163 matches
-
În scurtă vreme, acestora li se vor alătura Christo, Gérard Deschamps și Niki de Saint-Phalle. Activitatea lor artistică recurge adeseori la acumularea, comprimarea, îngrămădirea și împachetarea obiectelor de uz cotidian sau la prezentarea caricaturală, monstruoasă a unor personagii omenești. Permanenta oscilare între artă și viața cotidiană face ca această direcție să deschidă drumul la alte tendințe artistice. Spre sfârșitul anilor șaizeci, hiperrealismul va cuprinde banalul cu o obiectivitate aproape fotografică. Începând din anul 1968, Gilbert și George, participând personal la ""Sculpturile
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
la 3.000 m. Dar limita atinge valorile altimetrice cele mai înalte nu în zona ecuatorială, ci în regiunile subtropicale, deoarece aici predomina mișcările descendente ale aerului, care se află departe de starea de saturație cu vapori de apă. La oscilarea limitei contribuie și alți factori, ca de exemplu gradul de izolare către interiorul continentului. Astfel în partea de est a Tibetului și în Anzii Americii de Sud limita zăpezilor persistente se ridica la 6.300-6.500 m. Cât privește expunerea versanților în raport cu
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
Idealismul său pacifist și umanitarist îl aduce cât de curând într-un conflict inevitabil cu ideologia comunistă ce propaga colectivismul și conformismul social și politic în dauna individualismului. Starțov se află în fața unei alegeri dificile, iar atitudinea sa șovăielnică și oscilarea constantă între dorința sinceră de a se alătura Revoluției și dragostea sa pentru nemțoaica Marie Urbach îl fac să nu se împlinească nici în plan social-politic și nici în plan afectiv și să devină astfel un om de prisos în
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
funcție care îi poartă numele. A dezvoltat mecanica analitică, introducând metoda "multiplicatorilor Lagrange" (1788). S-a implicat, de asemenea, în astronomie, efectuând cercetări ample cu privire la "problema celor trei corpuri", unul din rezultatele sale fiind punerea în evidență a punctelor de oscilare („punctele lui Lagrange”) în 1772. O teoremă celebră îi este atribuită: Teorema lui Lagrange.
Joseph-Louis Lagrange () [Corola-website/Science/310900_a_312229]
-
dificil să se facă o descriere exactă. Cu toate acestea, în mod natural, este vorba, se pare, de un personaj frumos și de o forță neobișnuită, ca urmare a antrenamentului său. Latura sa copilărească ca și o latură mai întunecată, oscilarea sa constantă între aristocrație (Raoul d'Andrésy) și plebe (Arsène Lupin), un caracter seducător și misterios, i-au asigurat succesul în rândul numeroșilor cititori. Lupin își dovedește talentul în numeroasele aventuri care urmează cronologic și au loc în Franța din
Arsène Lupin () [Corola-website/Science/325370_a_326699]
-
rol important în viața lui Abu Nuwas a fost Janan, o fată sclavă din familia al-Wahhab ibn ’Abd al-Majid al-Thaqafi. Janan era frumoasă, inteligentă și studiase de asemenea științele arabe și poezia. Relația celor doi a fost complicată, caracterizată de oscilarea între atracție și antipatie. Din cauza comportamentului său libertin, Janan nu a avut niciodată încredere în dragostea acestuia. Data și cauza morții poetului sunt incerte. Se presupune că ar fi murit în anul 813, la scurt timp după uciderea califului Al-Amin
Abu Nuwas () [Corola-website/Science/302341_a_303670]
-
său și seniorul lui. Araki Murashige era un om cunoscut pentru curajul lui, dar se și lăuda cu el. Sensibilitatea și o înțelegere clară a epocii îl depășeau cu mult. Se afla la vârsta descrisă de Confucius ca „eliberată de oscilări”, adică, pe la vreo patruzeci de ani, vârsta când omul ar trebui să fie matur, dar se părea că lui Murashige nu i se schimbase față de cum fusese în urmă cu zece ani. Lipsindu-i cumpătarea și rafinamentul pe care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
În concluzie, putem constata că - scrise într-un limbaj apropiat de tonul vorbirii obișnuite și îndepărtat de tot ce s-ar putea numi manieră poetică - versurile lui Mircea Ivănescu pot constitui oricând repere într-o poetică a metatranzitivității, tocmai prin oscilarea permanentă între imperativul „reprezentării” lumii și tentația „reprezentației” pe care o provoacă intuirea omniprezenței livrescului. 5.2 Vocea dublă a lui Marin Sorescutc "5.2 Vocea dublă a lui Marin Sorescu" Spre deosebire de Mircea Ivănescu, Marin Sorescu s-a bucurat, încă
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
îngrijorați i-au cerut prințului Charles de Wales (n. 1948), atras de climatul antropo-cultural de la noi, să fie rege al românilor.( 5) Dar președinția, partidul de atunci la guvernare, unele ziare și posturi radio și de televiziune au rămas antimonarhice. Oscilări și ezitări datorate dezechilibrelor dintre drepturile omului și obligațiile sale față de tradițiile familiei și ale comunităților impietează autoritatea statului și a instituțiilor de coordonare și reprezentare. Îndoielile lui S.P. Huntington (1927-2008) față de țările cu religie creștin-ortodoxă, numeroase în Balcanii marcați
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
continuu pe cel al sacrului, astfel că, în final, cultura s-ar fi substituit religiei și muncii ca mijloace ale realizării sinelui sau ca legitimări ale modului modern de viață. Viața, ni se spune, poate fi privită și ca o oscilare între descătușarea de energii și încadrarea în normă. Ultima a fost în mare parte controlată de religie, iar atunci când religia și cultura s-au aflat în strânsă legătură au generat în mod firesc efecte convergente. Odată cu avansarea în modernitate, cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de editor a lui Andrei Rusu (să nu pierdem din vedere că Ileana Mihăilă realizează prima sa ediție critică), este mereu pe urmele variantelor, date de G. Călinescu și acele inițiate de Perpessicius. Este atentă la lecțiune, știind că orice oscilare poate avea repercusiuni asupra înțelesului; își pune problema ortografiei lucrării, în general, și a modului cum își ortografiază Eminescu unele cuvinte, pentru "frumusețea lui formală", este vorba de inefabilul stilului eminescian; consideră obligatorie "justificarea etimologică". Dar ea își depășește excelentul
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
devenit accesibil prin oprirea Pendulului, iar cineva - și aș fi putut să jur că era Ardenti - fu catapultat de ceilalți peste masă, care dispăru literalmente de sub picioarele lui Belbo, se duse cât colo, În timp ce, În virtutea aceleiași Împingeri, Pendulul Începea o oscilare rapidă și violentă, smulgându-și și victima odată cu sine. Funia se Întinsese sub greutatea sferei și se Înfășurase, de data aceasta strânsă ca un laț, În jurul gâtului bietului meu prieten, proiectat În aer, atârnând de-a lungul firului Pendulului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
evenimente>> din această operă sunt gândurile Fiammettei, iar felul în care Boccaccio folosește cuvintele creează aceeași impresie. Într-o atentă juxtapunere a stilurilor, care nu sunt o simplă narațiune indirectă și o țesătură de monologuri și dialoguri, Boccaccio subliniază frenetica oscilare a psihicului Fiammettei.”247 Deși o donna demonicata, prin trădarea de care se face vinovată, Fiammetta este mult mai bine conturată ca personaj decât membrele brigatei, devine mai complexă și mai credibilă, mai bogată spiritual și mai umană. În această
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
epoca lui Pericle, atunci toate celelalte manifestări clasice vor deveni neoclasicisme, inclusiv cel francez. Dacă însă raportarea se face la curentul din Franța secolului al XVII-lea, atunci, în mod similar, tot ceea ce urmează va sta sub semnul neoclasicismului. Această oscilare, generatoare de confuzii și care presupune până la urmă o anumită libertate în modificarea subiectivă a conținutului termenului, se întâlnește, de altfel, și în lucrările autohtone de specialitate, care alternează în folosirea celor două sensuri. Ar putea exista însă și o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
impuritate și modificare treptată a substanței estetice este în mare măsură normală, fiind justificată prin schimbarea condițiilor inițiale (sociale, istorice, politice, economice etc.) care au produs fenomenul francez. În această ordine de idei, se va observa prin analiza neocla-sicismelor, continua oscilare a acestora între recuperarea tradiției clasice și adaptarea la contextele diferite în care se nasc. Această perpetuă incongruență între aspirații și realitatea contextuală este, de fapt, sursa incapacității acestor manifestări de a atinge omogenizarea deplină. Este un aspect care, alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
privim textul scrisorii deschise ca pe o altă modalitate de manifestare a spiritului polemic arghezian, integrată în ansamblul publicisticii sale. La nivelul arhitectonicii discursive, o atare formă a polemicii explicite mizeză totuși pe ligamentarea unor secvențe diferite ca, de pildă, oscilarea între transparență și ambiguitate, prin trecerea de la comunicarea tranzitivă la cea ironică, apoi trecerea de la adresarea directă (prin subjecție sau forme vocative și imperative) la enunțarea constativă, fapte ce imprimă o dinamică și o tensiune retorică specifice textului publicistic arghezian
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
moarte de om. Pe ăștia ursita și nelegiuirile lor i-au doborât..." (22.412-413)112* deoarece (1.7)113 propria lor prostie agravează soarta oamenilor. Dar înainte de măcelul pretendenților, pedeapsă dreaptă pentru ospitalitatea uzurpată, două alte scene de ospitalitate arată oscilarea între idealizare și trivializare, între un anume sublim și un anume grotesc, semn al dificultății de a găsi măsura potrivită, de a păstra un just echilibru în relațiile de ospitalitate. Visul Nausicăi "Domnița aruncase mingea uneia dintre fete, dar, cum
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
politice; pe de alt... parte, represiunea devine o chestiune delicat... dup... introducerea „glasnost”-ului. Autorit...țile ezit.... La Riga, poliția politic... nu intervine pe 23 august, dar face arest...ri În timpul mitingului din 18 noiembrie. Opinia public..., sensibil... la aceast... oscilare, diversific... formele contestației. O revist... estonian..., Looming, public... În iulie o nuvel... intitulat... „Maria Siperimaal”, care povestește tragică epopee a 16 familii baltice deportate În Siberia. În noiembrie, alt... revist... estonian... public... un articol despre abuzurile stalinismului. La Începutul toamnei
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
naturi a lui Christos și de propria experiență misionară, Biserica creștină era bine plasată ca să înțeleagă ambiguitatea imaginii, în același timp supliment de putere și deturnare a spiritului. De unde ambivalența ei față de icoană, pictură, ca și astăzi față de audiovizual. Această oscilare nu este oare o înțelepciune? În fața Imaginii, agnosticul nu va fi niciodată destul de creștin. Occidentul are geniul imaginilor fiindcă, în urmă cu douăzeci de secole, în Palestina a apărut o sectă evreiască eretică având geniul intermediarilor. Între Dumnezeu și păcătoși
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai urmărește apărarea istoriei și a progresului ca în Cadrele, ci apărarea trecutului împotriva nonvalorii istoriei prezente și a regresului constituit de sistemul totalitar. Democratul învins face apel la trecut împotriva distrugerii valorilor de către republica de la Vichy. Astfel se explică oscilările pe care le constatăm între alți termeni semnificativi, între "a reconstitui" trecutul și "a reconstrui trecutul": în realitate, manuscrisul ne arată că uneori Halbwachs șterge "a reconstitui" ca să-l înlocuiască prin "a reconstrui", iar alteori face contrariul, ceea ce nu înseamnă
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Între 6-7 ani și 12-13 ani, notăm o dispariție relativă a răspunsului depresiv și o multiplicare a comportamentelor simptomatice care apar ca tot atâtea mijloace de luptă împotriva suferinței depresive sau a suferinței de pierdere: instabilitate școlară, eșec la învățătură, oscilare între atitudinile provocatoare, agresive și atitudinile de reclamare a afectivității. Prezența fizică, mimica este încă marcată de această suferință depresivă reactualizată prin repetarea pierderii (în particular prin dispariția rochiei de casă a sorei mai mari); desenele (mari case goale) sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
CARACTERISTICI GENERALE În „Dicționarul comunicării nonverbale" (Givens B. D., 2002), dansul este catalogat ca „o repetare a unor serii de mișcări ritmice ale corpului sau a unor părți din corp (picioare, mâini, umeri), Într-un tempo muzical, având ca fundament oscilarea alternativă a mersului". Dansul este un fenomen de interacțiune umană, un mod de acționare a indivizilor unul asupra celuilalt. În timpul dansului, individul se adaptează la ceilalți, ajustându-și comportamentul. El remarcă pe alții și este remarcat printr-un mod de
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
venit”, „desigur”, „intrați”, „poftiți”, „la revedere” etc. Altfel spus, este vorba despre o legătură și un liant suprem În slujba acordului, a armoniei și a fluxului. Augustin Berque, apud Hisayasu Nakagawa, Introduction à la culture japonaise, PUF, Paris, 2005. Această oscilare relațională se regăsește În capoeira braziliană, unde mișcării unuia dintre protagoniști Îi corespunde o eschivă a celuilalt, urmată imediat de un atac evitat la rîndul său... Kitaro Nishida, Într-un articol publicat În Stanford Encyclopedia of Philosophy; traducerea aparține autorului
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
M-a plouat strașnic. Perspectiva dinamică este prezentă în planul semantic al substantivelor postverbale (plecare, renaștere, citire, mers, stins etc.) sau al substantivelor exprimând acțiuni (luptă, bătălie etc.) dar coexistă aici cu perspectiva statică, într-un raport intern de permanentă oscilare între static și dinamic: „Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul.” (M. Eminescu, I. p. 99) vs „Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi.” (M. Eminescu, I, p. 110) În plan deictic, substantivul se definește ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trepte pășite uneori înapoi, pe norii transformați adeseori în stânci sau noroi, reflectând în spirala mnemică ce e sus sau jos. Ajuns la porul fântânii, pe verticală poți accede în punctul cel mai înalt al clopotului, al universului, cu posibilitatea oscilării între cele două capete, dar niciodată fără o încărcătură sufletească suficientă ca răspuns al harului primit prin lumină. Cele două capete ale fântânii în care se reflectă reciproc apele, telurică și celestă, umană și divină, sunt tot o reprezentare geometrică
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]