54 matches
-
lor proprii: (ÎI.8.9.) Respondeo dicendum quod philosophus, în III de anima, comparat, quantum ad hoc, intellectum sensui. Sensus enim circa proprium obiectum non decipitur, si cut visus circa colorem; nisi forțe per accidens, ex impe di mento circa organum contingențe, sicut cum gustus febrientium dulcia iudicat amară, propter hoc quod lingua malis humoribus est repleta. Circa sensibilia vero communia decipitur sensus, sicut în diiudicando de mag nitudine vel figură; ut cum iudicat solem esse pedalem, qui tamen est maior
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
starea de sănătate a continentului. și aceasta este precară, amenințată chiar. FILOSOFIA DESCHIDE ORIZONTURI NOI În căutare de noi optici orientative și de noi metodologii, medicina este atentă și aproape de eforturile filosofilor. Francis Bacon (1561 - 1626) oferă Noul Instrument (Novum Organum, 1620) de regândire a concepțiilor anterioare și de aprofundare a cunoașterii directe: metoda inductivă înseamnă observare, analiză, comparare, experimentări, concluzionare, definire, regulă, lege care guvernează fenomenul sau seria de fenomene. Prieten cu medicii, el crede că știința lor va prelungi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
23 sau 24 aprilie 1941! Acum vine, ineluctabil, rândul unei figuri de tonaj și mai mare, maestrul Verdussen din Utrecht. Acest proom consular a scris și a făcut istoria; În 1949 a publicat volumul pe care avea să-l intituleze Organum Architecturae Recentis; În 1952 a inaugurat, sub patronajul prințului Bernard, Casa Ușilor și Ferestrelor, așa cum drăgăstos avea să o boteze Întreaga națiune a Olandei. Să rezumăm teza: zidul, fereastra, ușa, dușumeaua și acoperișul constituie, neîndoielnic, elementele de bază ale acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dacă o armată este biruitoare când este condusă de X și bătută când nu este condusă de X, atunci se poate stabili că X este o cauză determinantă, după care se poate stabili gradul cauzei determinante. Bacon descrie în Novum Organum (Noul Organon) 27 de situații în care fenomenele își evidențiază importanța. Filosoful este un umanist și afirmă că cercetarea științifică este singura cale de a preveni mizeria umană; el este, deci, scientist și raționalist. Scrie un lung tratat de medicină
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fapt însuși Cogito. Contrar tezei "deducției" carteziene, Bacon preconizează "inducția", în care primează particularitățile lucrurilor, sau empiricul, prin care se ajunge la concluzia esenței. Bacon se îndoiește de abilitatea minții, Cogito, de a deduce adevăruri universale. El scrie în Novum organum: "Omul este servitorul și interpretul naturii, el înțelege natura numai prin experiență, adică prin ce observă simțurile, și activitate mentală. Astfel se ajunge la axiome; în afara lor omul nu are nici cunoștințe, nici putere". Am putea conchide că diferența dintre
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cel puțin discutabile? Homo ideologicus dă oare ascultare unor impulsuri oarbe emanând din colectivitate? Să fie vorba despre presiunea mediului, sau despre rodul unui calcul rațional? Să luăm pe rând aceste ipoteze. Sistemele de reprezentări, susținea Francis Bacon În Novum Organum (1620), nu sunt decât niște „idoli”, niște păienjenișuri de erori care dezvăluie credulitatea majorității. Înrădăcinate În intelect, pre-noțiunile Împiedică distanțarea critică și duc la „fantasmagorii”, la „amalgamuri” și la „extrapolări”. Analizele de inspirație marxistă care se folosesc de termeni precum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În demersul evocării acestei lumi arhaice, Debussy recurge la utilizarea cu prioritate a scării pentatonice, la expresivitatea vocalmelodică a modurilor cantus planus, la evitarea deliberată a anumitor trepte (do, fa) și folosirea insistentă a parafoniilor intervalice în stilul medieval al organum-ului (sec. XII). Acesta din urmă reprezintă o practică medievală consacrată a polifoniei occidentale, în care melodiei gregoriene i se atașează o altă voce, cu un traseu melodic identic, ce evoluează paralel la interval de cvartă, cvintă sau octavă. Printr-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a fost dezvoltate ars mnemoticae de către Bruno, poligrafii de către Trithemius, Kirsher sau moduri inferențiale de către Leibniz. Pe de altă parte logica dacă a fost văzută ca metodică pentru științe se realizează încercări de reformă de către Petrus Ramus, sau celebrul Novum Organum a lui Francis Bacon. Fiecare direcție totuși privește logica ca reflexie asupra raționalității, iar perioada Medievală pregătește modificările de epistemă specifice perioadei Renașterii și cenzurii perioadei moderne. 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului Devenirea științifică realizată în perioada
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de adevăr numai dacă idolii sunt eliminați din cunoaștere. Doar eliminarea idolilor nu este suficientă pentru cunoașterea realității, ci este nevoie de o metodă clară care să îndrepte intelectul spre cunoaștere. Metoda aleasă de Bacon este metoda inductivă. În Novum Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea realizată prin cenzură este asemenea unei morți și renașteri în universul gnoseologic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
radical relația știință - rezultate ale acesteia. De fapt, întreaga operă baconiană poate fi considerată în sine o dezvoltarea a pragmaticii științei pentru că ceea ce urmărește filosoful englez este obținerea de rezultate palpabile, și susține acest lucru în mod evident în Novum Organum ori Nova Atlantis. Dar nu este singurul care își dezvoltă teoria din punct de vedere pragmatic. Descartes dorește o cunoaștere "clară și distinctă" a realității astfel încât să poată urmări adevărul în simplitatea sa, efect pozitiv din punct de vedere practic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din lucruri și rostul lor. Modernitatea dezvoltă, dincolo de aspectul identificării cauzelor lucrurilor și o latură pragmatică. Aceasta este cel mai bine sintetizată de către expresia specifică filosofiei baconiene: science is power pe care filosoful englez o enunță la începutul lui Novum Organum prin aforismul scientia et potentia humanus in idem coincidunt 8. Prin această expresie pragmatismul poate fi considerat una dintre pietrele întemeietoare ale științei moderne. Cunoașterea în modernitate nu se face de dragul cunoașterii, ci cu scopul precis de obține rezultate. Ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sursă de inspirație pentru dezvoltarea științifică. Nu este vorba aici de a realiza prezentarea "cadavrelor științelor" sau despre un mormânt a acestora, ci despre o sursă a evoluției acestora. Demersul baconian privit ca un tot poate părea paradoxal. Dacă Novum Organum (1620) realizează o cenzură totală a tot ce însemnă cunoaștere umană, această lucrare introduce cunoștințele anterioare într-o parte a științei ce poate fi folosită în mod activ pentru dezvoltarea cunoașterii. Motivul pentru care sunt acceptate aceste informații este că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii", lămurind termenul baconian de "formă". Ce dorește să definească Bacon cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul metodei inductive. Putem să-l considerăm pe Bacon ca fiind primul care a încercat să găsească o lege unică a universului în mod practic, folosind metode științifice. Se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se adună toate științele. Ea nu are un domeniu separat, ceea ce studiază ea este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat întreaga gândire omenească: teoria idolilor; metoda inductivă (ambele descrise în Novum Organum) și clasificarea științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum traducerea în limba latină a operei din 1605 Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human)66. Chiar dacă această clasificare este esențială
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el este completă. Pornind de la conținut, prin intermediul împărțirii științei pe care o face în lucrarea De Augmentis Scientiorum, Bacon continuă cu schimbarea metodei științifice în Novum Organum și termină cu modificări ținând de formă în Nova Atlantis. Schimbarea de mentalitate este completă. Cunoașterea pentru el nu este ceva abstract, ci un demers aducător de putere. Puterea este cea care poate ajuta omul să schimbe lumea, să facă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
125. Noul mod de a face știință este descris în Noul Organon. Aceasta nu este o carte oarecare, ci una ce descrie drumul pe care trebuie să-l parcurgă intelectul pentru ca omul să pătrundă în lumea științei. Denumirea de Novum Organum nu este numai în contradicție cu Organon-ul aristotelic, ci reprezintă titlul cu care putea fi numita o carte de căpătâi pentru omenire. La fel a fost intitulată, în 1520, și versiunea în latină a Noului Testament (1516) aparținând lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fel a fost intitulată, în 1520, și versiunea în latină a Noului Testament (1516) aparținând lui Erasmus din Rotterdam 126. Asemănarea dintre cele două cărți nu este întâmplătoare pentru că, la fel cum Noul Testament desparte lumea creștină de cea precreștină, Novum Organum desparte lumea pre-științifică de cea a științei. Comparația aceasta este făcută chiar de Bacon atunci când vorbește despre importanța teoriei idolilor: Intrarea în împărăția omului bazată pe științe, ca și intrarea în împărăția cerurilor, nimănui nu-i este permisă decât aceluia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este făcută chiar de Bacon atunci când vorbește despre importanța teoriei idolilor: Intrarea în împărăția omului bazată pe științe, ca și intrarea în împărăția cerurilor, nimănui nu-i este permisă decât aceluia care a devenit asemenea unui copil"127. Dacă Novum Organum este cartea ce descrie drumul care trebuie urmat pentru a pătrunde în lumea științei, Nova Atlantis descrie aceasta lume a științei. Scrisă în 1625, ea apărut în momentul în care Bacon a realizat că nu mai are timp să-și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din faptul că nu mai existau conflicte religioase (se împăcase cu biserica). Aceste două tipuri de conflict sunt eliminate de către Bacon: cel dintre știință și biserica în De Dignitate et Augmentis scientiorum, iar cel dintre știință și natură în Novum Organum. Oamenii de știință ai "Casei lui Solomon" sunt înțelepții societății, iar autoritatea lor se extinde și în problemele religioase 132. Preoții nu existau, deci singura autoritate ce conduce insula este cea a științei. Viziunea care a dus la creștinarea insulei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trecerea de la cauzalitatea aristotelica la legea științifică moderna" publicat în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome 10, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002, pp. 213-222. 7 Aritotel, Metafizica, (981 a) Editura Iri, București 1996, p.14. 8 Francis Bacon, Novum Organum in Oeuvres, Vol. II, Paris, L'Hachette, 1834, p. 9. 9 În cadrul filosofiei medievale europene Roger Bacon, Opus Majus, Duns Scotus, "Despre cunoașterea umană"; William Occam "expunere asupra cărții a VIII a Fizicii", apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cf. fr. optotype s.m.; en. optotype, test type); orbito- "orbită" (cf. lat. orbita, ae s.f. "urma roții, urme, cărare"); organo- "organ, organism" (cf. gr. όργανον, -ου "instrument, unealtă; mașină de război"): med. ro. organ s.n. (cf. fr. organe s.m.; en. organum); oscil(o)-, -oscilo- "oscilație" (cf. lat. oscillo, -are vb. "a se legăna"); ovi-/ovo- "ou" (cf. lat. ovi-, ovum, -i s.n. "ou"); oxal(o)-/oxali- "acid oxalic" (cf. lat. oxalis, -is s.n. "macriș"): ro.oxidare s.f. (cf. fr. oxydation; en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
gânditor mare la 13 ani; Rafael era artist la 14; Restif de la Bretonne citise multe cărți la patru ani, la 11 sedusese multe fete, la 14 compusese o poemă asupra celor întăi 12 amante; Bacon, la 15 ani, concepuse Novum organum; la 10 ani Pico dela Mirandola era mare filolog; Goethe scria în mai multe limbi înainte de 10 ani. Ascoli a publicat la 15 ani un studiu asupra rapoartelor dintre dialectele din Friul și Valachia; la Voltaire talentul s-a manifestat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
normal; dezvoltarea ei continuă și după naștere. În sistemul nervos central există zone lipsite de barieră hematoencefalică: organele circumventriculare adică structuri nervoase din jurul ventriculului III și IV. Acestea sunt glanda pineală, eminența mediană, neurohipofiza, organul subfornical, aria postrema, organul subcomisural, organum vasculosum al laminei terminale [3,5]. Aceste regiuni trebuie să răspundă prompt și nemediat la factori specifici prezenți în circulația sistemică. Bariera hemato-encefalică reglează schimburile între circulația sanguină și fluidele sistemului nervos prin mecanisme de transport membranar pasiv și activ
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
cancelar. 12 iulie-Este înnobilat baron de Verulam. Participa la procesul împotriva lui Șir Walter Ralegh, condamnat și executat. 1619 Implicat în procesul împotriva lordului Suffolk. Moare regina Anne. 1620 12 octombrie-publică "Instauratio magna" [IM], cuprinzând ""Praefation"", "Distribuțio operis" [DO], "Novum organum" [NO], "Parasceve ad historiam naturalem" [PAH] (Londini: Apud Ioannem Billium). 1621 27 ianuarie-Este înnobilat viconte de St. Albans. 3 mai: Este condamnat de Cameră Lorzilor sub învinuirea de a fi luat mită; este demis din funcția de lord cancelar și
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
primelor academii științifice în Anglia și Franța, Iluminismul francez sau proiectul unei științe universale de tip inductiv. Opere principale: Essays (1597); The Two Books of Francis Bacon of the Proficience and Advancement of Learning (1605); De sapientia veterum (1609); Novum organum (1620); Historia naturalis et experimentalis ad condendam philosophiam (1622); De augmentis scientiarum (1623); Apophthegms new and old (1624); Sylva Sylvarum. New Atlantis (1626-1627). Trăind în epoca nașterii științei moderne, Bacon și-a asumat sarcina elaborării unei metode noi, adecvate, care
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]