecile din Germania, nu i-a mulțumit cum s-ar fi cuvenit
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]