105 matches
-
mă sună din nou și, parcă citindu-mi gîndurile telepatic, îmi zice: știi, Pavel, cred că ar trebui să pornești în textul pe care urmează să-l scrii, că doar tu ești bănățean și știi foarte bine lucrurile astea, de la ornamentica populară, adică de la acea situație unică a Banatului de a conserva însemnele aulice ale unui limbaj pierdut. Știi ce era cu acel limbaj, pentru că nu sînt mulți care înțeleg lucrurile astea, era un limbaj paradisiac, un limbaj al începuturilor noastre
Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6831_a_8156]
-
citit într-un cod anume. Un amestec de funerar și de ludic, de mumie carbonizată și de păpușă cioplită cu o bucurie gratuită, sfîrșește prin a delimita un spațiu magic, cu nenumărate compartimente obscure, în care neoliticul, arta sepulcrală și ornamentica pastorală și agrariană fuzionează iarăși într-o unitate misterioasă. Privită astfel, arta Paulei Ribariu este o artă a memoriei, o formă de resuscitare sau, poate, numai de prezervare, a unui timp mitic, ieșit din circuitul istoriei. Formele lui, sustrase și
Memoria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7164_a_8489]
-
dintr-o memorie a speciei neidentificate într-un spațiu și într-un timp anume. Și această atemporalitate a lucrărilor împinge imaginea către hieratica de tip bizantin, post-bizantin, oriental, în general, către statica picturii populare, către repertoriul etnografic, precum scoarțele sau ornamentica populară. Retragerea autorului din lumea pe care abia a imaginat-o lasă lucrările într-un fel de suficiență a propriei lor existențe, care devine obligație de supraviețuire pentru fiecare lucrare în parte. Și atunci, ele stau ca niște semne aruncate
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
autoarea le-a reluat aici, pentru un scurt inventar al modificărilor. Numeroase și compozite, acestea vizează fie rezecții minore (dispariția câte unui cuvânt, urmată sau nu de reamplasarea lui într-o poziție mai favorabilă), fie renunțări la anumite detalii de ornamentică uzate moral (din cele șaisprezece module inițiale ale Fugii pentru instrumente necunoscute, cel de-al treisprezecelea conținea, superstițios, patru șiruri de puncte de suspensie; în noua lui formă, poemul are exact treisprezece secțiuni și nici o asemenea pauză de respirație); substituțiile
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
pe străzile municipiului. Mai apoi, din povestirile localnicilor și din studiul materialelor documentare adunate, am înțeles că portul popular, neasemuit de frumos și de original, este una din atracțiile turistice ale Bucovinei. Portul popular autentic, cu a sa cromatică și ornamentică unitară, se mai păstrează numai la munte și amintește de cel al dacilor „atât prin piese (căciula, sumanul, ițarii, cămașa) cât și prin contrastul alb-negru, ce semnifică alternanța viață-moarte: pânza, de la începuturi, era albă, dar la bondiță primul era confecționat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
acestui artist cu simțul arheologiei antice și cu nostalgia unei eternități regăsite că despre niște opere ingenioase prin alăturarea unei mari muzicalități la consistentă tactila a formelor, forjate fără altă preocupare, decît aceea de a da un nou tip de ornamentica de extracție modernă, capabilă de o mare expresivitate, limbajelor grafice tradiționale, mereu desăvârșite. Orice artist adevărat da o luptă cu materialul în care își obiectivează ideile și sentimentele: materialul operei. Mănat de dorință cât mai perfectei traduceri al lăuntrului sau
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
trece doar pe harta 1 , între altele, centru Cosești, fără alte mențiuni, acesta este descris în 1981 de către Georgeta Roșu și Cristina Barbu, astfel: Centru ceramic Cosești, fără a da o producție de mare calitate, sau deosebit de interesantă prin problematică ornamenticii, are însemnătatea lui locală, mai ales prin ponderea cantitativa în zonă13, subliniind în continuare că aspect de noutate specializarea în realizarea figurinelor, jucăriilor și fluiericelor caracteristică a producției acestei perioade. Cercetătoarele fenomenului arată în continuare că .... Pentru interesul științific, al
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
păstrarea tradiției olăritului, a fost pictorul argeșan Ion Marinescu care și-a spus și Vâlsan, originar de la Mălureni 25. El a înființat în 1908 un atelier de ceramică unde realiza vase, reluând forme de ceramică istorică română, grecească, cu o ornamentica vădit inspirată de cusăturile românești. Câteva din creațiile sale, asemenea altor produse de la școlile de meserii amintite, se află în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier(C 584, C587, C.640, C.680, C.685, C691), două dintre vase prezintând
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
simbolice. De ani buni, arta tatuajului cunoaște o înflorire fără precedent, dar și o activare a raporturilor cu artele zise primitive. Tatuajele scapă, cel mai ades, decodificării subtile, fiind înscrisuri prin care încercăm să-i comunicăm un mesaj Celuilalt, chiar dacă ornamentica rămâne fără o înțelegere rațională, suscitând doar emoționalul și manifestările inconștientului. În ciuda tuturor mutilărilor pentru redobândirea frumuseții, cicatricile evocă rana simbolică care separă tinerețea de bătrânețe, adevărul de minciună, naturalul de artificial. Mai mult decât în alte împrejurări, pielea va
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
oamenii le folosesc și îi înconjoară trebuie să aibă un suflet. Acesta este decorul. El este depozitarul unor mesaje dintr-o lume care ne relatează despre trecutul său prezentul celor care au utilizat sau mai utilizează obiectele cu o anume ornamentica sau compoziție ornamentala. Din această perspectivă vom avea ca idee tematica evidențierea ornamentului , decorului ,pe difierite textile de port ( bețe, batiste, acoperitori de cap ) sau interior ( ștergare , batiste). Referință Bibliografica: Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
subzona Plaiul Cloșani. Expoziția de port popular românesc, intitulată Ciupagul din Plaiul Cloșani, piesa principala de port, printre primele realizate de oameni, întâlnită și la alte popoare. De-a lungul timpului s-au produs diferențieri în ceea ce privește croiul și mai ales ornamentica. Astfel astăzi deosebim cămașă românească, de alte asemenea piese, aparținând popoarelor vecine. Modul în care este ornamentata cămașă femeiească românească, frumusețea și originalitatea compoziției decorative de pe mânecă, a impresionat pe artistul francez Henri Matisse care de altfel era familiarizat cu
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică. Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină seama de statutul social al fetei. Unele erau
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
casele de schimb valutar și de amanet apar în formule consensuale, semnificând una și aceeași: jecmăneala; alături e scrisă denumirea unei agenții de voiaj, utilă ca stăncuța din salcâm, pădurii, și care are „meritul” inclasabil al divorțurilor conciliate; într-o ornamentică a kitsch-ului e inscripționată o linie de telefonie mobilă; și, firește, în străluciri frapante, afișe... ale divagațiilor, compilațiilor, mișmașurilor, nicidecum de spectacole... Cât o poală popească de încăpătoare, casa „de cultură” cuprinde tot pulsul pestriț babilonean buhușean iar, fără
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
artist popular a realizat o diversitate de obiecte religioase: pristolnice, icoane de vatră, icoane pe sticlă, cruci de mână, troițe, sărărițe, lădițe de zestre. În orice obiect făcut de el aprofundează foarte mult cercetarea, proveniența, modalități și stiluri de lucru, ornamentica. Cum a ajuns să creeze icoane de vatră? A vizitat muzee, a văzut în depozitele unor muzee icoana de vatră și a început să o studieze. A aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul ei fiind în casa mare. Lăzile de zestre pot fi clasificate după formă, mărime și ornamentică. Motivele erau astrale, antropomorfice, zoomorfe, florale etc. Orice părinte care avea o fată de aproximativ 10 ani mergea la meșterul lădar și comanda lada. Acesta când îi aplica ornamentele trebuia să țină seama de statutul social al fetei. Unele erau
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Aceste trei lumini din care se montează laserul cântului lui Nadin sunt nouăzeci de părți înger și zece demon! Trebuia să apară un astfel de muzician, pentru că cineva era de prevestit că va să vină ca să sfarme voluptățile prostului gust. Ornamentica bizară a cântecului din jurul paharelor e cea dintâi care încarcă viața celor ce preferă așa ceva, dar și a celor care o au cu sila! La aceasta se adaugă savoarea dulcețurilor cu bulbuci a ziselor fără să fie cântece, a ofrandelor
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
strălucirea lor spiritualitatea puternică a dacilor. Totodată e necesar să afirmăm că unele aspecte ale creației populare materiale și spirituale, inclusiv și în domeniul costumului, poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura costumului.nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau șube, sumane sau cojoace aproape identice. Voi prezenta pe
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
și mituri, cu religie și lăcașuri de cult unice în lume, cu povești și povestiri care îți încântă sufletul. Elisabeta Iosif ne prezintă în descrieri emoționante Țara Maramureșului cu ”paradisul terestru” de acolo, cu obiceiurile, cu ”porțile maramureșene - magie și ornamentică”, cu semnificația simbolurilor naturii de pe porțile sculptate, dar și semnificația culorilor de pe costumele populare, cu bisericile din lemn unice în lume. Elisabeta Lușcan ne prezintă cu multă delicatețe și lux de amănunte ”Costumul popular someșan”, articol însoțit de imagini cu
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
16cm., lungimea totală 62cm., lungimea mînecii 67cm. 7. Romulus Vulcănescu, op.cit., p. 381 8. Mai mult despre motivul de origine antropomorfă-mâna- tratat de sine stătător sau ca simbol religios, în arta populară românească și a altor popoare vezi, Nicolae Dunăre, Ornamentică tradițională comparată, Editura Meridiane, București, 1979, p. 97-98, pl. XIX; Mâna simbol alegoric, cu rost apotropaic.( Romulus Vulcănescu, op.cit., p. 390); Mâna simbol al muncii, al activității transformatoare a omului, un simbol al comunicării și înțelepciunii întâlnit în civilizațiile lumii
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
Valea Coșuștei, urmată de zonă de vest, Platoul Severinului, zona de vest, partea de sud a Jilțurilor 12, Valea Motrului 7 și Valea Hușnișei 5. Rămâne cercertătorului posibilitatea de a descrie materialul etnografic existent din punct de vedere estetic, al ornamenticii, tehnicii decorului, compoziției decorative, cromaticii, să facă unele comparații cu piese aflate încă la deținători,4locuitori ai satelor din această subzona. Dat fiind faptul că Zona Centrală, până pe la mijlocul sec XX, a fost o placă turnanată a legăturii dintre Nordul
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
imn e înălțat îndeletnicirilor agreste, săvârșite de țărani radioși. Exuberanți, zburdalnici, țăranul și țărăncuța (Rodica) au un irezistibil tonus amoros, însă idila care îi ațâță suferă de prea mult dichis, alintându-se în artificiozități. Acest lirism descriptiv, bucolic etalează, în ornamentica lui, o notă parnasiană. Ca, de exemplu, înclinația către miniatură, în poezii ca Pastel chinez sau Mandarinul, care prefigurează rondelurile macedonskiene. Intenția lui A. a fost, încă de la primele sale doine, aceea de a realiza o epopee națională, având drept
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
încinge peste cămașă (Moise, Klusch, 1980). Arta ornamentală a acestor obiecte nu prezintă interes doar din punct de vedere strict estetic, ea fiind "una din cele mai veridice modalități de comunicare etnoculturală", sau "depozitara tainelor colective ale fiecărei etnii" (Blaga). Ornamentica sudului Transilvaniei se încadrează în stilul zonei mai largi a răsăritului Europei, păstrând elemente comune ornamente geomorfe, cosmomorfe, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau sociale -, dar este în același timp și de o mare originalitate și unicitate (Dunăre, 1979). Ornamentele țesăturilor din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cămașa din pânză albă cu dungulițe roșii sau albastre, lungă până aproape de genunchi, pieptarul de tip poienăresc, din piele albă, iarna cojoace sau țundre, cioarecii din pânză strânși pe picior, fără ornamentație și mijlocul încins cu șerpar (Moise, Klusch, 1980). Ornamentica obiectelor textile folosește însă o gamă coloristică mai bogată roșu, albastru, verde. Aici, ca de altfel în tot ruralul românesc, în trecut, toate obiectele textile necesare uzului domestic, erau realizate de către fiecare femeie în gospodăria proprie. Cercetarea noastră însă a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lumina istoriei (vol I). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Dumitru, Mihail, Diminescu, Dana și Lazea, Valentin. 2004. Dezvoltare rurală și reforma agriculturii românești. Raport realizat la solicitarea Centrului Român pentru Politici Economice, http://www.cerope.ro/pub/study54ro.htm Dunăre, Nicolae. 1979. Ornamentică tradițională comparată. București: Editura Meridiane. Dunăre, Nicolae (coord.) 1984. Civilizația tradițională românească în curbura carpatică nordică. București: Editura Științifică și Enciclopedică Dungaciu, Dan. 2004. Alternative modernities in Europe: Modernity, Religion and Secularization in South-Eastern Europe: the Romanian Case. Working Paper
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]