35 matches
-
foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică. Localizarea istorică suportă o estompare, trecând în contur legendar, iar trecutul, chiar atunci când privește anume domnii, capătă o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Gheorghe Duca, grec venit în Moldova pe vremea lui Vasile Lupu, când era simplu ucenic la „dugheană la abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea domnească. Hatmanul Buhuș este eroul principal, ca învingător, în episoadele despre luptele moldovenilor cu nemții la Suceava și la Cetatea Neamț. Calitățile de povestitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
unde i-a avut invitați pe Miki (ex K-PITAL), Alexandru Jidveianu, pe basarabeanul Radu Captari și pe italianul Enrico, fost participant la Sanremo. “Cireașa de pe tort” a fost Iurie Sadovnic. Vedetă în Republica Moldova, cel căruia i se mai spune și “Orheianul” (copilăria și-a petrecut-o la Susleni, lângă Orhei) a fost solist al formațiilor “Contemporanul” și “Bucuria”. În 1983 a fondat formația “Legenda”. A cântat multă vreme cu Anastasia Lazariuc, “povestea” lor începând cu mai bine de 40 de ani
Seri muzicale interna?ionale by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84225_a_85550]
-
robie curată, pentru că el cere toată moșia răzeșilor ca să-și ,,întregească” ce-i al său. La întrebarea: ,,Și noi ce facem?”, boierul răspunde cu o indiferență cinică: ,, Ce vă va lumina Dumnezeu!” Brusc, toți Șoimăreștii pricepură ,,râsul cel bun al Orheianului”. Dialogul dintre Tudor Șoimaru și boierul Stroie Orheianu încordează la maxim dramatismul scenei, grăbind deznodământul. Când Orheianu, sigur că ,,nu va cuteze unul să miște brațele”, îl amenință pe Tudor că-l va bate peste fălci cu buzduganul, așa cum l-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fapt, subiectul. În al doilea rând, romanul cuprinde un șir de întâmplări și conflicte puternice puse pe seama unor personaje. Romanul ,,Neamul Șoimăreștilor” are un subiect complex care, de și unitar, se desfășoară pe mai multe planuri: lupta dintre boierul Stroie Orheianul și Șoimărești, relațiile dintre boier și Tudor Șoimaru, povestea de dragoste dintre Magda Orheianu și Tudor, luptele pentru domnie între Tomșa-Vodă și Movilești. În fragmentele studiate, accentul cade pe povestirea și descrierea întâmplărilor legate de întoarcerea lui Tudor Șoimaru în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu un basarabean fără ca, de la a doua propozițiune să nu-ți spună că el e „răzeș de-al lui Ștefan, cu zapis”... - Dacă Basarabeanul ar fi hotinean, nu orheian, ar putea spune: „răzeș de-al lui Alexandru cel Bun”... - Noi, Orheienii ne tragem doar de la Ștefan? - Înseamnă că, pe pământul nostru, atât așezările, cât mai ales oamenii s-au ridicat În două picioare abia În secolul al XV-lea, dacă nu și mai târziu...? - În legătură cu „inevitabilul Ștefan”, ne răfuim noi altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de pe timpul lui Rareș, colinde nealterate, ca pe vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt - dacă nu cumva de pe vremea lui Crăciun-Vodă... - Nu chiar, dar de pe vremea Domnișorului, mai mult ca sigur! Știu cine-i Domnișorul: un călugăr pe care Orheienii noștri au Încercat să-l pună pe tronul Moldovei, În locul lui Alexandru Movilă, al lui Radu Mihnea, al lui Gaspar Gratiani. Tata o ironizează pe mama pentru Domnișorul ei - „o boaită plină de păduchi și nici măcar nu știa să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Domnișorul ei - „o boaită plină de păduchi și nici măcar nu știa să se iscălească...”; mama se mânie, Îi spune că nu știe el istorie, cum se tot laudă: Domnișorul era fiul lui Ioan-Vodă cel Cumplit... După acest ocol prin istoria orheienilor (mai târziu aveam să Înțeleg că nu exagerau când pretindeau că ai noștri fuseseră totdeauna „cavaleri” - așa le spunea mama, fiind ei călări, deci liberi), se Întorceau la colinde: - Degeaba râzi tu!, făcea mama. Cu cât ai noștri sunt mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
masa de la ora 3 până seara târziu, amenințați adesea cu bătaia pentru cele mai mici abateri de la rigorile monahale. În primăvara anului 1918 au loc mari schimbări politice În Basarabia, iar după Unirea cu România se instalează ordinea În satele orheiene, și tânărul elev, În mai 1918 se Înscrie la Școala Duhovnicească din Chișinău. Calificat ca exceptional, În octombrie 1921 urmează Seminarul Teologic din capital Basarabiei iar după absolvire devine student la Facultatea de Teologie și concomitant urmează și Facultatea de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
demnitari la guvernământ, prefecturi, primării. Nu e oraș, și poate chiar nici sat, În care să nu fie un Învățător ori un agronom venit de dincolo de Prut. Foștii elevi ai școlilor din Basarabia se Întâlnesc deseori: seminariștii, eparhialistele, sorocenii, bălțenii, orheienii, chiar de la școli mai mărunte. Aceasta nu este puțin lucru, În așteptarea unei primeniri. Chiar și armata de oficiali și de băgători de seamă nu se prea Împotrivește șuvoiului reînnoirii. Iată, la Institutul ”Nicolae Iorga”. Suntem acolo o cohortă de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]