103 matches
-
la cucerirea Bari de la bizantini în aprilie 1071 și a luptat din răsputeri împotriva verilor săi rebeli și a aliaților acestora între 1078 și 1080, când Abelard a murit. Pentru sprijinul acordat, Richard a fost confirmat drept conte de Castellaneta, Oria și Mottola de către unchiul său Robert Guiscard. În 1101, a fost numit seneșal de Apulia și Calabria de către fiul și succesorul lui Guiscard, Roger Borsa, de asemenea văr al său.
Richard de Hauteville () [Corola-website/Science/328195_a_329524]
-
concentrându-se pe schimbul, de stocare și diseminarea datelor referitoare la cercetare, predare și învățare - istoric, mai mult metadate referitoare la resursele bibliotecare. BIBSYS oferta cercetătorilor, studenților și altora un acces ușor la resursele bibliotecare prin furnizarea serviciului de căutare Oria.no și alte servicii de bibliotecă. Au, de asemenea, produse integrate pentru funcționarea bibliotecilor de cercetare, precum și resurser educaționale deschise. Ca membru în DataCite, BIBSYS acționează ca reprezentant național în Norvegia și, astfel, permite toate instituțiilor de învățământ superior și
Bibsys () [Corola-website/Science/336908_a_338237]
-
Tomescu 7, dar nu ne-a abonat pe acest an. Ceri, dar în zadar. Sunt mulțumit că, în fine, a apărut cartea mea8 cu prefața generoasă a lui Perpessicius, aveți acasă un exemplar rezervat! Câteva lucrări de stilistică și ist[orie] literară luate de aici o să ne folosească pentru alte lucrări. Monografia Densușianu 9 a apărut? Se anunță aici ediții mari Maritain, Simenon, Balzac etc. Le chut al lui Simenon, apărut acum, e al 250 roman al său, record absolut în
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
Orio al Serio Internațional Airport (IATĂ : BGY , ICAO : LIME ) , cunoscut și că Îl Caravaggio Internațional Airport , este un aeroport internațional aflat la 3,7 km sud-est de Bergamo și 45 km nord est de Milano . Companiile aeriene low-cost îl numesc Milan
Aeroportul Internațional Orio al Serio () [Corola-website/Science/337306_a_338635]
-
pe Borsa un candidat mai atractiv decât fratele său vitreg, Bohemund, care s-a văzut nevoit să caute adăpost la Capua. Având susținerea principelui Iordan I de Capua de Capua, Bohemund s-a revoltat împotriva fratelui său și a capturat Oria, Otranto și Taranto. Cu toate acestea, s-a ajuns la încheierea păcii între cei doi frați vitregi în martie 1086, cei doi acționând ca co-guvernatori ai ducatului. La finele verii 1087, Bohemund a reluat războiul însă, având sprijinul unora dintre
Roger Borsa () [Corola-website/Science/328235_a_329564]
-
Bari din partea principilor longobarzi Adelchis de Benevento, Guaifer de Salerno și Landulf al II-lea de Capua. Abia în primăvara anului 867 Ludovic a pornit la acțiune împotriva emiratului de Bari. El a trecut imediat la asedierea localităților Matera și Oria, recent cucerite de către sarazini, și a incendiat-o pe prima dintre ele . Oria a fost o așezare prosperă anterior cuceririi musulmane; Barbara Kreutz consideră că astfel se explică de ce Matera i-a rezistat lui Ludovic, pe când Oria l-a întâmpinat
Emiratul de Bari () [Corola-website/Science/324605_a_325934]
-
II-lea de Capua. Abia în primăvara anului 867 Ludovic a pornit la acțiune împotriva emiratului de Bari. El a trecut imediat la asedierea localităților Matera și Oria, recent cucerite de către sarazini, și a incendiat-o pe prima dintre ele . Oria a fost o așezare prosperă anterior cuceririi musulmane; Barbara Kreutz consideră că astfel se explică de ce Matera i-a rezistat lui Ludovic, pe când Oria l-a întâmpinat cu bunăvoință. Acest atac a produs deteriorarea comuncării dintre Bari și Taranto, celălalt
Emiratul de Bari () [Corola-website/Science/324605_a_325934]
-
localităților Matera și Oria, recent cucerite de către sarazini, și a incendiat-o pe prima dintre ele . Oria a fost o așezare prosperă anterior cuceririi musulmane; Barbara Kreutz consideră că astfel se explică de ce Matera i-a rezistat lui Ludovic, pe când Oria l-a întâmpinat cu bunăvoință. Acest atac a produs deteriorarea comuncării dintre Bari și Taranto, celălalt pol al puterii musulmane din sudul Italiei. Împăratul Ludovic a instituit o garnizoană la Canosa, la frontiera dintre Benevento și Bari, însă s-a
Emiratul de Bari () [Corola-website/Science/324605_a_325934]
-
În bătălia de la Civitate, normanzii au distrus armata papală și l-au capturat pe Leon al IX-lea, pe care l-au închis în Benevento, oraș pe care tocmai îl cuceriseră. Restul domniei lui Umfredo a fost marcat de cucerirea Oria, Nardò și Lecce, toate încheiate la sfârșitul anului 1055. În 1054, Petru al II-lea, care i-a succedat lui Petru I în teritoriul din jurul orașului Trani, a capturat în cele din urmă acel oraș de la bizantini. Umfredo a murit
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
lungul strâmtorii a fost respins, iar Robert Guiscard a fost rechemat la vestea prezenței unei mari forțe bizantine în Apulia, trimisă de împăratul Constantin al X-lea Ducas la sfârșitul anului 1060. Sub comanda catepanului Miriarch, bizantinii reocupaseră Taranto, Brindisi, Oria și Otranto. În ianuarie 1061, capitala normanzilor însăși, Melfi, se afla sub asediul bizantinilor. Totuși, până în mai, cei doi frați au reușit să îi respingă pe bizantini și să pacifice Apulia. O altă căpetenie normandă, Godefroi, fiul lui Petru I
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
1, edita t în 24.000 de exemplare, distribuite gratuit de organizatori, deși popularizează o Școală a vinului, îndemnându-ne să o frecventăm, fără a ne destăinui și programa cursurilor, nu amintește nimic despre cultură și artă, despr e scriit orii și poeții care au pus aur de vorbe mereu în paharele de gustător ilor care au descoperit și certificat caratele licorilor de la COTNARI și din întreaga Românie. Vinurile din România au povești frumoase, afirmă cu multă dreptate profesorul Valeriu Cotea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Gothique, Fribourg, Office du Livre, 1968. KUBACH, Hans Erich, Architecture române, Paris, Gallimard-Electa, 1992. OURSEL, Raymond, Univers român, Fribourg, Office du Livre, 1966. ***, Leș B�tisseurs de cath�drales gothique, 1989. Rena?terea Lucr?ri generale BLUNT, Anthony, La Th�orie des arts en Italie de 1450 � 1600, Paris, Gallimard, 1966. CASTEX, Jean, Renaissance, baroque et classicisme, Paris, Hazan, 1990. MURRAY, Peter, Architecture de la Renaissance, Paris, Gallimard-Electa, 1992. TAFURI, Manfredo, Architecture et humanisme de la Renaissance aux r�formes, Paris, Dunod, 1981
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
diverse. În mod suficient de grosier, ele se pot divide În așa numitele „probleme extremale”, scopul cărora este găsirea, Într-un anumit sens, a compoziției aliajelor, a regimurilor de tratament termic al acestora, a condițiilor de turnare, sudare, 111 Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996. George-Ștefan COMAN 157 5.3. Studiu de caz. Aplicabilitatea principiilor menționate la rezolvarea unei probleme de „dezvoltare experimentală” SC SATURN S.A., unitate economică cu profil din industria constructoare de mașini, a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
diverse. În mod suficient de grosier, ele se pot divide În așa numitele „probleme extremale”, scopul cărora este găsirea, Într-un anumit sens, a compoziției aliajelor, a regimurilor de tratament termic al acestora, a condițiilor de turnare, sudare, 111 Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996. George-Ștefan COMAN 159 prelucrare prin deformare etc. și „probleme descriptive”, scopul cărora este studiul legităților generale ale fenomenelor care au loc În metale și aliaje, la modificarea compoziției acestora În procesul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Nord și Sud s-a triplat, de la 5,7$ În 1960, la 15,0$ În 1993. Cei mai bogați 20% locuitori ai 122 Fritjof Capra, Conexiuni ascunse, București, Editura Tehnică, 2004, p.207. 123 Fritjof Capra, Ibidem, p.206. 124 Orio Giarini, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996, p.89. George-Ștefan COMAN 223 legătură cu avansarea noii economii În interiorul statelor, regiunilor sau subdiviziunilor administrative. 1. Ocupații În domeniul informației și cunoașterii. Indicatorii măsoară ocupațiile În oficii și birouri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Nord și Sud s-a triplat, de la 5,7$ În 1960, la 15,0$ În 1993. Cei mai bogați 20% locuitori ai 122 Fritjof Capra, Conexiuni ascunse, București, Editura Tehnică, 2004, p.207. 123 Fritjof Capra, Ibidem, p.206. 124 Orio Giarini, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS CAMRO, 1996, p.89. George-Ștefan COMAN 225 globului dețin acum 85% din bogăția sa, În timp ce, cei mai săraci 20% dețin numai 1,4%. Averea celor mai bogați trei oameni din lume depășește
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 62. Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRES CAMRO, 1996. 63. Goleman Daniel, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2001. 64. Grenier Jean, Arta și problemele ei, București, Editura Meridiane, 1974. 65. Heisenberg Werner, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977. 66
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la studenți (Teză de doctor În pedagogie), Institutul de Științe ale Educației, Chișinău, 2006. 60. Gimpel Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 61. Gimple Jean, Revoluția industrială În evul mediu, București, Editura Meridiane, 1983. 62. Girini Orio, Walter R. Stahel, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESCAMRO, 1996. 63. Goleman Daniel, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2001. 64. Grenier Jean, Arta și problemele ei, București, Editura Meridiane, 1974. 65. Heisenberg Werner, Pași peste granițe, București, Editura Politică, 1977. 66. Helmer
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
forma întreagă, ca orice abreviere. Ele sunt create prin apocopă sau sincopă (A < a[rie] sau a[mper]; B < b[or]; C < c[arbon]; Cl < cl[or]; cl < c[enti]l[itru]; Hz < h[ert]z; kcal < k[ilo]cal[orie]; kg < k[ilo]g[ram]; km < k[ilo]m[etru]; kW < k[ilo]w[att]; kVA < k[ilo]v[olt-]a[mper]; l < l[itru]; m < m[etru]; MA < m[ega]a[mper]; ml < m[ili]l[itru]; Ra < radiu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sens clasic, serviciul Încetează odată cu realizarea bunului; În accepțiunea nouă, serviciile se realizează și după ce bunul s-a definitivat. „În ultimii 20-30 de ani, modelul clasic industrial de producere a avuției naționale a ajuns la sfârșitul «cariereiă sale.” <footnote Giarini Orio, Stahel, Walter R., Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996, p. 28. footnote> De la Adam Smith, munca era sursa valorii economice. Economiștii neoclasici au eliminat teoria muncii, Înlocuind-o cu cea a utilității. Analiza economică a trecut de la abordarea ofertei la
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
footnote Green Paper: Promoting an European Corporate Social Responsibility, Luxemburg, 2001, p. 8. footnote>. Întreprinderile și alte tipuri de instituții sunt, astăzi, analizate ca fiind apte a fi corelate cu noi metafore, cum ar fi: „Întreprinderea de servicii”<footnote Gianini Orio, Stahel Walter R, Limitele certitudinii, București, EDIMPRESS-CAMRO, 1996, p. 48. footnote>, modelul comunitar - al Întreprinderii<footnote Isabelle Francfort, Florence Osty, Renaud Sainsaulieu, Les mondes sociaux de l’entreprise, Paris, Desclée de Brouwer, 1995, pp. 4, 272. footnote>, „Întreprinderea-cetățean”. 4. Administrația
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
în efortul de scădere a poluării este modul în care onducătorul folosește acest motor, atitudinea față de mediu și conduita cologică. Și pentru că atitudinea ecologică a conducătorului, presupune o inimă cunoaștere a funcționării motorului său, vom începe cu un minim de orie legată de amestecul carburant și regimurile de funcționare a otorului, pentru a înțelege mai bine regulile comportamentale ulterioare, rivitoare la viteză și la apăsarea pedalei de accelerație. Spuneam că fiecărui regim de funcționare îi corespunde un anumit tip de amestec
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
mecanismelor de reglare și autoreglare macroeconomică spontană 20. 20 N. Nicolae Constantinescu, Învățăminte ale tranziției economice în România, Editura Economică, București, 1997; I. Sephen Covey, Eficiența în șapte trepte. Un abecedar al înțelepciunii, Editura All, București, 1995; Daniel Dăianu, op. cit.; Orio Giarini și Walter Stehel, Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996; Jan Kregel, Egon Matzner și Gernot Grabher, Șocul pieței. O agendă pentru reconstrucția economică și socială în Europa Centrală și de Est, 1.2. Abordarea analogică a tranziției postsocialiste a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
detaliile noțiunii moderne de proprietate, lucru realizat în secolul al XVII-lea de John Locke, după care a urmat o pleiadă de teoreticieni, în frunte cu Adam Smith, David Hume, Jeremy Bentham, Stuart Mill și Georg Wilhelm Friedrich Hegel<footnote Orio Giarini; R. Walter Stahel, Limitele certitudinii. Înfruntând riscurile în noua economie a serviciilor, București, Editura Edimpress, 1996, pp. 87-96. footnote>. Locke a argumentat că proprietatea privată este un drept natural și imuabil, teorie care a devenit extrem de populară în rândurile
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
aceste interpretări, sau poate ambele, dis torsionează sensul textelor tomiste pentru a le putea încadra în schema să explicativa? Pentru a putea afla dacă și care din cele două inter pretări are capacitatea de a oferi o interpretare adecvată te oriei cunoașterii propuse de Toma din Aquino, voi descrie mai întâi, în linii mari, argumentele fiecăreia. Voi începe cu interpretarea realistă, printre ai cărei adepți se numără John Haldane, Norman Kretzmann, Eleonore Stump sau Dominik Perler, deoarece este considerată interpretarea că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]