35 matches
-
de cea de 47°06' lat. N în sud și de meridianele de 26°09' long. E în vest și 26°27' long. E în est. Din punct de vedere geostructural, depresiunea Neamțului este amplasată în zona neogenă, pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparțin neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului de la extremitatea nordică
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
Platformă Scitica. Cutremure importante din această regiune: Falia Intra-moesică traversează Platformă Moesică în direcția SE-NV, separând douaă sectoare cu constituție și fundament diferit. Cutremure importante din această regiune: Zona Făgăraș - Câmpulung este situată la contactul dintre Platformă Moesică și orogenul Carpaților Meridionali. Ea este caracterizată de cutremure moderate, ce pot ajunge la Mw ~ 6.5, fiind cele mai mari cutremure crustale, înregistrate pe teritoriul României. Cutremure importante din această regiune: Zona seismogenă Danubiana, reprezintă extremitatea vestică, adiacenta fluviului Dunărea, a
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
Activitatea de cercetare este finalizată în 180 de lucrări publicate, 30 de rapoarte geologice, 2 granturi, la care se adaugă volumele: Flișul Paleogen din bazinul văii Moldovei (1971), Geologia României (1974), Obcinele Bucovinei (1978), Geologia Unităților de platformă și a Orogenului nord-dobrogean (1994) ș.a. Profesor emeritus (1997), Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pentru activitatea desfășurată a fost ales membru al Academiei Române. „Grupul de studii geologice” din cadrul Filialei Iași a Academiei Române (președinte); Societatea Geologică a României, Filiala
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
importante, cu o fragmentare și energie de relief reduse pentru majoritatea regiunilor. Totuși, atât în partea arabo asiatică, cât și în cea arabo-africană, relieful este departe de a fi unitar, identificându-se patru tipuri de unități morfostructurale: de platformă, de orogen, vulcanic și tectonic. a. Unitățile de platformă cuprind cea mai mare parte a spațiului arab, înregistrând doar local unele discontinuități determinate de apariția celorlalte tipuri morfogenetice. Peninsula arabă are ca fundament scutul arab de vârstă precambriană. Pe structurile soclului ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Guvernul egiptean proiectează crearea spre granița cu Libia o “a doua deltă a Nilului”, unde să strămute surplusul de populație. Așadar, Egiptul, care era strâns legat istoric de deșertul libian, revine spre acesta sub presiunea demografiei sale. b. Unitățile de orogen sunt relativ puține în spațiul arab, respectiv catenele montane din nord-vestul Africii (munții Atlas), din Levant (munții Liban și Antiliban) și din sud-vestul peninsulei arabe. Bordura sud-vestică a peninsulei arabe este ocupată de munții Hijaz-Asir, cu înălțimi de peste 2500 m.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
arid învecinat, ceea ce a favorizat încă din antichitate dezvoltarea în această regiune a unor prospere formațiuni statale (Sana, Main, Qataban, Hadhramaut), precum și a statului omonim actual (Yemen), al cărui nucleu se află în arealul acestui segment muntos. În regiunea levantină, orogenul dezvoltat în ciclul alpin, se prezintă sub forma a două catene montane paralele cu țărmul (munții Liban și Antiliban), între care se află aria depresionară Béka - o prelungire spre nord a grabenului din direcția Mării Roșii. Și în acest perimetru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în Marea Sarmatică a captat izvoarele celorlalte două fluvii care se vărsau în Marea Panonică. 8 În cazul ultimelor două forme de relief, s-ar putea vorbi de existența unor unități intermediare, pentru că deși, genetic și evolutiv, țin de fenomenul orogen, totuși funcționalitatea lor este asemănătoare structurilor de platformă. 9 Relieful are, cu aproximație, următoarea componență: 1/3 munți, 1/3 dealuri și podișuri, 1/3 câmpii. 10 De pildă, în prezent, America de Nord este nevoită să se repoziționeze, din considerente geostrategice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
crîșma, noaptea pustiei însorite în energia reliefului, trage la declarat dealuri Cîmpia Covurluiului, cf. Platoul Basarabiei de Nord, simetria Moldovei pe cumpănă NE SV, ploile din douăzeci de veacuri la Soroca umblă ape minerale la Nicolina-Iași, subducția platoului est-european și orogenul carpatic, scandăm: via parte de țărînă prefăcută drog de om! Vîrlezi scoborîm pe coturi și drum degradat, pentru Basarabia lupți în primul rînd cu Bucureștiul, Crăiești ieșire, salcîmii lizieră la stejăriș, silvostepă, mori stricate mărunțesc vorbele, rîpe în peisajul text
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
apare lucrarea lui S. Sevastor privitoare la terasele Siretului. - În 1937 apare lucrarea lui V. Tufescu, „Dealul Mare Hârlău”, care tratează versantul stâng al Siretului de pe teritoriul comunei Lespezi. - În 1948, C. Martiniuc, cercetând formațiunile sarmațiene dintre Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre besarabian. - În 1955, N. Macaroviciu arată în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
RELIEFULUI II.1.1 ASPECTE GEOLOGICE Ca și celelalte unități ale Subcarpaților de Curbură relieful localității s-a definitivat și a căpătat conturul de astăzi în Neozoic, în urma ultimelor faze de cutare ale orogenezei alpine, deci este o unitate de orogen. Așa cum ne menționează Harta Geologică a României, Sc. 1: 1000000 în această zonă se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]