KorAP: Find »[drukola/base=ortogramă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

127 matches

Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802

mic, plic, spic, trec, plec. 8. Alcătuiți un text cu titlul „În pădure”, În care să folosiți cât mai multe cuvinte cu grupurile de litere Învățate. 9. Alcătuiți un text din 8-10 propoziții În care să folosiți cel puțin 7 ortograme. EXERCIȚII ȘI TEME DE CREAȚIE CLASA a IlI-a 1. Alcătuiți un dialog cu titlul " La ora de educație fizică" care să cuprindă 5 Întrebări și 5 răspunsuri. 2. Alegeți 10 substantive comune din lecția „Cum Începe toamna” și alcătuiți

Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064

despre un subiect prin: exerciții de dezvoltare a unor subiecte date etc. • Reproducerea unui mesaj cu propriile cuvinte prin: exercitii de prezentare a unui conținut utilizând cuvinte proprii etc. • Reînvățarea normelor ortografice prin: exerciții de completare a unor enunturi cu ortogramele învățate / ortografia în imagini; exerciții de autocorectare a textului dictat; elaborarea unei bănci de cuvinte dificile etc. 31 Dificultățile la învățătură pot fi diminuate prin: • utilizarea unor strategii didactice care să permită deplasarea accentului de pe informare pe formare; • tratarea diferențiată

Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879

în mod invers, de la grafem la fonem, de la cuvântul scris la cel rostit. Astfel, motivările ortografice vor constitui un mijloc eficient de formare a unor deprinderi de exprimare corectă, scrisă și orală și de precizare a cunoștințelor de limbă. Cuvântul, ortograma, grupul de cuvinte sau unitatea ortografică, scierea sa este susținută logic și gramatical devenind un proces conștientizat, care va impune rostirea corectă și va duce la evitarea nesiguranței. Funcția de comunicare a limbii se realizează prin îmbinarea cuvintelor în propoziții

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
a unei reguli ortografice sau de punctuație, ci va căuta să-și dea seama dacă această reproducere este mecanică sau logică. Elevul este pus în fața unor sarcini de dificultăți gradate de actualizare a celor memorate: sarcini de recunoaștere a unei ortograme, din texte cunoscute, apoi din texte neanaliazate anterior. Se cere înlocuirea punctelor cu ortograme potrivite urmată de o sarcină cu dificultate superioară, aceea de a formula singur exemple similare, care să conțină ortograma respectivă. În vederea dezvoltării memoriei, învățătorul îl va

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
dacă această reproducere este mecanică sau logică. Elevul este pus în fața unor sarcini de dificultăți gradate de actualizare a celor memorate: sarcini de recunoaștere a unei ortograme, din texte cunoscute, apoi din texte neanaliazate anterior. Se cere înlocuirea punctelor cu ortograme potrivite urmată de o sarcină cu dificultate superioară, aceea de a formula singur exemple similare, care să conțină ortograma respectivă. În vederea dezvoltării memoriei, învățătorul îl va familiariza pe copil cu metode și procedeee raționale de memorare, îndrumându l sistematic și

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
celor memorate: sarcini de recunoaștere a unei ortograme, din texte cunoscute, apoi din texte neanaliazate anterior. Se cere înlocuirea punctelor cu ortograme potrivite urmată de o sarcină cu dificultate superioară, aceea de a formula singur exemple similare, care să conțină ortograma respectivă. În vederea dezvoltării memoriei, învățătorul îl va familiariza pe copil cu metode și procedeee raționale de memorare, îndrumându l sistematic și diferențiat, controlându-l și ajutându-l să-și autocontroleze volumul memoriei, trăinicia ei, fidelitatea, plasticitatea punându-l în fața unor

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
are loc o organizare complexă de stereotipuri condiționată de cunoștințele elevului, de prezența unor deprinderi de muncă intelectuală, a unor algoritmi. În clasele a III-a și a IV-a apar probleme dificile în legătură cu procesul scrierii corecte. La început însușirea ortogramelor nu are la bază cunoștințe gramaticale precise. Treptat, școlarul mic va înțelege de ce în propoziția Copiii s-au dus la teatru cuvântul s-au se scrie altfel decât în propoziția: Copiii merg la teatru sau la film. În primul caz

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
și a IV-a dobândesc deprinderea folosirii unor semne ortografice și de punctuație necunoscute Ăsemnele citării) ori utilizate până acum în anumite situații Ălinia de dialog, cratima, virgula, punctul, semnul întrebării și al exclamării). Dacă elevul nu-și însușește corect ortogramele nu va reuși să scrie niciodată corect gramatical. O asemenea deprindere negativă poartă numele de interferență. II. 2. Gândire, limbă, limbaj, particularitățile limbajului scris Gândirea îndeplinește în sistemul psihic uman un rol central fiind definitorie pentru om, ca subiect al

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
poate realiza greșit. În comparație cu cel auditiv, analizatorul vizual păstrează mai mult timp imaginea grafiei cuvintelor. Redarea grafică corectă a formelor cuvintelor se bazează pe percepția vizuală a modelului, pe reprezentările grafice. De aici, necesitatea folosirii unui bogat material exemplificator, a ortogramelor, a fișelor ortografice, etc. Pe baza interacțiunii analizatorilor auditivi și vizuali se formează reprezentările motorii ale redării ortografice. Faptul că memoria motrică păstrează pentru multă vreme complexul de mișcări necesar ortografiei diverselor cuvinte arată că exersarea, efectuarea a cât mai

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
corespunzătoare. În clasa a II-a, în cadrul orelor de limbă și literatură română se studiază , alături de textele literare și noțiuni legate de scrierea corectă a unor cuvinte, de folosirea corectă a semnelor de punctuație. Manualele alternative cuprind o serie de ortograme. Pentru a le explica se recurge la analogie sau la diferențiere. Pentru clasele a III-a și a IV-a, prevederile programei vizează consolidarea cunoștințelor însușite în clasele anterioare, accentuându-se scrierea corectă a cuvintelor prin utilizarea cratimei - forme verbale

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
creativității acestuia, care solicită gândirea, imaginația, curiozitatea. Metoda demonstrației având un caracter concret și mobilizator se îmbină cu metodele bazate pe activitatea elevului: observarea independentă, modelarea. Pentru a înlesni înțelegerea și asimilarea în timpul demonstrației folosim anumite semne convenționale Ăsublinierea, încercuirea ortogramelor, scrierea cu diferite culori, care au ca scop însușirea unor reguli în mod concret intuitiv). Unele metode de învățământ folosite în școală sunt mai potrivite pentru activitatea frontală cu elevii, altele, pentru cea pe echipe, altele pentru cea individuală. Calea

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
explicații prealabile, dictarea de control, dictarea selectivă, autodictarile selective, compunerea cu tema ortografică, folosirea unei corecte tratări diferențiate. Analiza ortografică își propune să lămurească raporturile ortografiei față de pronunțare fiind un exercițiu de recunoaștere, caracterizere, motivare, chiar de diferențiere a unor ortograme. Un exercițiu cu bune rezultate este citirea ortografică, care slujește în egală măsură atât dezvoltarea deprinderilor de citire, cât și a celor ortografice. Textul literar constituie un model, analizatorul vizual și cel auditiv implicat în citirea cu voce tare a

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
timpul. Se dictează de către învățător propoziții sau fraze, iar elevii au sarcina de a alege și scrie numai cuvintele stabilite, înainte de a se trece la actul scrierii de învățător a cuvintelor cu ortografie mai dificilă Ăcuvinte compuse, substantive proprii, diferite ortograme,etc.) Dictarea cretoare sau liberă constă în expunerea în scris de către elev a unui text dictat întâi în întregime, iar apoi pe fragmente mici, logic închegate, alcătuite din câte treipatru propoziții. Cuvintele cu dificultăți ortografice sunt discutate și scrise în

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
independentă a elevilor, dar are dezavantajul că nu se realizează obiectivul urmărit de a fixa și consolida cunoștințe ortografice. Un exercițiu asemănător dictării libere, dar care nu se bazează pe dictare, este alcătuirea de propoziții sau mici compuneri, folosind anumite ortograme indicate de învățător sau desprinse din lecțiile din manual. Acestea sunt compunerile gramaticale. Dictarea cu comentarii constă în sincronizarea transcrierii cu un comenteriu oral. Un elev, la început, dintre cei buni, apoi oricare din clasă, comentează ce scrie, explică ortogramele

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
ortograme indicate de învățător sau desprinse din lecțiile din manual. Acestea sunt compunerile gramaticale. Dictarea cu comentarii constă în sincronizarea transcrierii cu un comenteriu oral. Un elev, la început, dintre cei buni, apoi oricare din clasă, comentează ce scrie, explică ortogramele care ridică dificultăți. Dictarea fulger sau autodictarea fulger apar și sub denumirea de moment ortografic. Această dictare poate fi inclusă în orice din momentele lecției de limba română. Elevii fac scurte exerciții de ortografie în legătură cu ceea ce au învățat și totodată

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
ridică dificultăți. Dictarea fulger sau autodictarea fulger apar și sub denumirea de moment ortografic. Această dictare poate fi inclusă în orice din momentele lecției de limba română. Elevii fac scurte exerciții de ortografie în legătură cu ceea ce au învățat și totodată explică ortogramele existente în dictare. Autodictarea constă în reproducerea în scris a unui text memorat de elevi. Pentru a preveni greșelile se face o analiză gramaticală și ortogarfică a textului, apoi se trece la autodictare, exercițiu menit să dezvolte la elevi deprinderea

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
de exerciții sunt antrenante pentru elevi, le solicită gândirea creativă și se întrec pentru a executa cât mai corect și mai repecde sarcinile. O altă metodă folosită cu rezultate eficiente, care i a antrenat mai mult pe elevi, este sublinierea ortogramelor din textele unor lecții din limba și literatura română și apoi realizarea unor compuneri ortografice. Voi reda o astfel de compunere ortografică: Duminică am fost la bunici. Împreună am plecat la un neam de-al nostru care locuia în apropierea

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
și omofoanele formelor articolului posesiv Ăgenitival) al, ai, ale și cele ale articolului demonstrativ Ăadjectival) cel, cei, cele pe care le întâlnim în exprimarea scrisă și orală. Îi antrenez pe elevi în alcătuirea unor texte ortografice în care să folosească ortogramele: ai/ a-i, cei/ ce-i. Iată un astfel de text ortografic: Noi suntem cei mai conștiincioși elevi ai doamnei învățătoare. Pentru a-i răsplăti munca noi învățăm zi de zi. Ce-i putem face bucurie doamnei învățătoare, e să

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
răsplăti munca noi învățăm zi de zi. Ce-i putem face bucurie doamnei învățătoare, e să obținem rezultate bune la concursurile școlare. Partea de vorbire care le-a dat prilejul consolidării scrierii corecte, de a face cunoscute elevilor și alte ortograme a fost pronumele. Dificultățile care persistă la unii vorbitori ai limbii în folosirea pronumelor sunt cauzate de: sensurile abstracte ale pronumelor, forme neaccentuate și faptul că unele apar deseori reduse numai la nucleul semantic Ăm, v, s, l, i), numărul

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
Corola-publishinghouse/Science/483_a_882

o rămâne numele. (Nina Cassian Măscăriciul) 2. Caută sensul cuvintelor în dicțonar: măscărici, pompoane, zăpăcit, arnici, scufie, farsă. 3. De ce poezia are titlul “Măscăriciul”? 4. Ce i-ai spune Măscăriciului dacă ați fi colegi de clasă? 5. Scrie propoziții cu ajutorul ortogramelor: ți-a; ți-ai; de-a; dea. 6. Memorează versurile poeziei. TESTUL NR. 21 1. Încercuiește propozițiile în care sunt: a) două substantive și două adjective; Albinele harnice adună polenul din flori. Păsările vesele zboară peste grădina înforită. b) trei

CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065

despre un subiect prin: exerciții de dezvoltare a unor subiecte date etc. • Reproducerea unui mesaj cu propriile cuvinte prin: exercitii de prezentare a unui conținut utilizând cuvinte proprii etc. • Reînvățarea normelor ortografice prin: exerciții de completare a unor enunturi cu ortogramele învățate / ortografia în imagini; exerciții de autocorectare a textului dictat; elaborarea unei bănci de cuvinte dificile etc. 31 Dificultățile la învățătură pot fi diminuate prin: • utilizarea unor strategii didactice care să permită deplasarea accentului de pe informare pe formare; • tratarea diferențiată

Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944

creativă. Manualul clasei a II-a sistematizează și consolidează, prin exerciții variate, cunoștințele despre sunet, silabă, cuvânt, propoziție, text, grupuri de litere, vocale și consoane, substantive articulate și nearticulate (fără teoretizări), la singular și plural, nume proprii, semne de punctuație, ortograme (învățate în mod intuitiv) etc. Meritul deosebit al manualului constă în aceea că oferă școlarilor exerciții care facilitează însușirea acestor cunoștințe de limbă pe cale operațională. Metodologia abordată Învățarea scrierii corecte se realizează în timp și cere mult tact și răbdare

ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
nuanțarea vocabularului. d) Citirea ortografică, mai puțin utilizată în activitatea didactică, favorizează atât dezvoltarea deprinderilor ortografice, ortoepice și de punctuație, oferind școlarilor multiple posibilități pentru: observarea integrării textului în pagină, scrierea corectă a alineatelor, perceperea și fixarea grafiei specifice, motivația ortogramelor și, evident, a semnelor de punctuație, pe suportul analizatorilor vizual și auditiv; citirea ortografică motivează și corelația ortoepie ortografie, oferind multiple posibilități, încă din etapa postabecedară, pentru sesizarea formelor sonore ale cuvintelor care se rostesc împreună, dar se scriu cu

ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
subiect predicat, cuvinte scrise cu forma din dicționar (substantivele la nominativ, nearticulat, verbele la infinitiv etc.) care trebuie transpuse în forma cerută de context, pentru ca în clasa a IV-a să se ajungă la explicațiile logice ale componenților verbali din ortograme date, în raport cu noțiunile gramaticale cunoscute de elevi. f) Un alt exercițiu ortografic și chiar de punctuație, complex și frecvent utilizat, este dictarea, sub toate formele sale : dictare fonetică, dictare cu explicații prealabile, dictare de control, dictare selectivă etc., urmărind, în

ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
problemele legate de ortografie, punctuație, lexic, ortoepie se realizează direct pe text și nu neaparat ca lecții speciale, mai ales în clasa I și a II-a când nu dispunem de fundamentarea teoretică adecvată. În clasa a II-a întâlnim ortograme de forma : într-o, într-un, ține-n, florile-n, nu-i, n-am, și-o, are-n, c-un, c-o, ți-i, caldă-i etc. Pentru ca elevii să înțeleagă scrierea acestor cuvinte, fără suport științific, deoarece ar depăși

ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]