76 matches
-
conțin: În "Repertoriul Arheologic Național" sunt înregistrate 5 obiective din Felmer: Istoria amintește de moartea în Felmer a episcopului de Mediaș și voievodului Emeric Țibac (Emerich Cibák / Emerik Cibák), asasinat în 1533 de Johann Doczy la cererea lui Ludovico Gritti (ortografiat și Alvise Gritti / Ludwig Gritti / Gritti Alajos). Ca urmare a asasinatului, în 1534, populația din Mediaș, revoltată, s-a răsculat sub conducerea lui Ștefan Mailat și l-a ucis pe Gritti.,
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea "Mândra" (cu denumirea ortografiată: "Mendra") au fost recenzate 38 de familii, cu alte cuvinte, la "Mândra" trăiau vreo 190 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm că au fost recenzați doi preoți având prenumele "Rád" ("Radu"). Cei doi preoți erau neuniți (ortodocși). În
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
de la valea Oltului (420 m altit.) la creasta principală a Perșanilor (Vf. Coasta Țiganului- 1033 m). Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) la cererea episcopului unit, de la Blaj, Inocențiu Micu-Klein, la 1733, afăm că în localitatea românească (Locus valachicus) Părău (ortografiat "Parro") erau recenzate 76 de familii, cu alte cuvinte, vreo 380 de locuitori. Din același registru, mai aflăm și numele preoților care slujeau la biserica din Părău: "Matej, Sztáncs" și "Iuon". Desigur este vorba de numele românești "Matei", "Stanciu" și
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
potir din aur , comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania. Din registrul recensământului (conscripțiunii) realizat(e) în anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein, aflăm că în localitatea Jucu, ortografiat "Suk" ("Locus unitus purus valachicus") trăiau un numar de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzați "Popa Stephanus" alias "Glis Vicarius", "Popa György Archidiaconus" și "Popa Gligor". Localitatea Jucu era sediu de "Protopopiat
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
pe decanul Walter din villa Echellini (Ațel) în fruntea listei preoților din Capitulul de Mediaș. Atestată documentar din anul 1283 cu denumirea , cu referire la un anume "Walterus decanus de Villa Echelini", și făcea parte din "Terra Medies". Denumirea germană ortografiată "Hetzeldorf" datează din 1423. În anul 1466 a obținut din partea regelui Matei Corvin "ius gladii" (dreptul de a condamna la moarte), precum și dreptul de târg săptămânal. A fost una din cele mai înfloritoare comunități săsești din Scaunul Mediașului. "Biserica Evanghelică-Lutherană
Ațel, Sibiu () [Corola-website/Science/299102_a_300431]
-
, ortografiată uneori și Polymnia "(Πολυμνία)" "(Cea bogată în imnuri)", este una din cele nouă muze, fiica lui Zeus și a zeiței Mnemosyne. Numele "Polyhymnia" provine de la reuniunea fonetică a cuvintelor grecești "poly", „multe”, și hymnia, „imnuri”. era muza pentru retorică, compunerea
Polimnia () [Corola-website/Science/298908_a_300237]
-
(în trecut ortografiat și S.u.S.E) este o distribuție Linux foarte populară, în special în Europa. Numele S.u.S.E este un acronim pentru "Software- und System-Entwicklung", în limba germană ("Dezvoltare de software și sisteme", în română). SuȘE GmbH. a fost fondat la sfârșitul
SUSE Linux () [Corola-website/Science/296558_a_297887]
-
(în ) (n. 1899, Nedai, raionul Krivoirog, Ucraina; d. februarie 1976, Chișinău) a fost un general-maior de securitate din Republica Moldova, care a deținut funcția de ministru al afacerilor interne în Guvernul Republicii Moldova (1953-1954). Iosif Lavrentevici Mordoveț (ortografiat și Mordovets) s-a născut în anul 1899 în satul Nedai din raionul Krivoirog (astăzi în Ucraina), în familia unui țăran. A absolvit studiile elementare la Școala parohială din satul natal în anul 1912. A lucrat apoi ca miner în
Iosif Mordoveț () [Corola-website/Science/307687_a_309016]
-
Valeri Anatolievici Lițkai, ortografiat și Valeri Litskai (în ) (n. 13 februarie 1949, orașul Tver, Rusia) este un om politic rus din Transnistria, care a îndeplinit funcția de ministru de externe al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene (1991-2008). s-a născut la data de 13 februarie
Valeri Lițkai () [Corola-website/Science/307822_a_309151]
-
(în ) (n. 1507 sau, mai probabil, în 1527, Brașov - d. 15 august 1576, Padova) a fost un muzician renascentist. În diverse scrieri, numele său mai apare ortografiat și Bachfarrt, Backvart sau Bekwark Ca orfan, Valentin (Bálint ) Bakfark a fost adoptat de familia Greff, motiv pentru care uneori este menționat cu numele de Barkfark-Greff sau chiar cu numele latinizat Valentinus Greff Bakfark. Péter Király a demonstrat în urma cercetărilor
Valentin Bakfark () [Corola-website/Science/302184_a_303513]
-
, ortografiat uneori Mihali, cunoscut și ca Victor Mihali (n. 19 mai 1841, Ieud, Comitatul Maramureș - 21 ianuarie 1918, Oradea) a fost episcop al Eparhiei de Lugoj între 1875-1895, arhiepiscop Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș și mitropolit al Bisericii Române Unite
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
octombrie 1925, Nestor Cassavan îl combătea pe Blossoms în revista sa, „Cinema”, susținând că francezul care realizase filmările fusese un anume Indigues. Ancheta din 1933 a avut alte surse de informare, dar l-a indicat drept operator tot pe Indigues (ortografiat greșit „Indiques”). Deoarece documentele epocii nu indică vreun nume, părerile încă rămân împărțite între istorici. Un fragment dintr-o scrisoare de la Paris a lui Ar. Demetriade către soția sa, în care se spunea că multe scene au fost prost imprimate
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
, ortografiat uneori "Walter Roman", născut Ernő Neuländer (n. 7 octombrie 1913, Oradea - d.11 noiembrie 1983) a fost un militant și politician comunist român, de origine evreiască, veteran al brigăzilor internaționale comuniste din Războiul Civil din Spania. A fost tatăl fostului
Valter Roman () [Corola-website/Science/304507_a_305836]
-
mai hotărâtă încercare de a întemeia o teocrație a fost făcută la Münster, în Westphalia (1532-1535). Aici anabaptiștii au dobândit o influență considerabilă, prin adeziunea lui Bernhard Rothmann, pastorul luteran, și a câtorva cetățeni de seamă; liderii lor, Jan Matthys (ortografiat și sub formele Matthijs, Mathijz, Matthyssen, Mathyszoon), un brutar din Haarlem, și Jan Bockelson (sau Beukelszoon), un croitor din Leida, nu au întâmpinat dificultăți mari în a pune stăpânire pe oraș și a-i înlătura pe magistrați. Matthys era un
Revolta din Münster () [Corola-website/Science/303659_a_304988]
-
din cele mai bine cotate fotomodele ale anilor 1970-1980. Ea a depășit stereotipurile înțelegerii culturale și barierele acceptării rasiale devenind simbolul unor tendințe socioculturale. Melek, în limba tătară crimeeană înseamnând "Îngerul", a fost fiica lui Ğemal Seyidğan (în limba română ortografiat: Gemal Seidgean) și Ğewerkan (în limba română ortografiat: Gevercan). Tatăl ei era un prosper comerciant din Medgidia care și-a investit profitul în proprietăți imobiliare devenind cunoscut printre posesorii de pământ din județul Constanța. Însă comuniștii i-au confiscat proprietățile
Melek Amet () [Corola-website/Science/312587_a_313916]
-
1970-1980. Ea a depășit stereotipurile înțelegerii culturale și barierele acceptării rasiale devenind simbolul unor tendințe socioculturale. Melek, în limba tătară crimeeană înseamnând "Îngerul", a fost fiica lui Ğemal Seyidğan (în limba română ortografiat: Gemal Seidgean) și Ğewerkan (în limba română ortografiat: Gevercan). Tatăl ei era un prosper comerciant din Medgidia care și-a investit profitul în proprietăți imobiliare devenind cunoscut printre posesorii de pământ din județul Constanța. Însă comuniștii i-au confiscat proprietățile și l-au condamnat la muncă forțată în
Melek Amet () [Corola-website/Science/312587_a_313916]
-
„15” , ortografiat și 15, este un film românesc din anul 2005, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Maia Morgenstern, Șerban Ionescu, Cristian Iacob, Ioana Moldovan, Daniela Nane și Mihaela Rădulescu. Filmul urmărește două acțiuni paralele: moartea dramatică a unui
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
- ortografiat uneori și "Strătilescu", (n. 28 august 1864 - d. 1927, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de armată, corp de armată și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918
Dumitru Stratilescu () [Corola-website/Science/311903_a_313232]
-
, ortografiat și Cu mâinile curate, este un film polițist românesc din 1972, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Alexandru Dobrescu, Gheorghe Dinică, George Constantin, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Sebastian Papaiani. Este considerat de criticii de
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
de iobagi români, care au fugit de pe moșia grofului din Vlaha în secolul al XIV-lea. Localitatea este atestată documentar în 1448 cu numele Sztholna când aparținea de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală sau puțin înclinată într-o mină, având ieșire
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
, uneori ortografiat și „Zadic” (n. 8 decembrie 1867, Brătulești, județul Roman - d. 8 aprilie 1970, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1918. A comandat forțele române
Iacob Zadik () [Corola-website/Science/309021_a_310350]
-
- ortografiat uneori și "Ion Culcer" - (n. 29 iulie 1853, Târgu Jiu - d. septembrie 1928) a fost un general și om politic român. De-a lungul carierei a ocupat diferite funcții, cele mai importante fiind cele de Secretar General al Ministerului de
Ioan Culcer () [Corola-website/Science/310526_a_311855]
-
Toate fluidele reale sunt vâscoase, cu excepția celor superfluide. Un fluid nevâscos este considerat "fluid ideal". Cuvântul "viscozitate" face parte din familia cuvântului "vâscos" și în limba română este admisă și pronunția ca atare. Conform normelor ortografice actuale, termenul ar trebui ortografiat "vâscozitate". Această formă este în conflict cu radicalul "visc-" din care derivă familia de cuvinte , și se abate de la termenul internațional. Ca urmare, în textele scrise se recomandă folosirea formei "viscozitate", prezentă în toate dicționarele și în toate lucrările tehnice
Viscozitate () [Corola-website/Science/309777_a_311106]
-
Cașunca este o localitate-centru de comună în raionul Florești Republica Moldova. Cașunca a fost întemeiată în 1840 de către Ștefan Casso, român originar din Macedonia. De la întemeietorul satul provine și denumirea localității, inițial, ortografiată Cassovca - după cerințele țariste din acea perioadă. Ulterior, descendenții lui Ștefan Casso, în special fiul său Nicolae, au dorit să-și zică Cașu, iar denumirea satului s-a transformat din Cassovca în Cașunca. Ștefan Casso avea o moșie imensă care
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
Adică de la 15 iunie 1431, cînd a fost semnat acest uric domnesc. Cu toate că, evident, el deja exista. Dar alte știri despre el, care ar tine de sec. XV, nu avem. Mai intervine o informație de la 1 ian. 1574, cînd Mihăilenii, ortografiați aici Mihălcăuți, trec în posesia altui boier, a fostului vistiernic Pilipovschi. Tot pe atunci, cu denumirea Mihalcăuți, ei figurează într-o mărturie hotarnică despre moșiile Adecăuților (Bricenilor). Trec ani după ani. Se mai scurge un secol. Despre Mihăileni nu se
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]