971 matches
-
boare, în auz o fîlfîire/ de aripi străvezii în care se aprinde/ un fel de nemurire dincolo de fire/ ce-mi dăruie povara-i sclipitoare// și iarăși urcîndu-și scara nevăzută/ tiptilii îngeri în faptul nopții m-au ajuns/ purtîndu-mi luminoasa lor osîndă” (Scara). Așezat între bine și rău, în preajma demonilor, îngerul “pînditor” certifică aci un mediu confuz din care “întunericul”, “umbra”, “pierzania” n-au dispărut. Orientarea dreptei conștiințe e anevoioasă: “pe-o creastă de nour întunecat/ în miezul pînditor al semnelor/ între
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de iscusit în viclenii. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău, ni l-am însușit, nu mai stă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
și șovăielile acestora În credință și virtute, zice că „... legea Duhului nu Îngăduie, după porunca lui Moise, intrarea În Sfânta Sfintelor, celui ce nu-și spală cămașa conștiinței sale, dacă s-a atins de vreun gând muritor și vrednic de osândă”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 789A; PSB vol. 29, p. 133. footnote>. Atunci când face referire la tinerețea tumultuoasă și la tentațiile ei multiple, Sfântul Grigorie de Nyssa Îl oferă ca paradigmă a curăției pe fratele său
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
omului porunca să nu mănânce din pom, după ce a luat toate măsurile de prevenire pentru aceasta. Nu i-a forțat libertatea, pentru că s-ar fi pierdut tot prețul virtuții, și ca nu cumva chiar silit fiind și neascultând, mai mare osândă să-și agonisească. Dar omul neascultând și-a deschis larg simțirea, ceea ce i-a orbit mintea, l-a înstrăinat cu totul de cunoștința de Dumnezeu și l-a umplut de cunoștința pătimașă a lucrurilor. Împărtășindu-se deci omul fără măsură
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, S-a făcut întru toate asemenea nouă afară de păcat. Chiar dacă și îngerii au știut despre taina cea din veac ascunsă, căci proorociile despre Hristos s-au făcut prin îngeri, zămislirea Domnului e binevestită de Gavriil și păstorii sunt învățați
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
au pus peceți; și toate acestea le-a suportat pentru tine și de grija ta, ca să desființeze tirania păcatului, ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie legăturile morții, ca să mi se deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să se desființeze întâia osândă, ca să înveți răbdarea, ca să fi învățat tăria, ca nimic din viața de față să nu te întristeze, nici moartea, nici insulta, nici ocările, nici batjocurile, nici bicele, nici uneltirile vrăjmașilor, nici calomniile, nici atacuril defăimările, nici bănuielile rele, nici orice
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
nu mai poate greși. Dumnezeu nu pune interdicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă norme dătătoare de viață. Nu ne silește Dumnezeu, Cel prisositor de bun (la bine), ca nu cumva siliți fiind și neasculțând, mai mare osândă să avem<footnote Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 38. footnote>. El nu violentează libertatea persoanelor care pot alege între a trăi în afara lui Dumnezeu sau în comuniune cu El<footnote Nikolai Berdiaev, Esprit et liberté. Essai
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, S-a făcut întru toate asemenea nouă afară de păcat. Chiar dacă și îngerii au știut despre taina cea din veac ascunsă, căci proorociile despre Hristos s-au făcut prin îngeri, zămislirea Domnului e binevestită de Gavriil și păstorii sunt învățați
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
au pus peceți; și toate acestea le-a suportat pentru tine și de grija ta, ca să desființeze tirania păcatului, ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie legăturile morții, ca să mi se deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să se desființeze întâia osândă, ca să înveți răbdarea, ca să fi învățat tăria, ca nimic din viața de față să nu te întristeze, nici moartea, nici insulta, nici ocările, nici batjocurile, nici bicele, nici uneltirile vrăjmașilor, nici calomniile, nici atacuril defăimările, nici bănuielile rele, nici orice
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
nu mai poate greși. Dumnezeu nu pune interdicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă norme dătătoare de viață. Nu ne silește Dumnezeu, Cel prisositor de bun (la bine), ca nu cumva siliți fiind și neasculțând, mai mare osândă să avem<footnote Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 38. footnote>. El nu violentează libertatea persoanelor care pot alege între a trăi în afara lui Dumnezeu sau în comuniune cu El<footnote Nikolai Berdiaev, Esprit et liberté. Essai
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
despre răzvrătirea... lupilor. E binecunoscut, lupul este o fiară „nesățioasă”, „dușmanul păstorilor și groaza oilor”. Dar în momentul în care s-a-nceput, în urma unui decret domnesc (de la 1841) uciderea, cu nemiluita a acestor animale - ne istoricește Negruzzi - , iar această „osândă” fiind mult prea mare, bietele animale (lupii, precum mistrețul din imaginarul lui Mircea Ionescu) s-au răzvrătit. „Jalba” lor a ajuns la ministrul Lupu Balș. Dar acest ministru (ca majoritatea miniștrilor, știm noi prea bine!) nu le se va lua
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
fisurat câteva coaste. Filmografia lui Sergiu Nicolaescu - regizor, actor de film, scenarist și producător de film - cuprinde peste 50 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Marin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroană de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008). Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionata premieră românească a anului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
documentandu-se, în paralel, pentru alte proiecte. Filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde peste 60 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Dacii” (1966), „Mihai Viteazul” (1970), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Marin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroană de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008), film pentru care a obținut cel mai mare credit, de 1,8 milioane
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
lungul timpului cu filme istorice și de acțiune. Sunt genurile dumneavoastră preferate? - Nu. N-am agreat doar filmele istorice și de acțiune. Eu am făcut și Ciuleandra, și Ultima noapte de dragoste..., Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, Osânda... - Cele mai recente proiecte ale dumneavoastră, Poker și Ultimul corupt din România s-au bucurat de foarte mult succes în rândul publicului. Ce personaje autohtone v- au inspirat? - Sunt filme despre societatea de astăzi. Ele prezintă intrigile ascunse ale liderilor
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
cu ea. - Există un film dintre cele pe care le-ați realizat, care vă reprezintă în cel mai înalt grad? - Nu, n-aș putea alege unul anume. Totuși, Mihai Viteazul, Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, Mircea și Osânda îmi sunt cele mai apropiate de suflet. - Pentru Sergiu Nicolaescu filmul a însemnat viață, sau viața a însemnat film? - Filmul este viața mea! - Care a fost cea mai emoționantă dovadă de afecțiune venită din partea publicului? - Toate întâlnirile mele cu publicul
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
iar tăcerea perversă știe că va cîștiga,iată, asasinii tuturor elocvențelor, membrii acțiunilor pure, asemanticii, reinventează. Acum, doar o gură ruptă mai poate sta în calea lor, în bîiguieli, lamentîndu-se, ca o tristețe ce nu renunță *** Așa, deci, scrisul ca osîndă. Și îl găsești astfel pe unul vorbind despre salvare, într-o piață, după mulți ani, în el toate sunt elocvente, numai partea aceea nepreocupată de vreun sens se joacă și rîde ca o copilă *** Locurile toate, purtîndu-și morții, cam așa cum
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
încă tânjind / după dragoste! // Adesea mă simt ca o relicvă / a unor glorii creându-și / din nevăzut o nouă viață umilă. Un os într-un muzeu descriind / curbe de sânge în spațiu. // O monedă ce n-a capitulat / nici în osânda trândăviei. // O, moarte, dezaprobare tăcută / a tot ce-am făcut / și totuși armonie, lucire / de plâns etern. // Tu nu cauți trofee niciodată, / căci biruința ta-i absolută / și fără dovezi. // Zadarnic s-a umplut cimitirul / cu morți pe jumătate culcați
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Sentimentul exilului, ce-și extrage energiile purificatoare nu atât din osânda dezrădăcinării pur geografice, cât din ruperea tragică a ființei de spațiul său matricial spiritual, e starea afectivă ce domină aceste pagini. Starea de alertă a eseistului, starea lui de grație, normalitatea sa - își află în nostalgie, în dorul de peisajul
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Dracului mințind fără rușine, clericii îngrijorați căutând citate din sfinte cărți, apoi învierea cărnii, bietele trupuri smulgându-se trudnic, de-a dreptul din lut, ca să aibă cu ce să se-nfățișeze la dreapta, ultima Judecată. Apoi râvnita cădere a răilor, osânda și răsplata. Cam asta e, în rezumat, situația, par a gândi ei, nici surâzând, nici foarte înspăimântați. Văzând multe, instruiseră bine marele Dosar, ei, primii judecători. Așa că îl pot aștepta calmi, pe Celălalt, în răgazul oferit de răcoarea frescei. Al
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
plânge Crist veșnic peste noi își tinde mâna ...doar că privighetoarea azi e-un mit și-L vindem ne-ncetat pe Răstignit... IZBÂNDA OSÂNDIȚILOR cu noi dimpreună tot sângeri pe Cruce Hristosule - Frate mai Mare-al simțirii când trece-ascuțișul prin carnea osândei răzbate cu vârfu-n Lumina Sfințirii nu-i lacrimă frântă-n privazul de lume să nu-Ți săgeteze în ochiu-Ți cu strune și nici nedreptate sfruntată-n orbire pe cari ochiul Tău să n-o-ncrunte-n privire obidă și lanțuri - scuipații prostimii ne-
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
pe cari ochiul Tău să n-o-ncrunte-n privire obidă și lanțuri - scuipații prostimii ne-aduc pe-amândoi în genunchi ca sihaștri: stau om lângă Fulger în jugul mulțimii dar om și cu Fulger răscol' lut și aștri ...Hristosul împarte cu omul osândă: deja iscă-n ceruri Catarg de Izbândă! O GLUMĂ ÎN RATE o - tu - lirică iubire - serafimi și ciori m-ați răzbit cu bezne - crâncen - deznădejdi de flori linge pasărea mâniei câte-un rest de cer eu Te chem dintre ecouri
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
creme... ...mi-a-nghețat și verbu-n frază - delicată ciumă molime-n imperiul morții hotărăsc cutumă sacadat mi-aud la poluri inima-mi cum bate mi-a rămas suflet de-o glumă - dar și-aceea-n rate... CONSTATARE au rămas pitici și munții de-atâta osândă venerabilii-au dat lumea naibei în orândă păsări se târăsc cu viermii îngroșând noroiul ceru-i scufundat sub luturi delirându-și sloiul licărește putregaiul peste bărbi de sfinți plouă-n două cu pucioasă florile-au dat dinți doar moroii - neamuri
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
lepezi de credință, Când,tu te-ai născut creștin! Care-i bogăția mare? Nu-i palatu-n care stai! E iubire,e iertare, Altora , când poți să dai! Care e marea durere? Nu e boala trupului! E păcatul în plăcere, Spre osânda omului! Care e nădejdea mare? Domnu-i milostiv și bun! Și-mi va dărui iertare, De păcatul plâng și-l spun! Care e marea tristețe? Este viața ce s-a dus, De-ai ajuns la bătrânețe, Și-ai trăit fără Iisus
ÎNTREBĂRI DESPRE VIAȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380754_a_382083]
-
țară, dincolo de hotare, conștiința publică va vedea, în sfârșit, hoitul pe care l-am târât în fața justiției și va înțelege cât de descompus era hoitul magistraturei care totuși ne-a condamnat. Cu această speranță, d-lor magistrați, așteptăm cu încredere osânda d-voastră.
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în zadar și mănânci pe la toți Sfinții Ce-s trecuți în calendar Și-ai săpat groapă cu dinții! Osânda Unui despot „luminat” I-au intrat zilele-n sac Și partidul l-a damnat Preferând un „prostănac”. Șuvița marinarului Dacă ți-ai tăiat șuvița Zice ziaristul Bulă La mulți ne-ai luat alvița Dă-ne acces la pendula! Alegeri la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]