329 matches
-
o metodă hoțească împotriva căreia să ne ridicăm cu toții: "Cer solidarizarea cititorilor, a purtătorilor de condei, a profesorilor împotriva acestui șarlatan cultural."23 Cele câteva referiri concrete din textul lui Anton Dumitriu sunt parafrazarea sau citarea singurei recenzii a unui orientalist care a adus obiecții Yogăi (Paul Masson-Oursel). "Misterul" este lămurit în memorialistica lui Eliade: "Numai Paul Masson-Oursel a publicat o notiță cam în doi peri în Revue Philosophique. Mai târziu am înțeles de ce: pregătea și el o carte despre Yoga
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
asupra tantrismului într-o carte publicată la București. (Yoga mea din 1936)"30 Chiar dacă suntem ignoranți, profani sau diletanți, chiar dacă nu putem fi de acord cu ideologia de dreapta din tinerețea lui Eliade, trebuie să recunoaștem opinia celor mai importanți orientaliști ai lumii că Yoga din 1936 este o capodoperă. Alături de Luceafărul lui Eminescu, Coloana infinită a lui Brâncuși, Oedip de George Enescu, această monografie este o parte integrantă din patrimoniul spiritualității românești. 1 Cartea nu a apărut la începutul primăverii
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
revoluționar francez, deputat al Stării al III-a apoi al iacobinilor în Adunarea Națională Constituantă (1789-1791), primar al Parisului (1791-1792), deputat apoi în Adunarea Legislativă și în Convenția Națională (1792-1793). 33 Constantin-François Chassebeuf de la Giraudais, conte Volney (1757-1820). Poet, filozof, orientalist francez. Deputat al Stării a III-a în Adunarea Națională Constituantă (1789-1790). Autor al unei opere vaste, cuprinzând și lucrările Catehismul cetățeanului francez (1793) și Ruinele sau Meditații asupra revoluțiilor imperiilor (1791). 34 Jean François Rewbell sau Reubell (1747-1807). Om
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
1 mai 1873), "Doina" răstoarnă pe Rösler (în "Columna lui Traian", 1882, și "Transilvania", 1-15 martie 1883) - ajungând și la confruntări publice cu susținătorii acestei teorii, așa cum s-a întâmplat la Viena, la cel de-al VII-lea Congres al Orientaliștilor, unde a susținut comunicarea Sur les éléments turcs dans la langue roumaine. Notice lue au VII-e Congres des Orientalistes a Vienne le 2 Octobre 1886 par le professeur B. P. Hasdeu, Délégué de la Roumanie, publicată imediat la București, cu pretitlul
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
bizantinologi care îl cunoșteau din România. Jean Gouillard, Helène Ahrweiller, Jacque Bompaire. Încadrarea în Centrul Național de Cercetări Științifice (Centre National de Recherches Scientifiques - CNRS) nu a fost prea grea. A găsit acolo pe Emil Turdeanu, slavist, pe Nicoară Beldiceanu, orientalist. Începea în Franța o nouă activitate de cercetare, având ca rezultat o nouă teză de doctorat - a doua! A obținut titlul doctoral cu lucrarea Les documents roumains du mont Athos, în 1979 (materialul fusese adunat în timpul prezenței sale în Grecia
Un gînd pentru Petre (Pierre) Năsturel (1 aprilie 1923 – 18 ianuarie 2012) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4598_a_5923]
-
său coleg în cercurile științifice, stăruind ca Editura Gallimard să publice o nouă ediție a cărții sale de succes. Îi propune să țină cursuri la École des Hautes Études despre orice subiect dorește. Tot Dumézil îl recomandă Societății asiatice, precum și orientaliștilor și istoricilor religiilor: Louis Renou, Ch. Puech, Henry Corbin, Philippe Lavastine, Paul Ricoeur, Michel Meslin, Jean Filliozat, George Bataille. Citește și corectează Prolegomenele, ce vor fi publicate cu titlul Tratat de istorie a religiilor. În toamna 1969 și iarna 1970
Scrisori inedite - Georges Dumézil către Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/5756_a_7081]
-
trăit în ultima parte a vieții în America, a fost publicat de discipolul Campbell după moartea profesorului, în 1951, fiind acum pentru prima oara tradus în română de Sorin Mărculescu. Nu este o traducere tardivă, lectură fiind la fel de incitantă pentru orientaliști că și pentru europeniști, care au astfel acces la concise meditații asupra relației orient-occident în secolul al XX-lea. Zimmer atrage atenția că, absorbiți în căutarea de artha (posesii materiale și putere), kama (amor, plăceri) și dharma (îndatoriri religioase și
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
în anii petrecuți la Istanbul, și încă în intimitatea unei bune părți din lumea atât de închisă față de europeni a curții, a savanților și a familiilor obișnuite, cu obiceiurile, tradițiile și regulile ei, de neînțeles și de neabordat pentru un orientalist european, dar nu și pentru un tânăr privit, într-un fel, ca de-al casei. Dincolo de aceste informații, unele de ordin istoric, altele de ordin etnografic, pot fi găsite și altele de ordin cultural, cum sunt de pildă cele privind
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
de reper ai Reich-ului, cariera profesorală ducîndu-l de la Berlin la Kiel și de la Marburg la Aachen. Va călători mult, din India pînă în Egipt și din Palestina pînă în Rusia, și nu va scăpa nici unul congresele importante ale vremii: al orientaliștilor la Copenhaga, al istoricilor la Berlin, al filosofilor la Heidelberg și al religiilor la Oxford. Tomurile inspirate de spiritualitatea orientală îl vor preschimba, alături de lingvistul Friedrich Max Müller, în personalitatea cea mai influentă în materie de erudiție indiană. Îmbătrînind, semnele
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
pe internet în privința presupușilor autori arată că fiecare a avut o viață demnă de un subiect de roman. De altfel, Tom Reiss și-a dedicat ani buni unei investigații care să dezvăluie identitatea lui Kurban Said. Cercetarea se regăsește în Orientalistul (Ed. Rao, 2008, traducere de Petru Iamandi): o biografie a lui Lev Nussimbaum, ascuns sub pseudonimul Essad Bey, care se citește pe nerăsuflate, mai palpitantă ca un thriller, mai convingătoare ca un documentar impecabil. În ediția românească, fișa biografică a
O colecție nouă, un autor misterios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3951_a_5276]
-
de metempsihoză(!?) , de altfel o temă preferată de parapsihologii de pretutindeni. Este, de asemenea, cunoscută în cercurile parapsihologilor povestea fetiței franceze care rostea în vis fraze într-un dialect arab. Se spune cu titlu de certitudine(?) că o echipă de orientaliști, plecați pe firul relatărilor copilului, au descoperit într-un sat din Arabia Saudită un dialect similar cu cel căutat. Fetița, se spune în continuarea relatării, a recunoscut străzi și case dintr-o copilărie anterioară... După unii autori de literatură de profil
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
brazdă), Eugen se potolește. Devine morar pe lângă ferma lui Wilhelm (făcuse însă, la Göttingen, studii de drept). Cum au avut amândoi mulți copii, poate că descendența lui Gauss mai stăruie complect deznaționalizată, în America de Nord. Wilhelmina se mărită în 1830, cu orientalistul Erwald, pe care-l urmează la Tübingen, în Suabia, la vestita și străvechea Facultate de teologie de acolo, unde Erwald capătă o catedră. Moare de consumpțiune, ca și mama sa vitregă, în 1840 și e înmormîntată la Tübingen. Theresa rămâne
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vedere al unui alt mare specialist în cultura indiană, activitatea de sanscritolog a lui Al-George, volumul are și valoare memoralistică, deoarece îl cunoaștem și pe omul Al-George, cel ce se așeza în bancă, alături de studenți. Cartea este prefațată de soția orientalistului, Dorina Al-George, care aduce mărturii inedite despre viața și activitatea celui ce gândea în sutrele lui Panini. Intitulată Sergiu Al-George văzut de noi, indienii, cartea s-ar putea numi la fel de bine Sergiu Al-George văzut de noi, românii. Deoarece Amita Bhose
DAN PURIC ŞI EDITURA „CUNUNI DE STELE” LA BOOKFEST 2012 de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361140_a_362469]
-
fondator este împreună cu scriitorul craiovean N.N.Negulescu.Din al cărui Colectiv de Redacție fac parte personalitățile:Academician Constantin-Bălăceanu Stolnici, prof.univ.Dr.Ion Paraschivoiu, Președinte al Academiei Americană-Română, din Canada, prof.univ.dr.Jana Palenikova, din cadrul Universității Comenius din Bratislava, prof.univ. dr.Florinel Agafiței, orientalist și sanscritolog, Maria Diana Popescu, redactor șef adj. la revista “ Agero“ din Germania, prof.dr.Ion Pachia Tatomirescu, etc.În acest context președintele Ligi Scriitorilor a insistat pe mesajul tresmis de aforismul lui Constantin Noia:”Libertatea e capacitatea de a valorifica
LA ALFA TV -CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361886_a_363215]
-
ca motto, latineasca zicere : “Nihil Sine Deo “, având, că membrii de onoare în Colectivul de redacție pe: Academician Constantin-Bălăceanu Stolnici, prof.univ. Ion Paraschivoiu, presedintele Academiei Americană Română, prof.univ. dr. Jana Palenikova, de la Unoversitatea Comenius din Bratislava, prof. univ.dr. Florinel Agafiței, orientalist, sanscritolog, Maria Diana Popescu, redactor șef al revistei AGERO din Stuttgart, Cristian Petru Bălan, membru al Academiei Americană Română, SUA, prof. Univ. Dr.Lidia Vianu, director MTTLC din cadrul Universității București, si in Colectivul de redacție pe N.N.Negulescu, redactor șef
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
atrage binecuvântările sale. (Judenspiegel im Lichte der Wahrheit). Talmudul Babilonic s-a păstrat nealterat în primele ediții, cea din Veneția, 1520 și cea din Amsterdam, 1600. Multe pasaje din original au fost traduse ulterior de hahamii convertiți la creștinism, de orientaliști sau profesorii de limba ebraică ne-evrei, ca: Wagenseil, de Danz, de Eisenmenger, Moise Schwab, August Rohling, Dr. Justus, Nicolas Donin, Pfeffierkorn, Drach, Sixte de Seinne, etc. În anul 1631 s-a ținut în Polonia un Sinod evreesc, care a
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
1895-1961), cu care va lega o lungă amiciție și colaborare literară. Tot aici o cunoaște pe cea de-a doua soție, Aglae, studentă la medicină, cu care se și căsătorește. La Viena descoperă mistica, atât în varianta ei orientală (prin orientalistul Paul Deussen) și occidentală a lui A. Silesius și M. Eckhart prin filiera poeziei germane a lui R.M. Rilke (1875-1926), dar și pe cea ortodoxă bizantină prin intermediul poetului dadaist Hugo Ball (1886-1927), convertit la catolicism și autor al unei importante
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
în istoria Daco-Românilor, în rev. Altarul Banatului, 1991, p.10-12,45) Fiindcă am ajuns la unguri să zăbovim puțin asupra pseudo teoriei lui Roesler. În anul 1886, între 1-2 Octombrie s-a ținut la Viena al VII-lea Congres al orientaliștilor. De la Universitatea Budapesta a participat profesorul Paul Hunfalvy, care s-a străduit să impună bazaconiile-teoriei Roesler, și anume că: leagănul naționalității române este în Balcani și că abia către sfârșitul Evului Mediu această naționalitate începe să se stabilească la sud
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
în Buletin. Urmarea imprevizibilului s-a produs: S. Papageorgios, delegatul atenian cu teza despre „Cuțovlahi” se retrage. Hașdeu înainte de a-și prezenta lucrarea spune: „Domnilor, România poate fi mândră de a fi de două ori obiectul discuțiilor în rândul Congresului orientaliștilor. Mai întâi dl. Hunfalvy propusese să demonstreze în fața dumneavoastră că leagănul naționalității române este în Balcani și că abia spre sfârșitul Evului Mediu această naționalitate începe să se stabilească la sud de Dunăre. Eu regret că dl. Hunfalvy nu ne-
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
vindec/ de mine/ ars la suflet/ din toate părțile." (Quinta essentia) Parcurgând cele 175 de pagini ale ediției trilingve și comparând textul românesc cu traducerea lui excelentă în engleză și franceză, rămânem profund impresionați de talentul exploziv al eruditului savant orientalist, rigizorul Nicolae N. Negulescu, care, în mod evident, ne-a îmbogățit elasticitatea limbii literare române cu imagini surprinzător de inedite și într-adevăr sublime. Cartea fiind dedicată Curții Regale din Regatul Unit, sunt sigur că M.Sa Regina Elisabeta a
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
vindec/ de mine/ ars la suflet/ din toate părțile." (Quinta essentia) Parcurgând cele 175 de pagini ale ediției trilingve și comparând textul românesc cu traducerea lui excelentă în engleză și franceză, rămânem profund impresionați de talentul exploziv al eruditului savant orientalist, rigizorul Nicolae N. Negulescu, care, în mod evident, ne-a îmbogățit elasticitatea limbii literare române cu imagini surprinzător de inedite și într-adevăr sublime. Cartea fiind dedicată Curții Regale din Regatul Unit, sunt sigur că M.Sa Regina Elisabeta a
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
vor instaura, cândva, în atmosfera culturală românească, etajele celeste, de pagodă, ale Duhului Demiurgic Național: 1. la FLORINEL AGAFIȚEI - se analizează toată creația sa de până acum: „Florinel Agafiței se dovedește un senzitiv cu o < > debordantă.( )E de prevăzut că orientalistul și literatul se vor completa permanent, cu performanțe pe care le întrevăd a fi remarcabile în ambele direcții” ; 2. la ADRIAN BOTEZ, căruia îi este analizată doar o parte din opera poetică - și deloc hermeneutica (masivă), proza, eseistica: „Poet, în
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
reprezentanței noastre la Romă i-a făcut cunoscut orașul și l-a introdus la mari personalități ale vremii. S-a mai abătut apoi încă de două ori la Romă, tot pe jos, ultima oară făcându-și intrarea triumfala în mijlocul Congresului orientaliștilor, care întrunea 700 de învățați din 40 de țări. I-a fost încredințată misiunea de a depune o coroană de bronz la Columna lui Traian, din partea Congresului, moment consemnat de toate ziarele Europei. Cu vorba scurtă, ruptă din cremenea Făgărașilor
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
1895-1961), cu care va lega o lungă amiciție și colaborare literară. Tot aici o cunoaște pe cea de-a doua soție, Aglae, studentă la medicină, cu care se și căsătorește. La Viena descoperă mistica, atât în varianta ei orientală (prin orientalistul Paul Deussen) și occidentală a lui A. Silesius și M. Eckhart prin filiera poeziei germane a lui R.M. Rilke (1875-1926), dar și pe cea ortodoxă bizantină prin intermediul poetului dadaist Hugo Ball (1886-1927), convertit la catolicism și autor al unei importante
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
pe strada Arany János, o casă de la începutul secolului XX își deschide ferestrele spre parc. În stânga ei, scrutând intersecția cu strada Cișmigiu, se află imobilul în care s-a născut savantul Schiffer Denes Sandor, părinte al studiilor altaistice, istoric filolog, orientalist, membru fondator al „Permanent Internationel Altaistic Conferences” (PIAC), potrivit inscripției de pe placa comemorativă așezată în 2012 la intrarea casei sale, cu ocazia celei de a 55-a ediții a PIAC. În anul 1960, Denis Sinor, pe atunci profesor la Cambridge
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]