37 matches
-
manifestă în partea de sud-est a satului și în sud vest. Alunecările de pămînt produc mari pagube agriculturii și economiei satului. Procesele endogene pe teritoriul satului șunt determinate în primul rand de alunecările de teren. Petrunea este situată în apropierea Orogenului Carpatic, unitate structurală mobilă, supusă unor mișcări tectonice intense. Aceste mișcări provoacă cutremure de pamant care își au focarul în Munții Carpați, în județul Vrancea din România. Cutremurele șunt datorate tensiunii care apare în procesul de scufundare a mărginii Platformei
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
supusă unor mișcări tectonice intense. Aceste mișcări provoacă cutremure de pamant care își au focarul în Munții Carpați, în județul Vrancea din România. Cutremurele șunt datorate tensiunii care apare în procesul de scufundare a mărginii Platformei Europei de Est sub orogenul Carpatic. Teritoriul Petrunei se află într-o zonă în care sînt posibile seisme puternice, cu o intensitate de pana la 8 grade, conform unei scări de 12 grade. Cutremurele de pamant, alături de alți factori, determină activarea alunecărilor de teren și
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
geologice îndelungate, în Podișul Dobrogei de Nord sunt patru compartimente structurale majore alcătuite din roci cristaline mezo și anchimetamorfice, roci magmatice intrusive și extrusive (granițe, diorite, sienite, riolite, bazalte) și roci sedimentare paleozoice și mezozoice. Dobrogea de Nord reprezintă un orogen intraplacă. Terenurile ce apar astăzi și-au început evoluția în ciclul orogenetic Precambrian (foarte probabil, svecofeno-calian), având amprentele metamorfismului din orogenezele assyntică, caledoniana și hercinica. Ulterior, în Triasic-Jurasicul superior, prin deschiderea unui rift intraplacă, s-au acumulat între 500 și
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
pe flancul nordic al Munților Tatra Mare. Este una dintre cele mai renumite stațiuni de sporturi de iarnă din Carpați și din Europa. Carpații s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul "geosinclinal" dintre Platformă Rusă (în est), "orogenul caledono-hercinic" (în vest) și "scutul african" (în sud). Începând din cretacic, în formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de înălțare, aparținând orogenezei alpine. Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
de cea de 47°06' lat. N în sud și de meridianele de 26°09' long. E în vest și 26°27' long. E în est. Din punct de vedere geostructural, depresiunea Neamțului este amplasată în zona neogenă, pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparțin neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului de la extremitatea nordică
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă falia pericarpatică. Deși ocupă suprafețe foarte mici și acestea la contactul cu zona cristalină, cele mai vechi formațiuni geologice ale Subcarpaților Argeșului par a
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pentru apariția piemonturilor, si anume : existența unei bruște denivelări între o zonă muntoasă înaltă și câmpie (condiția tectonica) și un regim hidrologic propice acumulărilor masive (condiția climatică). Condiția tectonica se realizează de obicei în faza când un geosinclinal trece în orogen, adică atunci cand mișcările de înălțare devin dominante pe tot lanțul. Această fază începe cu depunerea așa-numitelor formațiuni de molasa în zona de avantfosa. Atâta timp cât mișcarea subsidența, din această fâșie mărginașa, este puternică, depășind oarecum acumularea, nu apare piemontul, ci
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
(749 m altitudinea maximă în vârful Istrița) - cunoscute ca și Culmea Istrița-Dealu Mare-Ceptura, reprezintă un anticlinoriu alungit est-vest care face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații de Curbură, în grupa sudică externă a Subcarpaților Buzăului. Sub această titulatură se regăsesc: "Culmea Istrița", "Dealu Mare", "Dealul Ciortea" și "Dealurile Cepturei". Această structură este delimitată la nord de valea Nișcovului
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Bacăului (740 m altitudinea maximă în vârful Capătă), este o structură anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei. Este considerată cea mai lungă unitate a acestora, având o lungime de aproximativ 35 km. Este situată între Culoarul Șiretului - la est - si ulucul depresionar format pe structura de sinclinoriu al
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
spre est culmea Meseșului de Dealul Mare și Culmea Preluca. Întinderea ei este controversată, uneori fiind identificată cu Jugul Intracarpatic. În legătură cu caracterul fizico-geografic al acestei regiuni, există controverse legate fie de apartenența la una sau cealaltă dintre unitățile majore de orogen carpatic (orientală sau occidentală), sau de caracterul identitar propriu. În stadiul actual există teorii principale:
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
Platformă Scitica. Cutremure importante din această regiune: Falia Intra-moesică traversează Platformă Moesică în direcția SE-NV, separând douaă sectoare cu constituție și fundament diferit. Cutremure importante din această regiune: Zona Făgăraș - Câmpulung este situată la contactul dintre Platformă Moesică și orogenul Carpaților Meridionali. Ea este caracterizată de cutremure moderate, ce pot ajunge la Mw ~ 6.5, fiind cele mai mari cutremure crustale, înregistrate pe teritoriul României. Cutremure importante din această regiune: Zona seismogenă Danubiana, reprezintă extremitatea vestică, adiacenta fluviului Dunărea, a
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]