88 matches
-
an, vorbeam de ăla cu ceapa și cu morcovul, erau rezervele statului, am auzit despre Năstase! doi copii cerșetori, dislocată de multă vreme seriozitatea malurilor subcarpatice, crucea de pe culmea de Tîrgu Trotuș, relativizarea reperele fixe, nu va fi nici simbolul orografic o cale de înțelegere, polițe semnate în alb de natura veșnic optimistă, restricție de viteză, mișcare analitică de oraș apropiat, Tîrgu Ocna două mărfare, pornește unul, lumina solară în condiții modificate. Ora 18,30, în acceleratul Brașov Ciceu Iași, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
consolidare și protecție întâmpină multe dificultăți. Unele surse hidrominerale din această categorie au avut o mare strălucire în trecut și au marcat începuturile exploatării balneare din țara noastră, cum sunt: Văiluța, Breazu, Mircea, Repedea. Alte izvoare au suferit de pe urma modificărilor orografice sau ca o consecință a unor activități antropice (Lețcani, Bohotin, Răducăneni). Treptat, debitele au diminuat, s-a schimbat compoziția chimică sau au dispărut complet, existența lor ajungând până la noi doar prin literatura balneologică (Picioru Lupului, Tomești, Galta - Bejan, Țesătura). Adesea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
aproape 30 km, iar cea sudică de peste 25 km), cea a Cindrelului de aproape 35 km, urmate de Creasta Lotrului și Căpățînei, a Parîngului etc. și terminînd cu blocul stîncos și Înalt al Bucegilor; l) Distingerea a două principale noduri orografice, cum ar fi cel din Parîng - din care se ramifică: Munții Lotrului și a Căpățînii la est, Munții Cindrel spre nord-est și Șureanu din estul Depresiunii Hațegului - și respectiv cel din Godeanu de unde pornesc spre vest, Munții Retezat și VÎlcan
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pânzei freatice și „invadarea” vegetației de unele specii xerofile. Fiind în apropiere de Câmpina (zonă cunoscută pentru numărul de zile însorite) pe teritoriul comunei se înregistrează o radiație solară cuprinsă între 125- 130 kcal cm³/an. Expunerea sa și barajul orografic al coridorului montan din nord impun creșterea radiației solare dispărând rapid toți norii care vin din nord-vest, de peste munți. Așa cum am menționat deja temperatura medie anuală este de 8 - 9°C, cu variații de 1 - 2°C, între culoarele de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
baza datelor plurianuale ale temperaturii aerului, precipitațiilor și dinamicii atmosferice că distribuția temporală și spațială a acestora este determinată de altitudinea, forma și energia reliefului, de orientarea culmilor și a văilor, de poziția pe care o au Carpații - ca element orografic major - în cuprinsul teritoriului României, ca și de vecinătatea bazinului acvatic al Mării Negre. Pe lângă aceste contribuții importante la dezvoltarea climatologiei, în general, a climatologiei urbane din România, în special, profesorul meu a avut în atenție noi și noi subiecte pe
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
informații suplimentare: - Nori Cumulonimbus CB - Oraj TS - Turbulenta moderată sau puternică MOD TURB, SEV TURB - Forfecarea vântului WS - Grindină GR - Linie de gren puternică SEV SQL - Givraj moderat sau puternic MOD ICE, SEV ICE - Precipitații care îngheață FZDZ, FZRA - Unde orografice puternice SEV MTW - Furtună de praf, furtună de nisip DS, SS - Transport de zăpadă la înălțime BLSN - Tromba (terestră sau marină) FC Localizarea fenomenelor meteorologice trebuie să fie indicată. Dacă este necesar trebuie să fie incluse informații suplimentare în limbaj
REGLEMENTARE din 14 iulie 2006 privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181219_a_182548]
-
individuale. ... 5.5. Observații speciale efectuate de aeronavele în zbor 5.5.1. Observațiile speciale trebuie să fie efectuate de către toate aeronavele ori de câte ori se întâlnesc sau se observă următoarele condiții: a) turbulenta puternică; sau ... b) givraj puternic; sau ... c) unde orografice puternice; sau ... d) oraj, fără grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă sau care formează o linie de gren; sau ... e) oraj, cu grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă
REGLEMENTARE din 14 iulie 2006 privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181219_a_182548]
-
având o viteză medie a vântului la TC (+ numele suprafață de 63 km/h (34 kt) sau mai mult ciclonului) turbulenta - turbulenta puternică SEV TURB givraj - givraj puternic SEV ICE - givraj puternic datorat ploii care îngheață SEV ICE (FZRA) unde orografice - unde orografice puternice SEV MTW furtună de praf - furtună de praf puternică HVY DS furtună de nisip - furtună de nisip puternică HVY SS cenușă vulcanică - cenușă vulcanică VA (+ numele (fără a se ține seama de altitudine) vulcanului dacă este cunoscut
REGLEMENTARE din 14 iulie 2006 privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181219_a_182548]
-
viteză medie a vântului la TC (+ numele suprafață de 63 km/h (34 kt) sau mai mult ciclonului) turbulenta - turbulenta puternică SEV TURB givraj - givraj puternic SEV ICE - givraj puternic datorat ploii care îngheață SEV ICE (FZRA) unde orografice - unde orografice puternice SEV MTW furtună de praf - furtună de praf puternică HVY DS furtună de nisip - furtună de nisip puternică HVY SS cenușă vulcanică - cenușă vulcanică VA (+ numele (fără a se ține seama de altitudine) vulcanului dacă este cunoscut) b) la
REGLEMENTARE din 14 iulie 2006 privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181219_a_182548]
-
OCNL CB - frecvenți FRQ CB - nori cumulus congestus care sunt: - izolați ISOL TCU - ocazionali OCNL TCU - frecvenți FRQ TCU - givraj - givraj moderat MOD ICE (exceptând givrajul în nori convectivi) - turbulenta - turbulenta moderată MOD TURB (exceptând turbulenta în nori convectivi) - unde orografice - unde orografice moderate MOD MTW 7.5.5. Informațiile AIRMET trebuie să conțină doar elementele descriptive necesare. În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care se emite un mesaj AIRMET, trebuie să fie incluse doar elementele descriptive menționate la 7.5.4
REGLEMENTARE din 14 iulie 2006 privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181219_a_182548]
-
frecvenți FRQ CB - nori cumulus congestus care sunt: - izolați ISOL TCU - ocazionali OCNL TCU - frecvenți FRQ TCU - givraj - givraj moderat MOD ICE (exceptând givrajul în nori convectivi) - turbulenta - turbulenta moderată MOD TURB (exceptând turbulenta în nori convectivi) - unde orografice - unde orografice moderate MOD MTW 7.5.5. Informațiile AIRMET trebuie să conțină doar elementele descriptive necesare. În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care se emite un mesaj AIRMET, trebuie să fie incluse doar elementele descriptive menționate la 7.5.4. Informațiile AIRMET
REGLEMENTARE din 14 iulie 2006 privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181219_a_182548]
-
înconjurătoare. Condițiile de forfecare a vântului sunt asociate, în mod normal, următoarelor fenomene: - oraje, microrafale, trombe (trombe terestre sau trombe marine) și fronturi de rafale; - suprafețe frontale; - vânturi puternice la suprafață asociate cu topografia locală; - fronturi de briză marină; - unde orografice (inclusive rotori la nivele joase în zona terminală); - inversiuni de temperatură la nivele joase 7.8.4. Avertizările de forfecare a vântului trebuie să fie elaborate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice și trebuie să fie difuzate pentru acele
REGLEMENTARE din 14 iulie 2006 privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181219_a_182548]
-
informații suplimentare: - Nori Cumulonimbus CB - Oraj TS - Turbulenta moderată sau puternică MOD TURB, SEV TURB - Forfecarea vântului WS - Grindină GR - Linie de gren puternică SEV SQL - Givraj moderat sau puternic MOD ICE, SEV ICE - Precipitații care îngheață FZDZ, FZRA - Unde orografice puternice SEV MTW - Furtună de praf, furtună de nisip DS, SS - Transport de zăpadă la înălțime BLSN - Tromba (terestră sau marină) FC Localizarea fenomenelor meteorologice trebuie să fie indicată. Dacă este necesar trebuie să fie incluse informații suplimentare în limbaj
ORDIN nr. 1.289 din 14 iulie 2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180402_a_181731]
-
individuale. ... 5.5. Observații speciale efectuate de aeronavele în zbor 5.5.1. Observațiile speciale trebuie să fie efectuate de către toate aeronavele ori de câte ori se întâlnesc sau se observă următoarele condiții: a) turbulenta puternică; sau ... b) givraj puternic; sau ... c) unde orografice puternice; sau ... d) oraj, fără grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă sau care formează o linie de gren; sau ... e) oraj, cu grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă
ORDIN nr. 1.289 din 14 iulie 2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180402_a_181731]
-
având o viteză medie a vântului la TC (+ numele suprafață de 63 km/h (34 kt) sau mai mult ciclonului) turbulenta - turbulenta puternică SEV TURB givraj - givraj puternic SEV ICE - givraj puternic datorat ploii care îngheață SEV ICE (FZRA) unde orografice - unde orografice puternice SEV MTW furtună de praf - furtună de praf puternică HVY DS furtună de nisip - furtună de nisip puternică HVY SS cenușă vulcanică - cenușă vulcanică VA (+ numele (fără a se ține seama de altitudine) vulcanului �� dacă este cunoscut
ORDIN nr. 1.289 din 14 iulie 2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180402_a_181731]
-
viteză medie a vântului la TC (+ numele suprafață de 63 km/h (34 kt) sau mai mult ciclonului) turbulenta - turbulenta puternică SEV TURB givraj - givraj puternic SEV ICE - givraj puternic datorat ploii care îngheață SEV ICE (FZRA) unde orografice - unde orografice puternice SEV MTW furtună de praf - furtună de praf puternică HVY DS furtună de nisip - furtună de nisip puternică HVY SS cenușă vulcanică - cenușă vulcanică VA (+ numele (fără a se ține seama de altitudine) vulcanului �� dacă este cunoscut) b) la
ORDIN nr. 1.289 din 14 iulie 2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180402_a_181731]
-
OCNL CB - frecvenți FRQ CB - nori cumulus congestus care sunt: - izolați ISOL TCU - ocazionali OCNL TCU - frecvenți FRQ TCU - givraj - givraj moderat MOD ICE (exceptând givrajul în nori convectivi) - turbulenta - turbulenta moderată MOD TURB (exceptând turbulenta în nori convectivi) - unde orografice - unde orografice moderate MOD MTW 7.5.5. Informațiile AIRMET trebuie să conțină doar elementele descriptive necesare. În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care se emite un mesaj AIRMET, trebuie să fie incluse doar elementele descriptive menționate la 7.5.4
ORDIN nr. 1.289 din 14 iulie 2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180402_a_181731]
-
frecvenți FRQ CB - nori cumulus congestus care sunt: - izolați ISOL TCU - ocazionali OCNL TCU - frecvenți FRQ TCU - givraj - givraj moderat MOD ICE (exceptând givrajul în nori convectivi) - turbulenta - turbulenta moderată MOD TURB (exceptând turbulenta în nori convectivi) - unde orografice - unde orografice moderate MOD MTW 7.5.5. Informațiile AIRMET trebuie să conțină doar elementele descriptive necesare. În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care se emite un mesaj AIRMET, trebuie să fie incluse doar elementele descriptive menționate la 7.5.4. Informațiile AIRMET
ORDIN nr. 1.289 din 14 iulie 2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180402_a_181731]
-
înconjurătoare. Condițiile de forfecare a vântului sunt asociate, în mod normal, următoarelor fenomene: - oraje, microrafale, trombe (trombe terestre sau trombe marine) și fronturi de rafale; - suprafețe frontale; - vânturi puternice la suprafață asociate cu topografia locală; - fronturi de briză marină; - unde orografice (inclusive rotori la nivele joase în zona terminală); - inversiuni de temperatură la nivele joase 7.8.4. Avertizările de forfecare a vântului trebuie să fie elaborate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice și trebuie să fie difuzate pentru acele
ORDIN nr. 1.289 din 14 iulie 2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180402_a_181731]
-
NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 28 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 32 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și de structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]
-
transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 24 (a se vedea imaginea asociată). III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament În funcție de substratul litologic și structura orografică, la nivelul țării se disting 3 mari zone: - zona I - partea estică a Carpaților Orientali, constituită din roci sedimentare; - zona II - munții Apuseni și partea vestică și de nord a Carpaților Occidentali, constituită din roci magmatice; - zona III - Carpații Meridionali
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222388_a_223717]