159 matches
-
înțelegerea organismelor, și astfel legitimează o înțelegere organicistă a comunității biotice ca întreg. Drept consecință, Leopold poate pune în discuție starea de sănătate sau de bunăstare a unui organism fără a o corela cu starea psihică a acestuia. Deși ipoteza organicistă era deja supusă criticilor în epocă, - vezi cazul criticii făcută de Tansley ipotezei organiciste a lui Clements -, Leopold a continuat să se folosească de acest mod de a vorbi, probabil într-un sens metaforic 192, sau pentru a accentua în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consecință, Leopold poate pune în discuție starea de sănătate sau de bunăstare a unui organism fără a o corela cu starea psihică a acestuia. Deși ipoteza organicistă era deja supusă criticilor în epocă, - vezi cazul criticii făcută de Tansley ipotezei organiciste a lui Clements -, Leopold a continuat să se folosească de acest mod de a vorbi, probabil într-un sens metaforic 192, sau pentru a accentua în acest fel o caracteristică fundamentală pe care organismele și ecosistemele o au în comun
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
faptul că aceste virtuți sunt practicate în mod individual. Leopold era bine conectat și la discuțiile din perioada în care publică primele sale studii pe teme de mediu. Astfel, în anii 1930 era în plină desfășurare o polemică între abordarea organicistă a ecosistemelor propusă de Frederick Clements și respingerea organicismului de către Arthur G. Tansley. Acesta din urmă accepta analogia dintre organisme și ecosisteme într-un sens slab, întrucât părțile unui organism nu pot exista decât împreună, pe când părțile unui ecosistem pot
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturală prin care, în practica socială, pot fi corectate deviațiile iminente. * Concepția sa evoluționistă are rădăcini adânci în convingerea potrivit căreia societatea poate fi comparată cu un organism, ea este chiar un organism. În acest fel, Spencer este adeptul direcției organiciste în sociologie, construind o sociologie organicistă, curent cu mare căutare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; Organicismul este un tip de holism care, aplicat la societate, obligă la un studiu global, în termeni de întreguri sociale, individul
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pot fi corectate deviațiile iminente. * Concepția sa evoluționistă are rădăcini adânci în convingerea potrivit căreia societatea poate fi comparată cu un organism, ea este chiar un organism. În acest fel, Spencer este adeptul direcției organiciste în sociologie, construind o sociologie organicistă, curent cu mare căutare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; Organicismul este un tip de holism care, aplicat la societate, obligă la un studiu global, în termeni de întreguri sociale, individul și manifestările sale nefiind obiect de
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
căutare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; Organicismul este un tip de holism care, aplicat la societate, obligă la un studiu global, în termeni de întreguri sociale, individul și manifestările sale nefiind obiect de studiu sociologic. Sociologia organicistă a lui Spencer va fi dezvoltată de către Durkheim în ceea ce el numea funcționalism. Îl putem considera pe Spencer ca inițiator al funcționalismului * Educația și etica sunt două componente ale vieții sociale cărora Spencer le acordă o mare atenție; el construiește
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
el numea funcționalism. Îl putem considera pe Spencer ca inițiator al funcționalismului * Educația și etica sunt două componente ale vieții sociale cărora Spencer le acordă o mare atenție; el construiește adevărate teorii despre educație și despre etică. Social-spencerismul și orientarea organicistă (implicit deschiderea spre funcționalism), primul tratat de mari dimensiuni, Principiile sociologiei, 3 volume (Volume I Part I: Data of Sociology; Part II: Inductions of Sociology; Part III: Domestic Institutions; Volume II Part IV: Ceremonial Institutions; Part V: Political Institutions; Part
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
secolului al XIX-lea. Viața socială văzută prin cele trei lentile oferă o cu totul altă imagine comparativ cu cea zugrăvită de înaintașii săi. Contribuțiile sale ating însă și paliere particulare ale construcției sociologiei: * Subliniază și argumentează inconsecvența interpretărilor mecaniciste, organiciste, biologiste, capacitatea lor parțială de a prezenta viața socială. * Întemeiază elaborările teoretice pe fapte sociale studiate cu parcimonie și întoarce aceste elaborări în practica socială. * Transformă conflictul social în model explicativ al devenirii vieții sociale, al inevitabilității schimbării oricărei orânduiri
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a hrănit cugetarea anterioară și specifică faptul că natura legilor din societate, acțiunea lor, sunt diferite de ale celor prezente în natură, constatare prin care dezvăluie caracterul eronat al încercărilor de interpretare a fenomenelor sociale pe baza legilor naturii (teorii organiciste, interpretările mecaniciste ale vieții sociale, darwinismul social). Prin urmare, nu este vorba de absența legității în viața socială, ci doar de calitatea manifestării legilor. Nu legile lipseau, ci modul în care erau interpretate făcea ca evidența lor să rămână ascunsă
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de elemente pentru atingerea aceluiași scop sau îndeplinirea aceleiași funcțiuni. Sunt concepte abstracte, metaștiințifice, ce înlătură principiul cauzalității din explicarea relațiilor, căci cauza și efectul reprezintă, fundamental, același lucru, principiul raționalității și logica sa mecanicistă și propunînd un raționament intuiționist, organicist, care să permită o sesizare directă și deplină a realității, a unității sale organice, o abordare sistemică, holistică a tuturor aspectelor sale structurale, a obiectivelor sale structurale, supraindividuale și a relațiilor dintre părți și ansamblu. Marile probleme ale timpului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
al operei, cartea este istoria unui destin exemplar prin modul în care ilustrează dinamica unei culturi matriciale și prin vocația unei lucide construcții de sine. Casa din Borloveni a bunicilor întruchipează - în sens literal - lumea idilică și societatea de tip organicist, cele două fixații de la care i s-a constituit în cercuri concentrice opera. După ce au coagulat teza de doctorat, ele au stimulat studiile despre romantismul Biedermeier și, ulterior, despre fecunditatea creatoare a secundarului, a marginalității culturale. Aceeași sursă alimentează impulsul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
rațiune în epoca clasică și că acest lucru s-ar fi petrecut în lumea occidentală odată cu apariția creștinismului și cu ieșirea individului (urmare a conformării la îndemnurile christice) "în afara lumii". Această ieșire se realizează dintr-o realitate socială construită holist, organicist, ceea ce face ca ea să fie "în opoziție cu societatea și ca un supliment al ei"292. Căutând adevărul și mântuirea dincolo de ceea ce îi poate oferi societatea, individul creștin devine un individ-în-afara-lumii, adică un individ-în-relație-cu-Dumnezeu. Dezinteresul față de viața socială nu
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
principiilor holiste în zona delimitată de științele sociale. Prezența acestor principii în cadrul teoriei sociale și politice este fundamentată, așa cum vom vedea, pe ideea necesității apropierii de standardele metodologice care pot fi regăsite în cazul științelor naturii. Aplicând, practic, o abordare organicistă a societății, autorii interesați de construcția holistă a spațiului social au preluat din biologie ideea funcționării societății ca un organism. Plecând de aici, au rezultat diferite proiecții "totale" asupra spațiului social, considerându-se că, în construcția socială a realității, ceea ce
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
căreia evoluția totalității sociale nu depinde de acțiunile sau credințele individuale ale membrilor săi, ci de tradițiile și instituțiile societății însăși. Astfel de considerații sugerează cu pregnanță că există o strânsă conexiune între istoricism și așa-numita teorie biologică sau organicistă a structurilor sociale, teorie care interpretează grupurile sociale în analogie cu organismele vii. Într-adevăr, se spune că holismul trebuie să fie caracteristic fenomenelor biologice în general, iar punctul de vedere holist este socotit a fi indispensabil studiului despre modul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
filozofii politici scoțieni din secolul al XVIII-lea - o convergență transversală a multitudinii de scopuri specifice umanității. Caracterul arbitrar al acestor proiecte individuale este unificat într-o traiectorie benignă, guvernată de marea Idee a istoriei universale. (Este ceea ce fundamentează viziunea organicistă despre statul modern, pentru a cărui unitate ideală merită sacrificată pacea 2.) Faptul pozitiv specific metafizicii hegeliene îl reprezintă principiul reconcilierii (die Versöhnung). Demonstrarea acestui principiu nu trebuie doar imaginată conceptual, ci împlinită prin credința în adevărul care ne face
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ale cerchiștilor, mai mediate. Eu aș merge însă pe scor egal." Al. Cistelecan și "Gruparea bucureșteană "Albatros" a fost insurgentă, afișând un radicalism etic și estetic de tip avangardist. Cercul literar, fiind ardelean, este mai așezat/temperat, având o viziune organicistă asupra dezvoltării culturii și un program de creație constructiv.", Dumitru Chioaru, Cercul literar de la Sibiu, Cuvântul, nr. 3/martie 2007. 44 Dinu C. Giurescu, România în al Doilea Război Mondial: 1939-1945, Editura All, București, 1999 și Gheorghe Buzatu, România sub
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și în respingerea ironiei lui Caragiale, cu criterioniștii, de care ideologic se despărțise. Și aceștia îi reproșau lui Caragiale faptul că, prin ironia lui distrugătoare, împiedică spiritul românesc să ajungă la metafizică. P. este de partea curentului istoric - tradiționalist și organicist care, pornind de la Mihail Kogălniceanu, ajunge la Vasile Pârvan și, de aici, la Nae Ionescu. „Raționaliștii” vor, așadar, un stat juridic, „organiciștii” unul istoric. Cei dintâi ar fi „criticiști”, „alexandrini”, cei din urmă sunt creatori, neliniștiți și agitați; ei pun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
ironia lui distrugătoare, împiedică spiritul românesc să ajungă la metafizică. P. este de partea curentului istoric - tradiționalist și organicist care, pornind de la Mihail Kogălniceanu, ajunge la Vasile Pârvan și, de aici, la Nae Ionescu. „Raționaliștii” vor, așadar, un stat juridic, „organiciștii” unul istoric. Cei dintâi ar fi „criticiști”, „alexandrini”, cei din urmă sunt creatori, neliniștiți și agitați; ei pun lumea în mișcare, europenizează „tradiția”, deschid „localismul” spre modernitate. Argumentul forte este Brâncuși, exponent al „localismelor caracterologiei oltenești”, mesagerul „spiritului cobilițar” în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
românească. Îl admiră pe Vasile Pârvan și îl consideră maestrul, modelul său. Istoricul ar fi, ca și el, „un luceafăr al melancoliei”, „un prince-paysan”. Fac parte, așadar, din aceeași familie „strict mandarinală și rural-moșnenească”. Asta înseamnă, între altele, o viziune organicistă asupra lucrurilor. Pe N. Iorga îl numește „titanozaur”, „fanariot genial” și îl iubește cu intermitențe. Este supărat pe marele istoric pentru că, după ce îi găsise o sursă documentară în bibliotecile din Germania, nu i-a mulțumit cum s-ar fi cuvenit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
lui Dinicu Golescu, dar mai ales prin aceea a revoluționarilor din secolul al XIX-lea, datorită căreia „raportul nostru față de Europa” a ajuns a fi analog relației „Daciei cucerite față de Roma celei din urmă străluciri a cezarilor”. În temeiul concepțiilor organiciste și în deplină consonanță cu vederile lui C. Rădulescu-Motru din Cultura română și politicianismul (1904), directorul „Gândirii” susține (exacerbând aceste concepții și vederi) că prin sincronizare cu structurile europene occidentale lumea românească a fost smulsă din propriul climat, deposedată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
ca paradigmă legitimă a cercetării și filosofiei științei. Influența acestor lucrări este dramatic subliniată În scrierile lui Petre Andrei, sociolog foarte cunoscut al Universității din Iași. În sinteza sa din 1936, Sociologie generală, Andrei face o critică dură a teoriilor organiciste ale organizării sociale, construind, În realitate, o listă de acuzații subtile la adresa ideologiilor fasciste și a aspectelor rasiste și antiprogresiste ale acestora. Orientarea lui Andrei era, cu siguranță, mai liberală, proparlamentară și individualistă - mai aproape de Durkheim și Weber decât de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor al XIX-lea și XX. Moldovan a menționat adesea În lucrările și În intervențiile sale publice concepția despre civilizații a filosofului german Oswald Spengler, care susține că civilizațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
lucrările și În intervențiile sale publice concepția despre civilizații a filosofului german Oswald Spengler, care susține că civilizațiile sunt ființe organice, urmând același curs ca și viața unui om - naștere, creștere, maturizare, Îmbătrânire, declin și moarte. Moldovan a preluat limbajul organicist al filosofului german, considerând potrivite multe dintre metaforele inspirate de biologie folosite de acesta. Acceptând viziunea organică de ansamblu, Moldovan respingea Însă ideea inevitabilității declinului unei civilizații și, În consecință, al unei națiuni, precum și previziunile spengleriene sumbre despre viitorului civilizației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a ontologiei explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist. Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologiei prin complexitatea sa, ea rămâne în atenția investigației psihologiei
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]