88 matches
-
formează o rezervație naturală ornitologică care se întinde pe 242 de hectare în hotarul localității Satchinez, din județul Timiș. A fost înființată în anul 1942, la propunerea ornitologului Dionisie Linția, cuprinzând terenuri mlăștinoase în aval de Satchinez (Jurn. Cons. Min. nr. 1166/1942). În prezent, rezervația are suprafața de 1194 ha, iar structura acesteia este următoarea: Este supranumită „Delta Banatului”. Aici trăiesc 40% dintre speciile de păsări întâlnite
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
sunt foarte lente. Perechile se formează în timpul zborurilor migraționale sau în arealul de bază și se păstrează până la moarte. Masculii sunt, de regulă, monogami, însă uneori copulează cu alte femele; din această cauză specia este considerată poligamă. Cercetările duse de ornitologii scoțieni au scos la iveală faptul că 15% din pui nu au relație genetică cu presupusul tată, iar în 32% din cuiburi cel puțin un ou aparține unei femele străine. După ce termină de construit cuibul și asistă la depunerea ouălor
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
zone de parcare. Se organizează plimbări pentru turiști pe jos și cu trăsura în zonele strict controlate ale parcului. Circa 200.000 de turiști vizitează anual partea poloneză a pădurii. Printre activitățile turistice se numără: observarea păsărilor sub îndrumarea unui ornitolog, observarea zimbrilor în mediul lor natural, plimbări cu sania sau trăsura și focuri de tabără. Lângă pădure se află satul Białowieża.
Pădurea Białowieża () [Corola-website/Science/324705_a_326034]
-
iar noile modalități de expunere, în biogrupuri și diorame, deschid o perioadă modernă a muzeologiei românești, ai cărei mentori spirituali și principali organizatori au fost G. Antipa la București și D. Linția la Timișoara. Dionisie Linția (1880-1952), vânător, dermoplastician și ornitolog erudit, a condus și a construit Muzeul de Științele Naturii până la sfârșitul vieții lui, a pus bazele celei mai mari colecții de păsări autohtone din România, a întocmit primul catalog al acestei colecții, a înființat Stațiunea Ornitologică Jurilovca-Timișoara (prima stațiune
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
al Naturaliștilor din România. De numele lui se leagă și înființarea Stațiunii Zoologice de la Sinaia, a Societății de vânătoare Hubertus, a Societății de pescuit Somnul din Timișoara, ș.a. Lucrarea sa, Păsările României, în 3 volume, este cartea de căpătâi a ornitologilor și cuprinde toate datele știute în această specialitate până la el. În 1954 Muzeul de Științele Naturii se mută în Castelul Huniade, etajul II, ca parte integrantă a Muzeului Bănățean, mai târziu Muzeul Banatului Timișoara, unde ființează și astăzi, cu o
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
repartizat în familii diferite, întrucât au evoluat din strămoși separați unii de alții. Gradul de rudenie între familia condorilor americani și subfamilia vulturilor Lumii Vechi rămâne un motiv de dezbateri științifice. Par să rezolve această problemă descoperirile recente ale unor ornitologi, care, bazându-se pe experimente făcute la nivelul moleculelor, au lansat ipoteza că cele mai apropiate rude ale condorilor sunt reprezentanții familiei berzelor ("Ciconiidae"), raportând astfel condorii la ordinul "Ciconiiformes" (păsări cu picioare lungi). Cercetările anterioare au atribuit familia "Cathartidae
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
că cele mai apropiate rude ale condorilor sunt reprezentanții familiei berzelor ("Ciconiidae"), raportând astfel condorii la ordinul "Ciconiiformes" (păsări cu picioare lungi). Cercetările anterioare au atribuit familia "Cathartidae", la fel ca vulturii Lumii Vechi, ordinului "Falconiformes" (păsări răpitoare diurne). Alți ornitologi rezervă condorilor un ordin aparte, numit "Cathartiformes". Comitetul Sud-American pentru Clasificare Biologică (în ) încă nu a aprobat nicio ipoteză din cele enumerate, statutul condorului andin rămânând "Incertae sedis", însă nu a exclus faptul că va clasifica condorii în ordinul "Falconiformes
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
Păsările cântătoare (în latină: subordinul "Passeri" sau "Oscines") sunt încadrate de ornitologi în ordinul "Passeriformes"; au dimensiunile corpului și coloritul penajului foarte variabil. Păsările cântătoare se hrănesc în special cu insecte, din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor este posibil datorită unui sfirinx (laringe) bifurcat; trilul lor este realizat
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
Sir (22 iunie 1878 - 11 august 1971) a fost un renumit naturalist, microbiolog, micolog și ornitolog australian. A predat ca profesor de patologie la Universitatea din Adelaide și a ajutat poliția în multe anchete importante, precum faimosul caz Taman Shud. John Cleland a lucrat ca și microbiolog în Australia de Vest și New South Wales mai
John Burton Cleland () [Corola-website/Science/330860_a_332189]
-
Bond apare cu frumoasa Vesper Lynd, care este modelată pe baza agentului Krystyna Skarbek. Ideile referitor la personaje și amplasare sunt venite din timpurile petrecute la "Boodle's Blades" (unde Bond este oaspete ocazional). Numele personajului principal e inspirat de la ornitologul James Bond, care îi permite lui Fleming să utilizeze moșia lui și a soției sale din Jamaica, pentru a scrie. Familia Bond; niște meșteșugari înstăriți, a căror proprietate din Pennsylvania a devenit baza Colegiului din Montgomery. Fleming utilizează denumirea după ce
Ian Fleming () [Corola-website/Science/300077_a_301406]
-
mică, care amintește de o peșteră adevărată. Primele studii au atribuit pănțărușul genului "Troglodytes", de rând cu alte câteva specii asemănătoare, cum ar fi "T. musculus", "T. aedon" și "T. rufociliatus". Până în anii '90 ai sec. al XX-lea, printre ornitologi se instalase un anumit consens în ce privește apartenența taxonomică a pănțărușului. În 1999, însă, un grup de cercetători condus de Nathan Rice de la Universitatea din Cansas (SUA) au făcut un studiu privind consecutivitatea ADN-ului mitocondrial la mai multe specii de
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
(n. 31 mai 1718, Querfurt - d. 5 ianuarie 1790, Regensburg) a fost un teolog luteran german precum unul di cei mai faimoși botaniști, micologi, entomologi, ornitologi, inventatori și scriitori științifici din secolul al XVIII-lea. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Schaeff.. Fiul arhidiaconului Johann Christoph Schäffer a urmărit școala primară la Querfurt și Glaucha, astăzi suburbie de Halle, apoi liceul din Greiz (Turingia). După
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
Charles Lucien (Carlo) Jules Laurent Bonaparte (24 mai 1803 - 29 iulie 1857) a fost naturalist și ornitolog francez. Bonaparte a fosy fiul lui Lucien Bonaparte și a Alexandrine de Bleschamp, și nepot de frate al împăratului Napoleon. A crescut în Italia. La 29 iunie 1822, la Bruxelles, Charles Lucien s-a căsătorit cu verișora sa primară, Zénaïde
Charles Lucien Bonaparte () [Corola-website/Science/323589_a_324918]
-
cuib cca. 40 de zile, fiind hrăniți pe rând de părinți. Ca și alte corvide, corbii pot imita sunetele din mediul lor, printre care limba oamenilor. Aceștia au o gamă largă de vocalize, care rămân un obiect de interes pentru ornitologi. Gwinner a efectuat studii importante la începutul anilor 1960, înregistrarea și fotografierea concluziile sale fiind în mare detaliu. Au fost înregistrate 15 vocalize din 30 de categorii, cele mai multe dintre ele fiind folosite pentru a vorbi cu alți corbi. Sunetele înregistrate
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
al ciorilor). Spunem "cel puțin în România" pentru că în funcție de zonă nu doar strigătul tipic ci și vocabularul corbilor poate varia. Trebuie precizat că această pasăre are un vocabular bogat și, datorită răspândirii, cunoaște o fragmentare a limbajului care a permis ornitologilor să detecteze mai multe dialecte. Mai mult, s-a putut constata că, de pildă, un corb din America adus în Spania, a fost la început izolat de ceilalți corbi, din pricina necunoașterii dialectului local, pentru ca după o vreme să îl învețe
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
În 2004 guvernul Ungariei a declarat patrimoniu național rasele considerate a fi de origine maghiară, între care și copoiul ardelenesc (Decizia OGY, anexa 32/2004 (IV. 19)). Cea mai detaliată descriere a rasei, din secolul al XIX-lea, se datorează ornitologului și vânătorului brașovean Ede Czynk (1851 - 1899). Întru-un articol în limba germană, cu titlul "Die Siebenbürger Bracke" ("Bracul transilvănean"), apărut post-mortem în 1901 pe paginile revistei germane de vânătoare "Waidmannsheil!", el afirma: Caracteristicile copoiului sau bracului ardelenesc i s-
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
are un penaj multicolor, o creastă și bărbie roșie, și pinteni puternici la picioare. În anul 2013, la nivel mondial existau aproximativ 52 de miliarde de găini, fiind cea mai des întâlnită pasăre din lume. Conform lui Dionisie Linția, renumitul ornitolog bănățean, ar exista următoarele tipuri de găini:
Găină () [Corola-website/Science/312809_a_314138]
-
stilistic și, deci, de a deveni convingătoare! Biruința ne trimite și aici la "oglinda întoarsă", care lasă în urmă un mister al personajelor și al epocii. Cheia înțelegerii noii "oglinzi întoarse" o găsim, de astă dată, în parabola păsării demente: "Ornitologii români au descoperit în Delta Dunării o pasăre cu penaj roșu și cu comportament bizar: vulpea îi mânca în fiecare an ouăle și îi punea în lipsa ei pietre în cuib, pe care ea, apoi, le clocea toată vara fără să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pasăre cu penaj roșu și cu comportament bizar: vulpea îi mânca în fiecare an ouăle și îi punea în lipsa ei pietre în cuib, pe care ea, apoi, le clocea toată vara fără să simtă că sunt pietre. Ca să salveze specia, ornitologii au gonit vulpea. Atunci pasărea, spre uluirea acestor specialiști care o supravegheau de departe cu binoclurile, a început să țipe cuprinsă de o stranie isterie și și-a spart ouăle cu ciocul, bătând din aripi și dansând demențial. Ce era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la munca pământului și să învețe de unul singur. Are ce să citească și de unde să se instruiască. Cum un fotograf de animale din Sologne i-a trimis Ghidul Peterson al păsărilor din Franța și din Europa, adevărată biblie a ornitologilor, Raoul își va putea completa cunoștințele dobândite pe teren. La treisprezece ani, știe pe de rost toate cele cinci sute de specii de păsări de pe continentul nostru. * * * Nu avea să muncească pământul toată viața. Ruinați de împrumuturi, părinții lui au
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Ridolfi ne-a arătat că sezonul de vânătoare a sturzilor începe în octombrie și se încheie la sfârșitul lunii noiembrie. De aceea el a propus ca să fie schimbată luna "septembrie" cu "octombrie"36. Această mențiune este foarte bine venită deoarece ornitologii afirmă că sturzul (turdus philomelos), ce emigrează între Baltica și Africa, traversează Italia în lunile octombrie și noiembrie. Această specie călătorește conform unui ritm sezonier fix, de cel puțin cinci mii de ani37. Așa cum spune cineva care se pricepe la
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cunoaștere și explicație. Redăm, pentru frumusețea sa, o parte a explicației lui Taleb: Înainte de a descoperi Australia, oamenii din Lumea Veche erau convinși că toate lebedele sunt albe. Vederea unei lebede negre ar putea fi o surpriză interesantă pentru câțiva ornitologi (...), dar nu în asta constă semnificația acestei povești (...) Ceea ce numim aici "Lebădă Neagră" este un eveniment care are trei atribute. Primul, este un caz izolat aflat dincolo de tărâmul așteptărilor obișnuite, dat fiind că nimic din trecut nu i-a indicat
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
numită "studiul instinctului animal, în special la păsări". Fiecare act instinctiv are o energie specifică aflată în neuronii creierului. Studiul diferenței dintre animalele sălbatice și cele domesticite îl conduce la observații despre învățare la animale. 130 Nikolaas "Niko" Tinbergen (1907-1988), ornitolog olandez laureat al Premiului Nobel pentru studiul comportamentului individual și social al păsărilor. Publică în 1951 Studiul instinctelor, în care deosebește caracterele înnăscute de cele dobândite prin adaptare și evoluție. Insistă asupra rolului stimulilor interni și externi. Tinbergen a formulat
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Dan Slușanschi, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București-Iași, 2004, p. 352. Considerente similare sunt de găsit și în Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, p. 120, unde brehnacea este însă identificată, pe urmele unor ornitologi, cu Aquila clanga. 4 Al. Filipașcu, "Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir", în "Revista muzeelor", nr. 6/1969, p. 488. 5 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, p. 79. 6 Biblia Anania, p. 1544
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dan Slușanschi, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București-Iași, 2004, p. 352. Considerente similare sunt de găsit și în Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, p. 120, unde brehnacea este însă identificată, pe urmele unor ornitologi, cu Aquila clanga. 454 Al. Filipașcu, "Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir", în "Revista muzeelor", nr. 6/ 1969, p. 488. 455 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, p. 79. 456 Biblia Anania, p. 1544
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]