102 matches
-
of World Capital Formation, Pergamon Press, Oxford. Giarini, Orio; Liedtke, Patrick, 1998, Wie Wir Arbeiten Werden, Hoffmann und Campe, Hamburg [ed. rom.: Dilema ocupării forței de muncă și viitorul muncii, traducere de Agnes Ghibutiu, Editura ALL Beck, București, 2001]. Giarini, Orio; Malița, Mircea, 2003, The Double Helix of Learning and Work, UNESCO Studies on Science and Culture, CEPES, București [ed. rom.: Dubla spirală a învățării și a muncii, Editura Comunicare.ro, București, 2005]. Kapitza, Sergey P., 2001, Information Society and The
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
on Science and Culture, CEPES, București [ed. rom.: Dubla spirală a învățării și a muncii, Editura Comunicare.ro, București, 2005]. Kapitza, Sergey P., 2001, Information Society and The Demographic Revolution, Institute for Physical Problems, Russia Academy of Sciences, Moscova. Giarini, Orio; Stahel, Walter R., 1989/1993, The Limits to Certainty, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht. Guernier, Maurice, 1980, Tiers-Monde, trois quart du monde, Dunond, Paris. Hawrylyshyn, Bohdan, 1980, Road Maps to the Future: Towards More Effective Societies, Pergamon Press, Oxford. King, Alexander
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că acel uncheș e tocmai omul care-ți lipsește dumnitale. Precum ai văzut, eu nu-ți pot fi folositor la multe. Duc barca unde pricep eu că dorești. Îți spun cum merge meșteșugul nostru al turtucăienilor; cât somn prindem cu oriile; până unde ne ducem cu bărcile; ce necaz avem, ce neguțătorii învârtim; asta știu, asta spun; însă eu povești de alea de care-mi ceri și care-ți plac nu cunosc. Eu știu că una și cu una fac două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
făcut însă tot posibilul pentru a amâna paradisul terestru. Și a reușit peste așteptările lui. Dacă l-ar fi dorit cu ardoare, atunci n-ar fi refuzat așa de ușor utopiile. Nu este vorba numai de cele socialiste, ci de orie gen de utopie. Marxismul și-a făcut un titlu de glorie din a fi rupt cu tradiția utopică a socialismului. Poate că socialismul numai atunci a avut farmec. Astăzi vrea să fie o știință a fericirii pământești, construită pe o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mecanismelor de reglare și autoreglare macroeconomică spontană 20. 20 N. Nicolae Constantinescu, Învățăminte ale tranziției economice în România, Editura Economică, București, 1997; I. Sephen Covey, Eficiența în șapte trepte. Un abecedar al înțelepciunii, Editura All, București, 1995; Daniel Dăianu, op. cit.; Orio Giarini și Walter Stehel, Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996; Jan Kregel, Egon Matzner și Gernot Grabher, Șocul pieței. O agendă pentru reconstrucția economică și socială în Europa Centrală și de Est, 1.2. Abordarea analogică a tranziției postsocialiste a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
detaliile noțiunii moderne de proprietate, lucru realizat în secolul al XVII-lea de John Locke, după care a urmat o pleiadă de teoreticieni, în frunte cu Adam Smith, David Hume, Jeremy Bentham, Stuart Mill și Georg Wilhelm Friedrich Hegel<footnote Orio Giarini; R. Walter Stahel, Limitele certitudinii. Înfruntând riscurile în noua economie a serviciilor, București, Editura Edimpress, 1996, pp. 87-96. footnote>. Locke a argumentat că proprietatea privată este un drept natural și imuabil, teorie care a devenit extrem de populară în rândurile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
sens clasic, serviciul Încetează odată cu realizarea bunului; În accepțiunea nouă, serviciile se realizează și după ce bunul s-a definitivat. „În ultimii 20-30 de ani, modelul clasic industrial de producere a avuției naționale a ajuns la sfârșitul «cariereiă sale.” <footnote Giarini Orio, Stahel, Walter R., Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996, p. 28. footnote> De la Adam Smith, munca era sursa valorii economice. Economiștii neoclasici au eliminat teoria muncii, Înlocuind-o cu cea a utilității. Analiza economică a trecut de la abordarea ofertei la
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
footnote Green Paper: Promoting an European Corporate Social Responsibility, Luxemburg, 2001, p. 8. footnote>. Întreprinderile și alte tipuri de instituții sunt, astăzi, analizate ca fiind apte a fi corelate cu noi metafore, cum ar fi: „Întreprinderea de servicii”<footnote Gianini Orio, Stahel Walter R, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS-CAMRO, 1996, p. 48. footnote>, modelul comunitar - al Întreprinderii<footnote Isabelle Francfort, Florence Osty, Renaud Sainsaulieu, Les mondes sociaux de l’entreprise, Paris, Desclée de Brouwer, 1995, pp. 4, 272. footnote>, „Întreprinderea-cetățean”. 4. Administrația
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
din județul Tutova. * Graiul nostru Graiul nostru, 1925 - 1927, ca și Scrisul nostru (1929 - 1931) apare sub conducerea Academiei Bârlădene, întemeiată în 1915 de George Tutoveanu, Tudor Pamfile și preotul Toma Chiricuță. Academia Bârlădeană trăiește o epocă de mare gl orie prin 1925, la ședințele ei literare venind, ca și la „Junimea” -altă dată : „Cine vroia și rămânea cine putea”. Ea organiza șezători literare atât în oraș cât și în satele județului Tutova.(Detalii despre Academia Bârlădeană în volumele „Bârladul odinioară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în revistă versuri: George Tutoveanu, St. V. Ionescu, G. Chivăran - Răzvan, N. Bogescu, J. Laur, G. Nedelea, G. Pallady, George Maragos, Virgil Cârstescu, Ciprian Doicescu, Const Asiminei; proză - Traian Condoiu, Ion Palodă, G. Pallady, Caliopy Davidescu, Al. T. Farcaș, H oria I. Giroianu, Virgil N. Duiculescu, Petru T. Gâdei, George Ma rangos; cronici la revistele și ziarele vremii: Neculae Poiană, M. Negreanu, G. Nedelea, A. Vreme etc. Notabilă corespondența activă dar și acidă cu corespondenții și cititorii, ca în cazul convor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
oferindu-se, În schimb, acesteia, drept nemiloasă oglindă. E greu de găsit vreun exemplu În care autoportretul din jurnalul intim să nu fie un eu prins În chingile alterității, pentru ca, În cele din urmă, să nu devină o forță autopropulsat orie. Autodescrierea nu e, În acest context, decât istoria ieșirii din obiectivitate și a coborârii În interstițiile subiectivității. Frapează În toate reconstituirile de autoportrete pretenția autorului de a elimina din descriere ficțiunea, imaginarul, interpretarea. Dar, alungate pe ușă, acestea se reîntorc
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
s-a dovedit a fi ea cu mult mai înainte de 1917, pentru că țara aceasta a fost mereu producătoare și consumatoare de sânge vărsat încă de când îi este existența, cum demonstrează pas cu pas și Ion Iachim în volumul său ,,Ist oria expansionistă a Rusieiʺ (Editura Opera Magna, Iași, 2007). Basarabia pământ românesc, cu istoria ei, de la Mircea Basarab, dinastie a Basarabilor țării românești (Uricariul vol. XII, p. 165-170) este socotită de diplomația rusească ca aparținându-le încă din 1804. Cu opt
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la Școala „Alexandru cel Bun” din Iași și elevilor - la Bârlad, Vaslui și la Liceul Internat și Liceul Național din Iași. Se milita pentru deschiderea largă a accesulu i la carte din bibliotecile școlare a cititorilor de toate c ateg oriile sociale. Cum la acea dată păstrarea și conducerea bibliotecilor erau încredințate secretariatului școlii, la Liceul Internat din Iași, directorului școlii la Bârlad, Huși, Vaslui și la Liceul „Ștefan cel Mare” și „Alexandru cel Bun” din Iași, unor profesori (Const. Botez
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
întreruperea unică și excepțională arătată mai jos. Ele vor fi anunțate din timp cu arătarea într egul ui ciclu de șase ani, a valorii premiului, cu indicarea operei respective și a anului și lunii când ele se acordă, pentru ca aut orii să fie puși în cunoștință cu șase ani înainte de decernarea lor, spre a se putea pregăti din timp. În credința noastră că literatura română are și opere de valoare universală, care merită s ă fie îndrumate spre admirația întregii lumi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
după apariția enciclicei Rerum novarum, de către părintele Gabriel Palau și canonicul Arboleya pe plan sindical, de părintele Angel Ayala, fondatorul în 1908 al Asociación Católica Nacional de Propagandistas, leagăn al primei generații democrat-creștine, și de discipolul său laic Angel Herrera Oria, fondatorul ziarului El Debate, care în 1922 înregistra un tiraj de 200000 exemplare. Dar acest curent se caracterizează în general printr-o anumită slăbiciune, fiind mai viguros doar în unele regiuni. Democrația creștină nu s-a dezvoltat pe un partid
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1924, în ciuda eforturilor lui Gil Robles de a menține o organizație de tineret 27. În 1931, cînd a fost restaurată democrația, s-a constituit un nou partid, Confederación Española de Derechas Autonomas (CEDA). Acesta a fost fondat de Angel Herrera Oria, care a creat mai întîi Acción popular, apoi CEDA în 1933. Acest partid care număra 115 deputați era foarte pestriț, dar înclina puternic spre dreapta conservatoare. Aripa lui stîngă de inspirație creștin-democrată se reducea la 25-30 deputați, iar liderul său
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
completată cu precizările supervizorului, care tocmai venise în comună cu prilejul finalizării altui proiect FRDS de mică infrastructură rurală. Ulterior, am adaptat stilul relatărilor și le-am folosit la modul impersonal, pentru a le da o formă mai clară, exemplificat orie pentru conținutul și funcționalitatea vizitelor de supervizare. Am omis voit aprecierile, notele emoționale și menționarea unor acțiuni rutiniere obligatorii efectuate de supervizor (verificarea actelor financiare), care puteau estompa caracterul de model al acestui caz. Termenul agent de execuție este utilizat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Craiova, 1997. Emilian, Radu (coord.), Managementul resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2003. Gavrilă, Tatiana, Lefter, Viorel, Managementul general al firmei, Editura Economică, București, 2002. Gherasim, Toader, Zaiț, Dumitru, Eficiența sistemelor de producție, Editura Universității „Al.I. Cuza“, Iași, 1991. Giorini, Orio, Liedtke, Patrick M., Dilema ocupării forței de muncă și viitorul muncii, Raport către Clubul de la Roma, Editura ALL BECK, București, 2001. Iosif, Gheorghe, Managementul resurselor umane, psihologia personalului, Editura Victor, București, 2001. Lefter, Viorel, Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane, Editura
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
tradiționale” din domeniul bazelor de date să fie îmbunătățite și diversificate. Astfel, la ora actuală există un trend cunoscut sub acronimul imDB (In Memory DataBase), o tehnologie prin care datele nu mai sunt stocate „la distanță”, ci chiar în mem oria aplicației de tip ERP. Probabil că momentul definitoriu l a constituit anul 2001, când McObject a creat eXtr emeDB, primul sistem de tip imDB care era destinat dispozitivelor electrice și electronice. Ulterior acestui moment, piața de profil a devenit efervescentă
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
exteri or întreprinderii și este preocupat de puterea financiară și performanțele întreprinde rii, iar al doilea grup este format în principal de managerii situați pe diferite niveluri ale conducerii. Pentr u a putea răspunde cererii de informații a diferitelor categ orii de utilizatori, contabilitatea se grefează pe dualismul contabil: contabilitatea financiară, numită și contabilitate sintetică sau generală, care asigură cadrul general al reflectării patrimoniului, are la bază normele unitare prevăzute în Legea contabilității și regulamentele aprobate, cu caracter obligatoriu pentru toate
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
va costa de până la șase ori mai mult ca licențele software. Altfel spus, p entru un leu investit în software se cheltuiesc între trei și șase lei pe partea de implementare. Totuși, acest aspect devine din ce în ce mai puțin relevant dacă furniz orii oferă reduceri substanțiale pe partea de software și în condițiile pătrunderii of ertei de open source ERP, caz în care costurile de licențiere sunt zero. Costurile unui sistem ERP variază în funcție de: - mărimea întreprinderii (cifra de afaceri și număru l de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
a fost mult mai scurtă decît cea a Grupului celor Zece: activitățile centrului au început în 1971 și au dispărut încetul cu încetul. După Problema feminină, n-a mai avut loc decît colocviul organizat de Massimo Piatelli-Palmarini: Teoria limbajului, te-oria învățării, un interesant dialog între Chomsky și Piaget, dar cred că trebuia să se treacă dincolo de ambii. B.C. Participați la întîlnirile Grupului ce-lor Zece cînd ați creat Centrul Royaumont. Care e lucrul cel mai important pe care vi l-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Mi-am dat seama că ideile de organizare și de ordine prin zgomot nu-și respectaseră promisiunile. B.C. Jacques Robin este și acum convins de importanța conceptului de informație și de comandă. M.S. Unii mai rămîn legați de această te-orie; poate că vor avea dreptate într-o bună zi, dar nu s-a întîmplat mare lucru în aceasta privință în ultimii cinci ani. B.C. Și dezvoltarea informaticii îi intere-sa pe membrii Grupului celor Zece, care vedeau în ea un mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
drastică a fluxurilor de capital a fost însă p irecedată de o lungă perioadă de activ tate financiară intensă la nivel global. În ceea ce privește dezvoltarea pieței de capital, în anul 2007, pu tem aprecia că fluxurile de capital propriu și dat oriile nete către țările în curs de dezvoltare au crescut foarte mult, în 2007, atingând niveluri re cord, conform d atelor prezentate în tabelul nr. 3.3. După cum putem observa din datele prezentate în ta belul următor, au existat, așadar, cinci
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
amplitudinea și particularitățile piețelor financiare) sporesc riscurile sistemice, că globalizarea financiară face mai facilă prop aga rea crizelor de la o eco nomie la alta, odată cu importul mecanismelor ș i p roduselor financiare și cu deschiderea piețelor naționale față de inves tit orii străini. Unii chiar au încercat să identifice vulnerabilitățile acesto r e conomii financiarizate ale țărilor dezvoltate, menționând dificultatea de a c ontrola sau lipsa de control asupra fondurilor speculative și a produselor financiare derivate, în primul rând. Alții au semnalat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]