158 matches
-
minune spirituală: Un ortodox a devenit futurist!" Înainte de a vedea răspunsul poetului, e util desigur să examinăm afirmația făcută de Sahia, după care Paul Sterian "împarte ortodoxismul pe toate cărările". Mai exact, să vedem cînd a devenit cel în cauză ortodoxist și care i-au fost faptele. Într-un articolaș publicat la începutul lunii decembrie 1929, referitor la o reuniune a Asociației Creștine a Studenților din București 14, proaspătul redactor al "Cuvîntului" rememora începuturile acesteia declarînd: "Noi ne-am angajat în
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
sub semnul corifeilor tradiționalimsului, va îngreuna și el decolarea poetului spre zona de originalitate, în cele din urmă apropiată prin volumul Poeme cu îngeri (1927), urmat de Destin, Urcuș, întrezăriri, cărți axate pe tema destinului, al artistului și al omului. Ortodoxist, pastelist, eticist, mitologizant, poetul nu va exclude totuși celebrarea farmecelor anatomice ale femeii iubite într-o sublimată și totuși mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte/ Lumina cărnii pipăi cu degete de orb/ Și mâna ospătată
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
literar din partea teologilor, a așa-zișilor „creștini adevărați”, a zelatorilor „ortodoxiei pure”, a păzitorilor „tradiției nealterate”. Pentru aceștia, nu mai încape vorbă, cuvântul „apocrif” miroase a pucioasă și nu-și are locul în vocabularul pravoslavnic. Dacă te ocupi, în România ortodoxistă, de apocrife, imediat ajungi „eretic”, prin urmare direct în fundul iadului. De partea cealaltă, întâlnim o pasiune smintită, necontrolată pentru aceste scrieri, văzute ca un eșantion de literatură ezoterică. În ultimii ani mai cu seamă, au apărut tot felul de traduceri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nu cu politica sau cu economia. Deoarece a dezvăluit o seamă de compromisuri ale clerului ortodox și a luat apărarea drepturilor Bisericii greco-catolice, s-a ales cu ostilitatea unor publiciști cu trecut național-comunist, dependenți de serviciile secrete, reorientați prin pretextul ortodoxist. Ca rezultat al acestei aprige dușmănii, e silit a demisiona de la România liberă la 1 ianuarie 2007, ceea ce îi îngăduie a se consacra creației literare, satisfăcută pînă atunci doar sporadic. Amplul poem al lui Ion Zubașcu, intitulat Omul disponibil (d-
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
Bineînțeles, ca în cazul tuturor scriitorilor-deținuți politici, manuscrisele i-au fost confiscate, iar numele in-terzis. întrucât opera îi fusese și ea scoasă din biblioteci, mai ales tinerii nu știau aproape nimic despre el, în afara faptului că figurase printre colaboratorii revistei ortodoxiste "Gândirea", ceea ce însemna în epocă un oprobriu, și că era un poet... mistic, numai pentru că publicase un volum intitulat Poeme cu îngeri. A trebuit să înfrunte martiriul închisorilor comuniste și să moară, ca să intre din nou în atenția criticii, care
Un devotat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7544_a_8869]
-
trata ca pe o compensatoare atracție. Din nou intervine o indirectitate, prin apelul la angeologie (întreaga poezie în chestiune e suprasaturată de îngeri, nu la modul la care înaripatele făpturi făceau act de prezență, sub semnul gravității cucernice, în versurile ortodoxiștilor, ci cu un rost exclusiv ornamental; o superfetație estetă): "Culcarea lucrurilor un heruv / Sfîșietor o cîntă dintr-un tub, / Aeru-i strîns cu grijă în dulap, / Împăturit de cel mai blînd seraf, / O, prin unghere îngerii fac liberi / Deschideri moi de
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
lui Antoine Compagnon despre „antimoderni”... Că Mircea A. Diaconu are vocație de „pionier” în studiile literare autohtone o dovedește și modul echilibrat, depasionalizat, larg comprehensiv (dar nu necritic) în care abordează o moștenire istorico-ideologică gingașă, întro perioadă în care angajamentele ortodoxiste, pro-legionare ale intelectualilor români interbelici provocau, de regulă, atitudini vehemente din partea multor comentatori. Speculînd cu inteligență „nevoia revizuirilor drept argument”, atît cartea despre mișcarea „Iconar”, cît și cea despre Mircea Streinul se așază, firesc, în prelungirea demersului din Poezia de la
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
stradă, scene dintr-o piesă extrem de familiară. Inteligența autorului este de a exploata la maximum greutatea acestor semifabricate, dispunându-le într-un ansamblu coerent al nebuniei generalizate. Sunt speculate, cu maliție subțire, teze și antiteze românești, clișee naționaliste și febre ortodoxiste, ,patriotismul" lui Pavel Coruț și, nu mai puțin, ,europenismul" bursierilor de formație. Bogdan Suceavă își propune și reușește să monteze un memorabil spectacol-kitsch, o Daciadă în care cele mai aberante convingeri și teorii sunt purtate în carele alegorice ale religiei
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
care el l-a asumat și în interiorul căruia evoluează. A-l aproxima și judeca apelând la o normă unică e nu numai o eroare de adecvare, dar și un lucru perfect inutil. Căci niciodată nu-i vom vedea pe fundamentalistul ortodoxist și pe sfios-obraznicul partizan al toleranței sexuale întâlnindu-se pe străzi nu pentru a se înjura și lovi cu sete, ci pentru a se înfrăți și iubi. Epoca ștergerii diferențelor a apus. Acum suntem în cea a sublinierii lor. E
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
că permiți TUTUROR credințelor să se manifeste egal... ce e așa greu de înțeles?? Cand nu scoți în evidență nicio icoana, inseamna ca ȘI religiile care NU au icoana șunt respectate. Logic, nu? Mă rog - mai putin, atunci cand esti fanatic ortodoxist, of-of, mai-mai! @codruț daaaaa, sigur, să umplem școlile cu toate simbolurile religioase posibile. inclusiv cu zvastica de pe tricoul tău. Sigur că poziția bisericii nu este întotdeauna conformă cu normele democrației contemporane; iar discuția despre homosexualitate este un exemplu tipic pentru
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, G.Topârceanu, Al.Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, Pillat, Fundoianu, Voronca , Stancu, Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de modalități de exprimare a multitudinilor de idei, mulțumind din
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, G.Topârceanu, Al.Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, Pillat, Fundoianu, Voronca , Stancu, Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de modalități de exprimare a multitudinilor de idei, mulțumind din
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
își acceptă mai ușor greșelile decât se poate crede, cu condiția de a i se lăsa dreptul și tihna necesare tocmai perspectivei istorice. În ceea ce mă privește, continui să cred că o anumită latură patriotică a mișcării legionare, în speță ortodoxistă, a fost una benefică. Ea a creat cultură și un teritoriu de jertfă de care lumea în care am intrat vrea tot mai tare să ne dezvețe. A creat mari poeți și un patriotism interbelic de care cred că și
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
Adrian Maniu, Demostene Botez, George Topârceanu, Alexandru Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, ion Pillat, Benjamin Fundoianu, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Nichifor Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de modalități de exprimare a multitudinilor de idei, mulțumind din
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
își acceptă mai ușor greșelile decât se poate crede, cu condiția de a i se lăsa dreptul și tihna necesare tocmai perspectivei istorice.În ceea ce mă privește, continui să cred că o anumită latură patriotică a mișcării legionare, în speță ortodoxistă, a fost una benefică. Ea a creat cultură și un teritoriu de jertfă de care lumea în care am intrat vrea tot mai tare să ne dezvețe. A creat mari poeți și un patriotism interbelic de care cred că și
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” () [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
cunoască exilul sau Gulagul românesc. Un personaj stupefiant de contradictoriu și incomod, cel puțin la prima vedere. Unii îl expediază rapid în seria de epitete, deschisă de "fascist" și continuată de "cabotin, antisemit, doctrinar legionar, farsor, corupt, filosof fără operă, ortodoxist fanatic, plagiator dovedit". Atunci, în epocă, s-a vorbit și de "filosemitism" sau "sovietism". Alții perpetuează legenda aurită a Profesorului, geniului, o legitimare perpetuă a legionarismului și naționalismului românesc, cea mai interesantă minte a Vârstei de Aur interbelice. Unde este
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
la vreun grup ori mișcare literară. În al doilea rând, pentru că poezia unui poet-călugăr nu poate fi înțeleasă fără o cultură și o trăire religioasă profundă. Se poate afirma că A. continuă „linia” ortodoxismului, dar nu într-o manieră tocmai „ortodoxistă”: pe lângă influențe gândiriste, apar inflexiuni argheziene, alteori voiculesciene ori barbiene. Modalitatea în care interpretează - într-un excepțional articol inserat în volumul Din spumele mării, 1995 - Sonetele lui V. Voiculescu poate oferi cheia de lectură pe care autorul a hărăzit-o
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
s-a bucurat de colaborările lui Al. Lascarov-Moldovanu, Mircea Streinul, Lotis Dolenga, D. Munteanu-Râmnic, Sergiu Matei Nica, N. Dunăreanu. Probleme de literatură erau puse în discuție de I. Ionașcu (noile orientări din literatura basarabeană, situația scriitorilor din Transnistria și direcția ortodoxistă), Sergiu Grosu, Nicolae V. Coban, Al. Vicol (în Panait Cerna și Basarabia), M. Vrânceanu (în Eminescu și rușii), Nicolae V. Coban (în Cincinat Pavelescu și Basarabia) ș.a. I. Agârbiceanu semnează în trei numere consecutive articolul Conștiința românească la românii transnistreni
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
progresiste atașate democrației liberale au Încercat să orânduiască lumea noastră potrivit normelor și instituțiilor specifice unor astfel de democrații, adesea contra curentului principal, s-au găsit destui intelectuali publici care să submineze acest demers, fie din atașament față de o metafizică ortodoxistă dusă, cred eu, până la limita de a nu putea vedea mai nimic creștin În ea din punct de vedere moral, o dată ce opera cu dușmani ai neamului, fie din atașament pentru „știință” ca substitut absolut al moralei și politicii, visând la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Principiul de față este greu de Înțeles pentru simțul comun, deoarece noi, oamenii, ne-am obișnuit să ne Întreținem pasiunile prin convingeri, formate pe bază de cunoaștere. Savantul francez H. Poicaré vedea chiar În acest principiu o limită a credinței ortodoxiste: „Credința savantului nu se aseamănă niciodată cu aceea a ortodoxului, ci mai curând cu a ereticului, care caută totdeauna și nu e mulțumit cu ceea ce a gândit”. Μ Nici cea mai savantă disertație nu poate convinge mai mult decât naturalețea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
afirma că unul dintre fruntașii tinerei generații, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu. Împreună cu Petru Comarnescu și Constantin Noica, editează, în 1929-1930, „Acțiune și reacțiune”, publicație de orientare democratică și raționalista, cu accente polemice îndreptate împotriva exagerărilor ultranaționaliste și ortodoxiste manifestate în mișcarea gândirista. În 1931 îi apare românul Cavalerii verticali, scris împreună cu Alexandru Bilciurescu. În același an își deschide un birou de avocatură și întemeiază, alături de câțiva colegi de generație, Gruparea Intelectuală Forum, din care se va naște în
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
singurul conducător al periodicului, G. se transformă declarat dintr-o publicație eclectică într-una de direcție. Revista își asumă - și va exercita viguros - rolul de principal organ al mișcării literare tradiționale, căreia îi dă un nou sens, militant autohtonist și ortodoxist (Sensul tradiției, 1-3/1929). „Gândirismul” ajunge în curând să constituie varianta majoră, focalizatoare, a tradiționalismului. Literatura de imaginație și, în covârșitoare parte, chiar eseistica și filosofia cuprinse în revistă nu se identifică, totuși, cu ideologia acesteia. În ciuda orientării principale foarte
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
afirmă că o asemenea acțiune implică „orientarea [...] spre Orient, adică spre noi înșine”. Dat fiind că „moștenim un pământ răsăritean și părinți creștini” de rit oriental, argumentează el, „soarta noastră se cuprinde în aceste date geo-antropologice”. Redeclarându-și poziția antioccidentalizantă, doctrinarul ortodoxist susține că „occidentalizarea”, „nihilismul occidentalizant” ar însemna „negarea posibilităților noastre creatoare”, „negarea principială a unei culturi românești” și, implicit, „acceptarea unui destin de popor născut mort”. Prin adoptarea autohtonismului drept principiu de temelie, tradiționalismul „Gândirii” - precizează Crainic - continuă sămănătorismul, dar
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
și absolută”, care „se revelează lumii din proprie inițiativă” prin sophia. Revelația sofianică e compensația dăruită omului de către divinitate pentru pierderea prin păcatul originar a fericirii paradisiace. Teologic interpretată, creația artistică exprimă „nostalgia paradisului”. Încercând să determine apariția unui curent ortodoxist în literatură și în toate artele, Nichifor Crainic a reușit doar să atragă în paginile revistei sale scriitori de orientare autohtonistă, notorii gânditori preocupați de sufletul național, inclusiv de manifestările specific românești ale religiozității. Literatura tipărită în „Gândirea” este ortodoxistă
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
ortodoxist în literatură și în toate artele, Nichifor Crainic a reușit doar să atragă în paginile revistei sale scriitori de orientare autohtonistă, notorii gânditori preocupați de sufletul național, inclusiv de manifestările specific românești ale religiozității. Literatura tipărită în „Gândirea” este ortodoxistă doar în realizări de grad secund, precum poeziile lui Sandu Tudor sau unele narațiuni ale lui Victor Papilian, nu cele mai izbutite. Paul Sterian cultivă ortodoxismul la modul grațios parodic, infantilizant. Aspecte de spiritualism creștin în notă răsăriteană, adesea adânc
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]