2,371 matches
-
câteva zile, la Casa Corpului Didactic Bihor, a avut loc o întâlnire cu profesorii de limba română despre problemele de ortografie, manifestare organizată de ASTRA Oradea, în colaborare cu ISJ Bihor, în cadrul căreia au fost lansate cărțile "Contribuții la istoria ortografiei românești" și "Despre scrierea limbii române", semnate de conf. univ. dr. Dumitru Draica. Manifestarea a fost deschisă de Rodica Popa, profesoară metodistă a CCD Bihor, după care a luat cuvântul conf. univ. dr. Corneliu Crăciun, președintele Despărțământului ASTRA Oradea. Prima
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
profesoară metodistă a CCD Bihor, după care a luat cuvântul conf. univ. dr. Corneliu Crăciun, președintele Despărțământului ASTRA Oradea. Prima carte a apărut la Editura Casa Cărții de Știință și cuprinde, așa cum îi spune și titlul, o incursiune în istoria ortografiei românești între 1699 și 2005. 1699 este anul în care apărea "Bucoavna românească", considerată prima lucrare românească de ortografie apărută la Bălgrad, din inițiativa mitropolitului Atanasie al Ardealului, iar 2005, ultimul an de referință, este cel în care apare DOOM2
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
Prima carte a apărut la Editura Casa Cărții de Știință și cuprinde, așa cum îi spune și titlul, o incursiune în istoria ortografiei românești între 1699 și 2005. 1699 este anul în care apărea "Bucoavna românească", considerată prima lucrare românească de ortografie apărută la Bălgrad, din inițiativa mitropolitului Atanasie al Ardealului, iar 2005, ultimul an de referință, este cel în care apare DOOM2, la București, la Academia Română Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti". Între secolele XVII-XXI, autorul a încercat o retrospectivă
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
al Ardealului, iar 2005, ultimul an de referință, este cel în care apare DOOM2, la București, la Academia Română Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti". Între secolele XVII-XXI, autorul a încercat o retrospectivă asupra celor mai importante lucrări din domeniul ortografiei. Bunăoară, pentru secolul XVIII, trebuie remarcat momentul Școala Ardeleană, pentru că de activitatea reprezentanților ei se leagă primele demersuri pentru unificarea limbii și instituirea ortografiei românești. În continuare, profesorul Draica a surprins începutul de secol XIX în lingvistica bănățeană, după care
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
Rosetti". Între secolele XVII-XXI, autorul a încercat o retrospectivă asupra celor mai importante lucrări din domeniul ortografiei. Bunăoară, pentru secolul XVIII, trebuie remarcat momentul Școala Ardeleană, pentru că de activitatea reprezentanților ei se leagă primele demersuri pentru unificarea limbii și instituirea ortografiei românești. În continuare, profesorul Draica a surprins începutul de secol XIX în lingvistica bănățeană, după care prezintă Școala critică moldovenească, reprezentanții curentului tradiționalist popular. Accentul principal al cărții cade pe lingvistica românească de la începutul secolului al XIX-lea și începutul
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
începutul de secol XIX în lingvistica bănățeană, după care prezintă Școala critică moldovenească, reprezentanții curentului tradiționalist popular. Accentul principal al cărții cade pe lingvistica românească de la începutul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, pe aceeași linie a stabilirii ortografiei limbii române. Autorul nu a omis în lucrare nici gazetele românești care au abordat problemele ortografiei și a vorbit despre ASTRA și Revista Transilvania, apoi Iosif Vulcan și Revista Familia, dar și revistele Gazeta Transilvaniei de la Brașov și Tribuna de la
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
popular. Accentul principal al cărții cade pe lingvistica românească de la începutul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, pe aceeași linie a stabilirii ortografiei limbii române. Autorul nu a omis în lucrare nici gazetele românești care au abordat problemele ortografiei și a vorbit despre ASTRA și Revista Transilvania, apoi Iosif Vulcan și Revista Familia, dar și revistele Gazeta Transilvaniei de la Brașov și Tribuna de la Sibiu. Un moment important în secolul XIX îl reprezintă Titu Maiorescu și Junimea", explică profesorul Draica
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
Revista Familia, dar și revistele Gazeta Transilvaniei de la Brașov și Tribuna de la Sibiu. Un moment important în secolul XIX îl reprezintă Titu Maiorescu și Junimea", explică profesorul Draica, menționând că este de semnalat rolul Junimii la impunerea principiului fonetic în ortografia românească. Secolul XX, lingvistica modernă, a fost urmărită de autor prin prisma activității unor mari lingviști: Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Emil Petrovici, Ovid Densuseanu. "Odată cu înființarea Academiei Române, misiunea ei e nobilă: aceea a determinării ortografiei limbii române", a mai spus
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
la impunerea principiului fonetic în ortografia românească. Secolul XX, lingvistica modernă, a fost urmărită de autor prin prisma activității unor mari lingviști: Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Emil Petrovici, Ovid Densuseanu. "Odată cu înființarea Academiei Române, misiunea ei e nobilă: aceea a determinării ortografiei limbii române", a mai spus autorul cărții. Domnia sa a făcut referire la cele trei mari reforme ale Academiei din 1904, 1932, respectiv 1953. Sfârșitul de secol XX este marcat de apariția în 1996 a Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și limitele de spațiu indicate. 6 puncte Notă! Formulările de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmația... / Autorul are dreptate când afirmă că... Afirmația autorului este corectă..., neînsoțite de enunțarea propriei opinii, nu se consideră ipoteză
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-rezolvate-bacalaureat-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
extins repertoriu de teme și de tonalități diafane. Rodica Iliescu trebuie să aparțină artei ca istorie, nu circumstanțelor timpului, ea este cunoscută în lumea întreagă, acoperită de meritată glorie. Picturile sale nu cer prea multe argumentări. În alfabetul și în ortografia picturilor, stăpînite la perfecție, se răsfrînge negreșit talentul care se exprimă cu toate coordonatele sale, cu caracterul și cu amprenta de pregătire a artistei, dar fie că este vorba despre portrete, natură statică sau peisaje, toate găzduiesc tonalități cromatice diafane
MEDALION ANIVERSAR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Rodica_iliescu_incununata_de_lauri_pe_simezele_lumii_medalion_aniversar.html [Corola-blog/BlogPost/350616_a_351945]
-
în privința sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” plin, un „i” propriu-zis, un
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
Ediția nr. 993 din 19 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Alte amintiri personalizate : HOLBAN STELIAN Îți scriu aceste rânduri în momentul când te ascultă la fizică. Eu nu am talent la scris și știi doar că, comit multe greșeli de ortografie, de aceea îmi și cer scuze din timp. Singura amintire de la mine s-o ai atunci când ne jucam prin pauze și ne bucuram de viață. Peste 20 de ani când ne vom revedea ca absolvenți ai acestui liceu să ne
DEŞERTUL DE CATIFEA (95) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_95_costel_zagan_1379612241.html [Corola-blog/BlogPost/364974_a_366303]
-
va deveni arhivarul șef al Oradiei (din 1 ianuarie 1903), scrie o carte despre experiența sa de luptă din războiul amintit. Familia (nr. 17/1895) îi anunță lansarea, la rubrica Literatură și Arte - anunț pe care vi-l redăm cu ortografia specifică epocii: „O carte unguréscă. In primăvéra acésta a apărut in Oradea-mare o carte unguréscă, intitulată Amintiri din Turcia, in care autorul dl Lakos Lajos, făcênd istoricul resboiului ruso-româno-turcesc, scrie cu cea mai caldă simpatie despre eroismul armatei române și
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
Dr. Daniel Reynaud. Eva și Daniel au petrecut multe ore împreună cu mine revizuind fiecare vers al fiecărui poem, fiecare expresie. Influența acestora în privința ritmului, a expresivității, a soluționării unor probleme de rimă etc. și chiar a identificării unor greșeli de ortografie, toate acestea au adus lucrarea la un nivel superior. Apoi se cuvine să mulțumesc mamei mele, Rodica, atât pentru materialul genetic transmis, cât și (mulțumită talentului natural și de asemenea educat în privința literaturii) pentru sugestiile ei cu privire la unele dintre poeziile
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_darul_poeziei_romane_daniel_ionita_1357033961.html [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și limitele de spațiu indicate. 6 puncte Notă! Formulările de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmația... / Autorul are dreptate când afirmă că... / Afirmația autorului este corectă..., neînsoțite de enunțarea propriei opinii, nu se consideră ipoteză
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-3-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
rasă de criminali stacojii“? Nu știu câți academicieni sub acoperire are această societate, dar știu că românii cei mai geniali: Eminescu, Brâncuși, Noica nu au fost membri ai Academiei Române în timpul vieții. Ar fi fost și greu fiindcă Statutul Academiei Române are greșeli de ortografie, ceea ce Eminescu și Noica n-ar fi suportat. Brâncuși nu le-ar fi observat, fiindcă el însuși făcea greșeli de ortografie. Dar nu de artă! - Eugen Simion consideră o iraționalitate întunecată faptul de a investiga faptele lui Maiorescu, pe care
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu by http://balabanesti.net/2015/05/19/maladiile-lui-eugen-simion-constantin-barbu-sare-in-apararea-lui-eminescu-eugen-simion-inchizitorul-ramolit-see-more-at-httpwww-ziaristionline-ro20150211constan/ [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
nu au fost membri ai Academiei Române în timpul vieții. Ar fi fost și greu fiindcă Statutul Academiei Române are greșeli de ortografie, ceea ce Eminescu și Noica n-ar fi suportat. Brâncuși nu le-ar fi observat, fiindcă el însuși făcea greșeli de ortografie. Dar nu de artă! - Eugen Simion consideră o iraționalitate întunecată faptul de a investiga faptele lui Maiorescu, pe care academicianul de azi îl considera „legislatorul culturii române, creatorul criticii estetice, criticul care a impus pe Eminescu. I.L. Caragiale, Slavici și
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu by http://balabanesti.net/2015/05/19/maladiile-lui-eugen-simion-constantin-barbu-sare-in-apararea-lui-eminescu-eugen-simion-inchizitorul-ramolit-see-more-at-httpwww-ziaristionline-ro20150211constan/ [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
însuși Sașa-i sas cât șase, și-n sus și-n jos la casa sa, cosește Sașa și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă, Sașa-și spuse sieși!” În text, într-adins am strecurat și câteva greșeli evidente de ortografie. Am cerut candidatului să o citească cu voce tare de trei ori și să reproducă ulterior a patra oară ce-și aduce aminte. A fost amuzant. Omul nostru s-a blocat chiar de la prima lectură, a început să râdă convulsiv
Dacă un telefon costă la raft 100 de lei, cât e TVA-ul? Ce răspuns am primit de la 9 din 10 candidați pentru un job managerial by https://republica.ro/daca-un-telefon-costa-la-raft-100-de-lei-cat-e-tva-ul-ce-raspuns-am-primit-de-la-9-din-10-candidati-pentru [Corola-blog/BlogPost/338083_a_339412]
-
cu voce tare de trei ori și să reproducă ulterior a patra oară ce-și aduce aminte. A fost amuzant. Omul nostru s-a blocat chiar de la prima lectură, a început să râdă convulsiv încercând să reproducă inclusiv greșelile de ortografie, fără a le corecta. A abandonat încercarea în mai puțin de 10 secunde privindu-ne uluit: „total brainfuck”, a decretat el. Dincolo de anecdotă și de discuțiile metodologice stă totuși un fapt nesmintit: cu toții avem impulsul de a ne edita masiv
Dacă un telefon costă la raft 100 de lei, cât e TVA-ul? Ce răspuns am primit de la 9 din 10 candidați pentru un job managerial by https://republica.ro/daca-un-telefon-costa-la-raft-100-de-lei-cat-e-tva-ul-ce-raspuns-am-primit-de-la-9-din-10-candidati-pentru [Corola-blog/BlogPost/338083_a_339412]
-
de la Mihai Trăistariu, acest Leonardo Da Vinci al României, care face și muzica, are și firma de taxi, are și supermarketuri, are și saloane de frumusețe și se bucură de succes pe toate planurile. Vi-l redau mai jos, cu ortografia originală și la lungimea originală. Să nu vă pună dracu’ să nu-l citiți integral, că ne suparăm! Eu nu numai că l-am citit, dar aș fi simțit nevoia de mai mult. M-ar fi interesat și niște cifre
Mihai Traistariu – Leonardo da Vinci al Romaniei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20495_a_21820]
-
de presă extrem de important! Dimensiunea: două pagini jumate. Subiectul: Solistul Mihai Trăistariu are planuri mari pentru anul 2009! Ce planuri mari are? “S-a trezit dintr-o dată (sic!) că vrea să urmeze o nouă facultate: fizică”. Argumente? Iată-le, cu tot cu ortografia originală (Mihai vrea să facă fizică, nu filologia, așa că nu mai cârâiți!): • “Încă din liceu lui Mihai i-au plăcut ... matematică și fizica ! A fost de 6 ori olimpic la matematică , a intrat la liceu cu 10 la matematică , iar
Ce legatura e intre Einstein si Mihai Traistariu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20484_a_21809]
-
limba română, iar vina pentru asta nu e doar a lor, ci a întregii societăți. Au fost admiși pentru că, dacă nu se ocupau locurile scoase la concurs, s-ar fi închis facultatea, iar absolvenți de liceu care să știe bine ortografie nu sunt mulți. Mai știu și că cei mai slabi dintre acești studenți agramați se vor duce în învățământ, devenind profesorii de limba română ai copiilor noștri. Și pentru asta aș strânge de gât cu mâna mea pe cineva, dar
Doamnei Veronica Bereanda: despre copii cu coșmaruri, parfumuri scumpe și studenți agramați by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20253_a_21578]
-
se discută: cu cîtă căldură umană (ah! dragostea!), cu cîtă considerație pentru ceilalți (spuneți, de exemplu, că aveți 40 de ani si urmăriți reacțiile), cu cîtă toleranță reciprocă (pentru că de astă vorbeam inițial) și, de ce nu, cu cîtă gramatică și ortografie. În astfel de condiții, homosexualii înșiși șunt nemulțumiți de lumea pe care și-au creat-o. Și dacă așa stau lucrurile, ce motiv ar avea biserică să fie mai toleranță cu ei? codrute, încă odată cred că ești prost că
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
care a primit această denumire în 1879 a avut și are, statornic și incontestabil, rangul celui mai înalt for de știință și cultură al României, cu rolul de a cultiva limba și literatura română, de a stabili normele obligatorii de ortografie a limbii române, precum și rolul studierii istoriei naționale române și rolul cercetării științifice. Câteodată, în mersul istoriei ei, Academia Română a trebuit să mobilizeze tot arsenalul său intelectual împotriva presiunilor de subordonare sau înrâurire ideologică, străine culturii și valorilor științifice. Nimic
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Acad_prof_dr_ionel_haiduc_aurel_v_zgheran_1387212794.html [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]