330 matches
-
îndreptat atenția asupra moștenirii cunoscutului arabist român din secolul al XIX-lea, Timotei Cipariu, ale cărui lucrări le-a prezentat într-o serie de articole apărute în țară, precum și într-o comunicare la cel de al XXIX-lea "Congres al orientaliștilor" (Paris, 1973). Din păcate, cercetările lui în această direcție nu au fost continuate. A pregătit ani în șir un Manual de limba arabă pe care nu îl terminase în momentul în care a decedat: acesta a apărut postum, la Centrul
Yves Goldenberg () [Corola-website/Science/314368_a_315697]
-
Comarnic. Dar nu numai astea. Sunt multe alte nume, de care noi nu mai știm. Satele din jurul Bucureștilor care se cheamă Tâncăbești sau Bărcănești vin de la un fost mare proprietar cuman, pe care-l chema Tâncabă sau Barcan. De asemenea, orientaliștii pretind că toate toponimele sfârșind în ui (Vaslui, Călmățui etc.) sunt de origine cumană sau pecenegă. Una din noutățile pe care o aduc în cartea mea e să spun că nu a fost o excepție Basarab și cu taică-su
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Ambartsumian, botaniștii Vladimir Komarov și Vladimir Sukahev, fiziologii Ivan Secenov și Kliment Timiriazev, filosoful și sociologul Pitirim Sorokin, istoricii Mahapandit Rahul Sankrityayan, Evgheni Târle și Boris Grekov, filologii Ivan Turgheniev, Ilia Ceavceavadze, Aleksandr Blok, Lev Șcerba, Vladimir Propp, Viktor Jirmunski, orientaliștii Vasili Struve, Joseph Orbeli și Boris Piotrovski, artistul Nicholas Roerich și alții. Romanciera americană Ayn Rând a urmat cursurile universității în perioada 1920-1924, absolvind cum laude studii de istorie
Universitatea de Stat din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/337643_a_338972]
-
în Orient, unde a promovat în special doctrina lui Aristotel. Lucrările sale au fost traduse în mai multe limbi și au exercitat o oarecare influență asupra culturii europene de mai târziu. Astfel, în 1892, a fost tradus în germană de către orientalistul Friedrich Dieterici. Un alt mare savant islamic influențat de al-Farabi a fost Omar Khayyám.
Al-Farabi () [Corola-website/Science/312282_a_313611]
-
Hagop Djololian Siruni, mai cunoscut sub pseudonimul H.Dj.Siruni (n. 6/18 aprilie 1890, orașul Adabazar, Imperiul Otoman - d. 7 aprilie 1973, București) a fost un jurnalist, istoric, armenolog și orientalist, poet și traducător român de origine armeană. S-a născut în anul 1890 în Turcia, într-o familie săracă, tatăl său, Arakel, fiind zugrav. După absolvirea cursurilor primare la Adabazar și la Școala „Esaian” din Istanbul (1901-1904) și a celor
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
a deplasat la București pentru a-i înmâna istoricului român diploma de onoare din partea Casei Culturale Armene din Constantinopol, iar acesta l-a convins să rămână în România. Iorga l-a caraterizat astfel: ""Siruni a fost un erudit, un eminent orientalist, foarte bun cunoscător al limbii turcești, om a cărui activitate a fost de cea mai bună însemnătate în clarificarea unor aspecte mai puțin cunoscute ale trecutului nostru, în special în ceea ce priveste relațiile noastre politice, economice și juridice cu Imperiul
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
(n. 20 martie 1916, Vincennes, Val-de-Marne - d. 29 august 2007, Paris), pe numele său complet Pierre Auguste Joseph Messmer, a fost un jurist, orientalist și om politic francez, membru al Academiei Franceze din 1999 (pe locul rămas liber prin decesul academicianului Maurice Schumann) și membru de onoare al Academiei Române (din 2000). provine dintr-o familie animată de patriotism francez. Bunicul său, un țăran din
Pierre Messmer () [Corola-website/Science/307398_a_308727]
-
zoroastrismul este una dintre primele religii monoteiste din lume, dar se poate considera zoroastrismul ca un honoteism (formă de trecere între politeism și monoteism), unde exista credința într-un zeu principal dar nu unicul existent. Termenul a fost compus de orientalistul Max Müller (1823-1900), din grecescul "henos"-unul și "teos"- dumnezeu. Divinitatea principală venerată are calitățile divinității supreme. Reprezintă o încercare de unificare a unui dumnezeu suprem, a religiilor politeiste comune în acele timpuri. Se crede că a influențat alte religii
Zoroastrism () [Corola-website/Science/304336_a_305665]
-
Mari Albert (n. 16 aprilie 1877, Nijmegen - d. 17 martie 1943, Calcutta) a fost un orientalist neerlandez. El a fost de fapt primul tibetolog neerlandez. O mare parte din colecția sa de manuscrise și de obiecte etnografice și de artă face parte acum din Colecția Van Manen a Institutului Kern (numit după Hendrik Kern (1833-1917)) din cadrul
Johan van Manen () [Corola-website/Science/334769_a_336098]
-
muntele. Fără îndoială, se pot găsi explicații pentru lacunele și neclaritățile din cartea lui Marco Polo și acest lucru a fost deja făcut de către marii erudiți care au editat textul de la sfârșitul secolului al XIII-lea, colonelul englez Henry Yule, orientalistul francez Henri Cordier, italianul Leonardo Olschki, iar foarte recent australianul Igor de Rachewiltz și italianul Ugo Tucci, profesor la Universitatea din Padova și eminent cunoscător atât al Extremului Orient, cât și al istoriei “falnicei Veneții”. Concluziile acestora scot clar în
Marco Polo () [Corola-website/Science/296812_a_298141]
-
Clemens August Busch (n.20 mai1834 Köln - 25 noiembrie 1895 Berna) a fost un diplomat german, orientalist de specialitate, subsecretar de stat la Oficiul de afaceri externe al Germaniei și, în această calitate, șef al diplomației germane pentru o foarte scurtă perioadă, între 25 iunie - 16 iulie 1881. În anii 1885 - 1888 a condus legația Germaniei la
Clemens Busch () [Corola-website/Science/319361_a_320690]
-
reprezentantei noastre la Roma i-a făcut cunoscut orașul și l-a introdus la mari personalități ale vremii. S-a mai abătut apoi Încă de două ori la Roma, tot pe jos, ultima oară făcându-și intrarea triumfală În mijlocul Congresului orientaliștilor, care Întrunea 700 de Învățați din 40 de țări. I-a fost Încredințată misiunea de a depune o coroană de bronz la Columna lui Traian, din partea Congresului, moment consemnat de toate ziarele Europei. Cu vorba scurtă, ruptă din cremenea Făgărașilor
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
texte care au multiple niveluri de semnificație, create cu scopul de a îndemnna cititorul la reflecție și introspecție. Probabil este cel mai bine cunoscut pentru culegerile de povești umoristice cu "Mulla Nasrudin" (Nastratin Hogea). Shah a fost uneori criticat de orientaliști, care i-au pus sub semnul întrebării autoritatea și pregătirea. Rolul său în controversa creată în jurul noii traduceri a Rubaiyat-ului lui Omar Khayyam - publicată de către prietenul său, Robert Graves, și de fratele mai în vârstă Omar Ali-Shah - a fost intens
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
Graves și fratele mai mare al lui Shah, . Traducerea, care prezenta Rubaiyatul drept un poem sufit, se baza pe un document cu adnotări derivat la rândul său dintr-un manuscris aflat în posesia familiei Shah de 800 de ani. Atât orientalistul L. P. Elwell-Sutton de la Universitatea din Edinburg cât și alții care au scris recenzii ale cărții, și-au exprimat convingerea că povestea anticului manuscris era falsă. Graves se aștepta de la tatăl lui Shah, Sirdar , să facă public manuscrisul original pentru
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
sunt ca valurile ce se sprag izbindu-se de pietre: aparțin aceleași mări, au forme diferite și au același scop”, a scris Shah, citându-l pe Ahmad al/Badawi. Shah a exprimat deseori dezaprobarea referitoare la descrierile sufismului promovate de către orientaliști, susținând că studiul academic/personal al formelor și metodelor istorice nu reprezintă o bază suficientă pentru a putea înțelege sufismul în mod corect. Mai mult, obsesia pentru formele sale tradiționale poate deveni un real obstacol: ”Arată-i unui om prea
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
adunare de procese care aduc valoare adăugată. Noile produse economice, lucrate cu știință și îndemânare vor fi vândute la un preț superior. Opera și viața lui Ibn Khaldun au fost aduse în atenția publică odată cu crestomațiile de documente ale unor orientaliști francezi, începând cu anul 1697. În anul 1806, Silvestre de Sacy, un lingvist și jurnalist francez preocupat de studii orientale, a publicat o biografie a lui Ibn Khaldun, împreună cu o descriere mai amănunțită a „Prolegomenelor” . Au urmat traduceri integrale în
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
Cuza care stipula că numai creștinii aveau dreptul să obțină cetățenia română. Moses Gaster a urmat gimnaziul și liceul în celebre școli bucureștene. A avut ca profesori particulari pentru limba ebraică și studii biblice pe prof. Korn și pe renumitul orientalist evreu francez Joseph Halévy, care în afară de ebraică, i-a predat limba turcă și l-a introdus în noțiunile semitologiei. În anul 1876 și-a început studiile la Seminarul Teologic Evreiesc de la Breslau, instituție inspirată de ideologia științelor iudaice () a celei
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
numai trei ani. În toată această perioadă, Helena nu divorțase de primul soț. În 1878, apar la New York cele două volume ale lucrării "Isis dezvăluită". În timp ce "New York Herald Tribune" o consideră una dintre creațiile remarcabile ale secolului al XIX-lea, orientalistul Max Muller o consideră pe autoare incompetentă. Aceasta primește, în 1877, cetățenia americană. La 7 septembrie 1875 (data oficială: 17 noiembrie același an), ea întemeiază Societatea Teosofică, împreună cu colonelul Henry Steel Olcott, ca președinte, și avocatul irlandez William Quan Judge
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
întrebări în legătură cu credința sa și cu viața sa spirituală. Nu găsim nimic din această concepție în Coran, totuși, originea s-ar regăsi în anumite hadithe. Religia beduinilor reprezintă cea mai veche și mai primitivă formă de religie semită, așa cum afirmă orientalistul în lucrarea “Istoria arabilor “. Cultele arabilor peninsulari cu trăsăturile lor astrale, templele ornamentate,ritualurile complicate și sacrificiile, constituie un stadiu de dezvoltare ulterior, un stadiu atins de societatea sedentară. În această cultură nu se poate gândi ca un musulman fără
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
baza împărțirii lumii în casa păcii, a islamului "dăr al-islăm" și casa războiului "dăr al-ḥarb", asociind teritorii unei comunități care se voia, conform principiilor coranice, de natură spirituală. Ideea unei reprezentări teritoriale pentru comunitatea islamică este prezentă și în studiile orientalistului Louis Gardet, care găsește trei expresii sinonime pentru "al-umma al-islămiyya" ("comunitatea islamică"): "dăr al-islăm" ("casa islamului"), "ğamă'at al-mu'minīna" ("totalitatea credincioșilor") și "dăr al-'adl" ("casa dreptății"), conferind o dimensiune politică și juridică noțiunii de "umma", prin legarea acesteia
Umma () [Corola-website/Science/328994_a_330323]
-
(n.12 martie 1860, Oradea Mare - d.21 septembrie 1937, Budapesta) a fost un lingvist, orientalist și etnograf maghiar, de origine evreiască din Transilvania, care s-a specializat mai ales în cercetarea limbilor fino-ugrice. A fost membru al Academiei de Științe a Ungariei. S-a născut într-o familie de evrei, Munk, din partea tatălui, din Oradea
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
după ce Iordania a pierdut Ierusalimul de est și Orașul Vechi în Războiul de Șase Zile. al-Husseini a menținut relații bune cu regele Hussein și nu l-a condamnat pe acesta pentru măcelul antipalestinian din „Septembrie cel negru” al anului 1970. Orientalistul israelian Tzvi El-Peleg considera ca probabil își făcea speranțe că în caz că Iordania va reuși sa recupereze Cisiordania regele Hussein îl va fi numit în fruntea regimului autonom palestinian plănuit pentru acest teritoriu. În anul 1974 Amin al-Husseini a murit la
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
apărut în volumul "" (Ed. Socec, București, 1940), alături de o altă povestire fantastică scrisă la începutul aceluiași an, „Nopți la Serampore”. Ambele nuvele relatează o serie de practici oculte indiene. Nuvela se referă la cercetarea dispariției stranii a unui medic și orientalist bucureștean pe nume Zerlendi după ce începuse să se documenteze cu privire la practicile oculte realizate de medicul și farmacistul sas transilvănean Johann Martin Honigberger. Tema principală o reprezintă căutarea iluminării spirituale, o taină accesibilă doar unor persoane inițiate, care se realizează aici
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Mifal Hapaiys a fondat Premiul Mihael Landau (1970), care este decernat anual unor persoane care au adus contribuții însemnate în domeniul științelor umaniste, al științelor naturii și al artelor din Israel. Fiul său, prof. Yaakov Landau, s-a distins ca orientalist și este laureat al Premiului de stat al țării - "Premiul Israel".
Michel Landau () [Corola-website/Science/318205_a_319534]
-
Gabriel-Joseph-Marie-Augustin Ferrier (n. 29 septembrie 1847, Nîmes - d. 6 iunie 1914, Paris) a fost un portretist și orientalist francez. Tatăl său a fost un farmacist. Și-a început studiile la École des Beaux-Arts, unde a lucrat cu Ernest Hébert și Isidor Pils. Prima sa expoziție a fost la Salonul din Paris în 1869. Doi ani mai târziu, el
Gabriel Ferrier () [Corola-website/Science/337361_a_338690]