110 matches
-
celulele nou formate, cu consecințe permanente, pe termen lung sau scurt. Complicațiile ce apar vor depinde de perioada din sarcină când are loc expunerea embriofătului la amestecul anormal de nutrienți (fig. 2). Astfel, expunerea precoce în sarcină (în perioada de organogeneză) poate duce la avort spontan, malformații viscerale, întârziere precoce în creșterea intrauterină. Expunerea în cursul trimestrului II, când are loc formarea și dezvoltarea celulelor sistemului nervos central poate conduce la tulburări comportamentale, intelectuale și psihologice, iar expunerea în ultimul trimestru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
congenitale fatale sau cele care necesită pentru corecție intervenții chirurgicale majore, sau conduc la handicap fizic și psihic marcat. Cauza principală a malformațiilor congenitale majore o constituie dezechilibrul glicemic din perioada preconcepțională și primele 7-10 săptămâni de sarcină (perioada de organogeneză). Absența unui control glicemic strâns în această perioadă conduce la o prevalență a malformațiilor congenitale de aproximativ 6-12%, comparativ cu 2% la femeile fără diabet sau diabeticele cu HbA1c aproape de normal la debutul sarcinii (fig.3). Mecanismele prin care hiperglicemia
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
este de 25 de ori mai mare ca în populația generală, ajungând la 0,8-1% din copiii acestor femei, pentru T2DM riscul de transmitere este de 5-10%, iar pentru MODY de 50%. Efectele diabetului matern se extind dincolo de perioada de organogeneză și perioada neonatală imediată, producând modificări antropometrice, metabolice și comportamentale ce durează toată viața. Imediat după naștere se observă o creștere a toleranței la glucide, datorată unei „condiționări” a celulelor b-pancreatice fetale „in utero” și care are drept efect o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
în timpul copilăriei și adolescenței (perioadă de insulinorezistență marcată). 4. MANAGEMENTUL SARCINII COMPLICATE CU DZ 4.1. MANAGEMENTUL MEDICAL AL SARCINII Prima consultație postconcepție are o importanță deosebită acum fiind stabilit gradul controlului metabolic la debutul sarcinii, în perioada critică a organogenezei, iar în cazul sarcinilor neplanificate trebuie făcută și o primă evaluare completă a stării de sănătate a gravidei. Dacă nivelul controlului glicemic este considerat nesatisfăcător și gravida prezintă complicații diabetice sau alte afecțiuni ce pot afecta evoluția normală a sarcinii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
depind de doza primită de uter și de vârsta sarcinii. Moartea in utero nu survine decât în timpul primei săptămâni de sarcină. Riscul de feto-toxicitate radică există de la a 2-a la a 10-a săptămână de sarcină, perioadă care include organogeneza (Aubert J., Doré B., Moreau P., Giraud J. R., citați de 59). Riscul teoretic de hipotiroidie neonatală prin trecere transplacentară de iod, nu a fost demonstrat 35. Numai iodul în formă moleculară traversează placenta. Se admite că doza radică feto-toxică
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
față de componentele self alterate structural-funcțional și care, dacă nu ar fi înlăturate, ar pune în pericol viața organismului. În plus, moleculele CMH sunt implicate în mecanismele de recunoaștere celulară, esențiale în desfășurarea complexului proces al citodiferențierii și în histogeneza și organogeneza din cursul dezvoltării embrionare. O asemenea interpretare privind rolul CMH se bazează pe constatarea că, exceptând eritrocitele și neuronii, antigenele CMH sunt prezente pe suprafața celulelor organismului, funcționând ca niște antigene puternice, de o diversitate enormă, constituindu-se în markeri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
formare: stomatologi și chirurgi rnaxilo-faciali, psihologi, pedagogi, medici din echipa de terapie complexă. Plecând de la delimitarea terminologică si de esență a rhinolaliei ca structura dinamică, autoarea stabilește elementele de psihofiziologie a fonației și mecanismul de producere. Acordă o importanță deosebită organogenezei acestor malformații punctând etiologia și frecvența, precum și formele clinice și clasificarea lor. Cercetarea experimentală a fenomenului rhinolalic din punct de vedere psiholingvistic evidențiază unele criterii de diagnoza, tipologia fono-articulatorie precum și direcțiile de dezvoltare a limbajului sonor în funcție de emisia rhinolalică. Partea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
FONO - ARTICULATOR PRIN DESPICĂTURI CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Malformațiile congenitale labio-maxilo-palatine formează o entitate independentă. Din cauza tendinței lor de a le spori incidența ele constituie un pericol pentru bazele biologice ale societății umane.” Fr. Burian 2.1. Organogeneza despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine Studiul morfologic al despicăturilor congenitale de buză, boltă și văl palatin datează din timpurile cele mai vechi, sub forma unor observații empirice. Democrit și Herodot (sec. V î.e.n.) sau Plinius (sec. I î.e.n.) au definit faptul ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în 1964, este de părere că în cadrul malformațiilor congenitale trebuiesc incluse și anomaliile metabolice, precum și cele structurale ce apar în cursul dezvoltării prenatale (110). Cu secolul XVIII încep lucrările mai profunde de anatomie comparată care pregătesc concepțiile secolului XIX cu privire la organogeneza despicăturilor. Astfel, Dussy în 1869, emite o ipoteză care este reluată și argumentată de Hise în 1892, după care despicăturile se datoresc unei opriri în dezvoltare într-un anumit stadiu embrionar al mugurilor maxilo-faciali ai arcului I branchial, care nu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
spermatozoizilor era modificat. Se conchide astfel că și tulburările hormonale pot fi considerate ca factori teratogeni în producerea despicăturilor (118). Important de menționat este faptul că embriopatiile denumite și organopatii care sunt determinate de acțiunea factorilor teratogeni în perioada de organogeneză, de formare a organului în sine (în primele 3 luni de viață intrauterină), sunt mult mai grave decât fetopatiile. Aceste tulburări sunt ireversibile, o vindecare spontană nemaifiind posibilă în faza următoare. Dacă embriopatiile sunt sub dependența genelor, ele devin ereditare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
copilului, dezvoltarea psihicului și a intelectului. În contextul acestor probleme recuperarea funcțională necesară integrării sociale prezintă o importanță majoră cu implicații psihopedagogice ce impun un studiu amplu și multilateral de soluționare. Trecerea succintă în revistă a principalilor factori determinanți ai organogenezei malformațiilor de care ne ocupăm, au o semnificație cu valoare probabilistică în organizarea mintală și psihică a copilului. Deși sunt autori care pun în evidență un oarecare raport de consonanță între existența malformațiilor maxilo-buco-faciale și unele deficiențe mintale, se pare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Se poate afirma cu certitudine că incidența factorilor neurologici rămâne problematică și cu o frecvență redusă care nu depășește cu mult pe cea întâlnită în cazul copiilor, care se nasc fără aceste anomalii. Cercetările noastre asupra principalilor factori determinanți ai organogenezei malformațiilor de care ne-am ocupat, conferă o semnificație cu valoare probabilistică în organizarea mintală și psihică a copilului. Deci, se poate spune că la copiii cu uranoschizis nu este implicată patologia cerebrală care să determine modificări structurale stabile. Această
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Some methodological remarks on generative grammar, in H. Allen (red.). Readings in applied English linguistics, New -York Appleton - Century- Croft, ed2, 1964. 50. Chomsky, N. Aspects of the theory of syntax. M.I.T. Press, Cambridge, 1965. 51. Ciobanu, Eugenia Morfo și organogeneza embriologică normală și patologică a malformațiilor congenitale bucomaxilo-faciale. Teză de doctorat I.M.F., București, 1968. 52. Mc Collum, D.W., Richardson, S.O., Swanson, L.T. Habilitation of the Cleft Palate Patient. New Engl. J. Med., 254, 1956, 299. 53. Constantinescu I.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
efectul singurei celule apicale, ci și al derivatelor sale. Această strategie a deplasării activității mitotice, antamată la marile alge și la briofite, se va afirma și mai puternic la plantele vasculare. Edificarea plantelor vasculare plecând de la meristeme. Formarea de organe (organogeneza) și de țesuturi (histogeneza) complexe nu poate fi asigurată de celule meristematice izolate sau grupate Într-un număr mic, ca la alge și briofite. Ea rezultă din funcționarea de țesuturi speciale, numite meristeme. Acestea sunt ansambluri de celule tinere, a
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
diviziune 1. Sinteza în exces a factorilor de creștere și receptorilor lor este stimulată de o serie de factori de transcripție 2, precum Pax-2 și WT-1. Ei sunt produși în mod normal de rinichiul fetal, având un rol decisiv în organogeneză, dar la adult ei nu sunt sintetizați. în ADPKD, celulele epiteliale chistice produc, în mod anormal, factorii Pax-2 și WT-1, care foarte probabil vor stimula sinteza factorilor de creștere și deci proliferarea celulară (16). Sinteza aberantă a factorilor de transcripție
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
târziu, era izolat din trombocite, PDGF (Platelet Derived Growth Factor). Acest al treilea factor de creștere, a contribuit la inaugurarea unui nou capitol în hormonologie (factorii de creștere și diferențiere celulară), deosebit de important pentru cunoașterea atât a mecanismelor histo- și organogenezei embrionare cât și a multiplicării celulei normale sau transformate (inclusiv în urma atacului unor virusuri oncogene). Factorii de creștere și diferențiere celulară sunt polipeptide de talie mică. Masa lor moleculară depășește rareori 50 KD. În prezent, ei sunt caracterizați funcțional ca
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
uneori depăși) 20 % din masa corporala a adultului în momentul reproducerii. Este de la sine înțeles că o parte din ovulele depuse de femelă în mediul ambiant nu vor putea fi fecundate, altele, deja fecundate nu vor avea condiții optime pentru organogeneză, iar altele vor cădea pradă răpitorilor, în diferite stadii embrionare. Prin urmare este nevoie de un număr foarte mare de ovule pentru asigurarea unui număr echitabil de urmași, care să asigure perpetuarea speciei. In cazul gameților masculi, „risipa” de spermatozoizi
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
sarcini normale. Controlul glicemic strict, este obligatoriu, atât în faza de preconcepție, cât și în cea postconcepție și pe toată durata gestațională. Astfel se asigură o dezvoltare normală a fătului și reducerea semnificativă a riscului de complicații. Extrem de importante pentru organogeneză și evitarea malformațiilor congenitale, sunt primele 9 săptămâni de sarcină, perioadă în care controlul glicemic este crucial. Diabetul zaharat tip 1 și sarcina. Controlul glicemic (HbA1c ≤ 6,5 %) realizat atât în perioada pregestațională cât și în timpul sarcinii, permite continuarea insulinoterapiei
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline 2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația 3. Fecundația. Migrația și nidația 4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală. 5. Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică. 6. Sarcina la termen. Anexele fetale. 7. Modificările morfo-funcționale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracția uterină. 8. Studiul
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline 2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația 3. Fecundația. Migrația și nidația 4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală. 5. Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică. 6. Sarcina la termen. Anexele fetale 7. Modificările morfo-funcționale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracția uterină. 8. Studiul
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
c. Biochimice. 3. Sfatul genetic; 4. Screeningul genetic: a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital); b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților. 1.3.2. STAGIUL DE NEONATOLOGIE Tematica lecțiilor conferință (250 ore) 1. Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare. Conceptul de perinatologie. 2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 3. Nou-născutul cu risc la
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline 2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația 3. Fecundația. Migrația și nidația 4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală. 5. Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică. 6. Sarcina la termen. Anexele fetale. 7. Modificările morfo-funcționale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracția uterină. 8. Studiul
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline 2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația 3. Fecundația. Migrația și nidația 4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală. 5. Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică. 6. Sarcina la termen. Anexele fetale 7. Modificările morfo-funcționale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracția uterină. 8. Studiul
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
c. Biochimice. 3. Sfatul genetic; 4. Screeningul genetic: a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital); b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților. 1.3.2. STAGIUL DE NEONATOLOGIE Tematica lecțiilor conferință (250 ore) 1. Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară și perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza și morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieții intrauterine. Evaluarea funcției placentare și a unității feto-placentare. Conceptul de perinatologie. 2. Adaptarea nou-născutului la viața extrauterină (funcția respiratorie, cardio-vasculară, gastrointestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică). 3. Nou-născutul cu risc la
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
ginecologiei în contextul actual al cunoștințelor medicale, în relație cu alte discipline 2. Noțiuni de embriologie. Elementele sexuale: spermatozoidul și ovulul. Maturația gameților, ovulația 3. Fecundația. Migrația și nidația 4. Dezvoltarea morfofuncțională a oului la diferite vârste ale sarcinii: Embriogeneza, Organogeneza, Circulația fetală. 5. Malformațiile aparatului genital feminin. Examenul genetic, investigații radiologice și ecografie în obstetrică. 6. Sarcina la termen. Anexele fetale. 7. Modificările morfo-funcționale ale organismului matern în sarcină. Modificările generale. Modificările locale, morfofiziologia uterului gravid. Contracția uterină. 8. Studiul
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]