1,215 matches
-
autorului. Există pe de o parte o serie lungă de greșeli de ortografie, începînd cu distribuția aiuritoare a virgulelor, care nu-i pot fi atribuite lui Alice Voinescu, de vreme ce în Notă asupra ediției se spune că "au fost respectate normele ortografice în vigoare, corectînd tacit formele folosite de autoare conforme celor uzitate la începutul veacului 20" (ceea ce nu împiedică apariția unor formulări că "Fosta o simplă coincidență?"). Pe de altă parte, textul scrisorilor este, ca și cel al jurnalului, împînzit de
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
mai mult formelor refăcute: domnia sa, domnia lui, domnia ei, domniile lor. Compusele refăcute și-au consolidat poziția în limbă, depășind zona "stilului solemn" în care le plasau de obicei gramaticile noastre. Faptul că se respectă tot mai puțin indicația Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) de a le scrie cu majuscule inițiale (Domnia Sa, Domnia Lui etc.) - reflectă tocmai de-solemnizarea lor, folosirea curentă ca simple pronume de politețe. Nivelul stilistic e totuși cel al "politeții oficiale", frecvente în politică și
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
și timpul ficțiunii), stilistica dialogului cu cititorii, clișeele figurilor semantice (de remarcat fragmentele dedicate preluării în presă a unor expresii eminesciene și caragialene), prelucrarea zvonurilor, precum și scurtele analize dedicate cronicii, interviului și anchetei (R. Zafiu scrie chiar și despre neglijențele ortografice), totul intră sub privirea cercetătoarei care radiografiază cu cruzime, aș zice, fenomenul publicistic de la noi. Iată o remarcă generală: texte "predestinate prin subiect narativității, își reduc nucleul epic la minimum, la o propoziție generală, nedeterminată [...]. Adevăratele știri de senzație sunt
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
din păcate, necunoscute nici măcar tuturor aromânilor. Dincolo de finalitatea didactică evidentă, ea ne apare ca o gramatică accesibilă publicului larg și ca un termen de referință în bibliografia de gen și mai ales pentru cercetătorul interesat de diversele compartimente ale limbii: ortografic și ortoepic, gramatical și lexical. Traversând secolele în condiții dintre cele mai vitrege, aromâna are, prin acest manual, în Europa unită, șansa de a renaște din risipa geografică și a timpului și de a-și recupera trecutul. Din această perspectivă
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
glumeață, lucru indicat de alte semnale ironice și parodice, de exagerarea conștientă a formelor populare: "de cînd cu ronii, s-au descentrat toate calculilii" (daciaclub.ro); "să-mi dea primimistru' ronii ăia de mi-i promise" (forum Libertatea). Între variațiile ortografice întîlnite putem aminti și grafia hibridă care păstrează majuscula acronimului, dar îi adaugă desinența și articolul cu minuscule: "Cu RONii pe care i-am dat eu rezolvăm noi cumva" (daewooclub.ro/forum). Jocul conștient cu cuvintele produce și substituiri în
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
în toată splendoarea ei în Pierre Menard, autorul lui Don Quijote. Mă voi opri îndeosebi asupra povestirii Biblioteca Babel, unde universul apare ca un turn bibliotecă ce adăpostește toate cărțile obținute prin permutarea în toate combinațiile a celor 25 de simboluri ortografice, și în toate limbile pământului. Așadar, Biblioteca ar cuprinde nu doar cărțile care au fost scrise, ci toate volumele care vor fi scrise în viitor și, ceea ce e și mai important, toate cele care ar putea fi scrise. La fel
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
acest volum a fost pregătit pentru tipar de G. Pienescu sub supravegherea autorului, în 1962.” Formularea a suferit o modificare după moartea scriitorului: „Textul din acest volum s-a tipărit sub supravegherea lui G. Pienescu, conform indicațiilor autorului și normelor ortografice stabilite pentru seria Opere.” Volumul 13, Vremuri și oameni, apare în 1988, însoțit de o prefață semnată de Dumitru Micu, sub îngrijirea lui Victor Iova. Enumerarea publicării lor înregistrează următoarele date. Volumul 14, Vremuri și oameni, Lumea Nouă (1989). Acesta
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
glosar, 300 de pagini din dosarul receptării critice, 200, de bibliografie actualizată, extrem de minuțioasă - la a căror redactare și completare a contribuit substanțial Fănuș Băileșteanu. Însă și alte detalii au fost de retușat. Grigore Brâncuș a intervenit cu mici revizuiri ortografice (mai ales în sensul actualizării) și cu adăugiri "scandaloase, introducând în sumar cele două povești licențioase. A făcut și alte completări: poezia Oltenii în Iași, plus cinci scrisori. Cu un aparat critic îmbogățit, cu adaosurile impuse, chiar împotriva pudibonderiei, actuala
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
din Republica Moldova, pentru unificarea normelor lingvistice. Numele i s-a legat mai ales de marile tratate, opere fundamentale pentru descrierea detaliată și fixarea limbii române literare: Gramatica limbii române (cunoscută sub denumirea "Gramatica Academiei", ed. a II-a, 1966), Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM, 1982), Formarea cuvintelor în limba română (începînd din 1970); a colaborat la Enciclopedia limbilor romanice, Enciclopedia limbii române și la multe alte lucrări importante. De aceea, poate, personalitatea sa a fost asociată într-un fel cu
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
faptul că persoana care ar fi onorat orice academie, identificîndu-se mai mult decît oricine cu spiritul ei, a fost ocolită sistematic în ultimii ani de onorurile oficiale. Totul din pricina unui dezacord mărunt și formal: faptul că nu a acceptat reforma ortografică din 1993, scriind împotriva ei, cu autoritatea pe care i-o oferea calitatea de principal specialist în materie (Ortografia pentru toți, 1990), refuzînd s-o recunoască și ignorînd compromisurile. Dar se știe că academiile și onorurile lor trec repede în
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
arată pe Gheo un eseist subtil (și radical), demn, de acord cu el sau nu, de respect.Radu Pavel Gheo e într-o cruciadă pe cont propriu împotriva clișeelor, a locurilor comune și obsesiilor constante ale României intelectuale, cu schizofrenia ortografică a lui â și î, confortul mitic al rezistenței prin cultură, "bolile contemporane" ale magisteriozei, imposturii și gerontocrației, perpetuarea modelelor critice, etnostereotipiile și temerile ei globaliste. "(...) Și chiu, și vai, și dă-i! Meritam și un Nobel... Și-am merita
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
integritatea articolului este limitată stilistic la oralitatea solemnă, academică, intrînd în contrast cu uzul tipic al invocării dracului. În scris se practică deopotrivă marcarea prin apostrof (dracu') și nemarcarea (dracu). În texte clasice din secolul al XIX-lea, perioadă în care convenția ortografică era mai puternică, putem găsi mai multe exemple de conservare integrală a articolului, de exemplu la Eminescu: "Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime?" (Cezara). Nu e însă total absentă transcrierea dracu ("slab ca dracu", Geniu
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
îngrijitor nu ar mai fi trebuit să "restituie" textele poeziilor alese, ci doar să le reproducă fără greșeli. Procedând astfel, nu ar mai fi trebuit să-și expună, în Nota asupra ediției, creierul lingvistic, scriind: "am păstrat formele gramaticale și ortografice caracteristice lui Arghezi, și în primul rând oltenismele: formele de perfect simplu (făcui, văzui) și de mai mult ca perfectul (am făcutură, șsic!ț am plecatără), ori forme substantivale nearticulate regionale (mătușe, cenușe), ori cuvinte transcrise învechit (advocat, tot-tu
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
ei se simt proiectați direct în universalitate. Iar de acolo, privesc cultura română și filosofia românească bineînțeles de sus, considerîndu-se prea buni pentru ele. N-aș spune că ei sînt de vină. Pentru că nu știu scrie - adică, pentru că fac greșeli ortografice, pentru că nu știu face un rezumat sau o analiză de text -, de vină sînt școala generală și liceul, fiindcă acolo ar trebui să învețe toate astea. Pentru tînăra lor aroganță față de cultura română, meritul îl deține chiar Facultatea de Filosofie
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
e de mirare că s-a răspîndit destul de repede, intrînd în uzul curent, sigla IQ (din engl. Intelligence Quotient, ,coeficient de inteligență", numele unui bine cunoscut test de inteligență și al evaluărilor indivizilor pe baza sa). Noua ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) o include în lista sa de cuvinte, ca substantiv neutru, cu pronunția de origine dar cu adaptare morfologică (IQ-ul, IQ-uri). Termenul circulă destul de mult, preluat din surse internaționale și extinzîndu-și folosirea în afara domeniului
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
actuală este de a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele, într-o formă cît mai apropiată de cea de origine; pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul că în română elementele componente sînt persepute ca asociate stabil; cratima se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a servit de intermediar pentru impunerea anglicismului. Mai complicată
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
septembrie", riscă să fie acuzați de ignoranță și ,stricare a limbii" de către unii; dacă aleg forma ,două septembrie", aceasta va suna ciudat - în cel mai bun caz prețios și arhaizant - celei mai mari părți din public. Noua ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 2005) decide în favoarea uzului, considerînd admisibile formele de masculin: ,se acceptă și formele de masculin în indicarea datei: doi / doisprezece / douăzeci și doi mai" (p. XCII). Preferința clară a vorbitorilor pentru forma de masculin este de
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
Rodica Zafiu Am prezentat în această rubrică, două săptămîni la rînd, cîteva dintre noutățile aduse de noua ediție a DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 2005); încerc să închei astăzi trecerea în revistă a modificărilor, selectînd cîteva cazuri care pot provoca discuții, pentru că sunt din categoria întrebărilor-capcană, a semnelor de diferențiere socială, producătoare de etichete (cult / incult, educat / igorant
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
prin comparația cu alte limbi romanice (it. nessuno, sp. ninguno) - dar modificînd o obișnuință de scriere a multor generații care vor fi destul de șocate de aspectul grafic al reunirii. În fond, scrierea compuselor e mai mult decît orice alt capitol ortografic o convenție: care poate fi încărcată de conotații suplimentare prin tradiția culturală; de pildă, dacă scrierea legată e adesea asociată cu greșelile elevilor slabi, s-ar putea produce o reacție motivată ,estetic": ,așa e mai urît". Altminteri, numai cine nu
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
Rodica Zafiu Anunțam, săptămâna trecută, apariția noii ediții a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM-2). Dincolo de deciziile "tehnice" sau strategice luate de autoarele dicționarului - privind inventarul, acceptarea variantelor, ponderea indicațiilor gramaticale, semantice și stilistice - care îi interesează mai ales pe specialiști, publicul larg va fi probabil mai atent
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
recomandau formele: moto, parching, scheting, penalti) - de obicei păstrându-se, ca variantă, și forma propusă în 1982. Se admit și grafii conservatoare, atipice pentru română, în unele cuvinte semi-adaptate: charismă, charismatic. Puține sînt cazurile în care DOOM-2 propune o adaptare ortografică; e nevoie ca termenul să fi devenit într-adevăr foarte răspîndit, popular și deja "românizat" în scris, în paginile ziarelor - ca bodyguard, pentru care se avansează și varianta bodigard. În unele cazuri - cel mai frapant fiind computer -, vechiul DOOM nu
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
* Rodica Zafiu A apărut noua ediție - revăzută și adăugită - a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române - DOOM (Univers Enciclopedic, 2005), elaborat de Cristiana Aranghelovici, Jana Balacciu Matei, Mioara Popescu, Marina Rădulescu Sala, Ioana Vintilă-Rădulescu; ultima autoare fiind și coordonatoarea lucrării. Prima ediție, din 1982, e cunoscută de toată lumea: ca instrument
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
Prin lărgiri de sens, prin apariția unor semnificații metaforice, multe cuvinte - împrumuturi recente din engleză - intră în circuitul larg, în afara domeniului lor de specialitate. Fenomenul e foarte vizibil la unele verbe: chiar dacă sînt adesea mai greu de adaptat fonetic și ortografic, acestea se asimilează rapid din punct de vedere morfologic, urmînd tiparele obișnuite de flexiune și căpătînd astfel un aer destul de familiar pentru vorbitori. De multe ori, lărgirea de sens din româna familiară înseamnă și o apropiere de sensuri mai generale
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
neadecvate”, a unor „expresii și cuvinte obscene, trivialități”) dar între aceste reguli nu intră neapărat și respectarea ortografiei și a punctuației (deși măcar posibilitarea de corecție e prevăzută: „organizatorul poate interveni în conținutul mesajelor difuzate pentru efectuarea unor eventuale corecții ortografice, ortoepice sau de punctuație” - dedicații.tv Atomic). Oricum, cîteva zeci de minute în fața ecranului sînt de ajuns pentru a furniza material suficient pentru o corijenta în clasa a treia sau pentru un articol despre starea actuală a limbii române. Exemplele
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
Lampadarie chinonice, cele mai multe dintre cântări apărând în ambele limbi: elină medievală și română. Cu numărul 41 (în biblioteca psaltului brașovean avea numărul 57) apare „Rânduiala Sfintei și Dumnezeieșcii Liturg(h)ii rumănită dupe cea greciască, cum se vede sau ocupațiunile ortografice lucrate din propunerile profesorului meu, Domnul Anton Pann la perfecționarea subscrisului în arta musichi(e)i bisericeșci scrisă în Bucureșci, la anului Domnului 1853 George Ucenescu al musichi(e)i eclesiaste în al 2-lea an ascultător”. Urmează Manuscrisul românesc
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]