415 matches
-
de echilibru stabil, se află într-o groapă de energie potențială. Energia mecanică totală a oscilatorului liniar armonic este constantă (se conservă) I.2.2. Reprezentarea mărimilor oscilatorii armonice. Vom reprezenta grafic elongația y, viteza v și accelerația a, ale oscilatorului liniar armonic, în funcție de timp, date de (I.1) și (I.2) sau (I.3). 2) Reprezentarea geometrică prin fazori (Fresnel) O mărime oscilatorie sinusoidală, elongație, viteză, accelerație, se poate reprezenta geometric printr-un fazor, sau vector rotitor, care este un
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
dată de legea lui Hooke, dar de sens opus deformației. In timpul oscilațiilor, greutatea rămâne constantă iar forța elastică variază în funcție de alungirea resortului, y. Aceasta este o forță de tip elastic, orientată către poziția de echilibru fiind proporțională cu depărtarea oscilatorului față de această poziție. Energia potențială a pendulului elastic, în câmp gravitațional, este suma dintre energia potențială datorată forței elastice, Ky2/2 și cea datorată forței de greutate, mg(y - y r ), unde yr este coordonata nivelului de energie potențială gravitațională
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
firului formează cu verticala unghiul θ, numit elongație unghiulara. Aceasta reprezintă forța de revenire la poziția de echilibru, care, în cazul general, nu este o forță de tip elastic. Deci pendulul gravitațional nu poate fi considerat, în cazul general, un oscilator liniar armonic. Folosind dezvoltarea în serie Rezultă că în cazul micilor oscilații, pendulul gravitațional poate fi considerat oscilator liniar armonic, deoarece se mișcă sub acțiunea unei forțe de tip elastic. I.3.3. Pendulul gravitațional anarmonic (neliniar) Am obținut expresiile
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
care, în cazul general, nu este o forță de tip elastic. Deci pendulul gravitațional nu poate fi considerat, în cazul general, un oscilator liniar armonic. Folosind dezvoltarea în serie Rezultă că în cazul micilor oscilații, pendulul gravitațional poate fi considerat oscilator liniar armonic, deoarece se mișcă sub acțiunea unei forțe de tip elastic. I.3.3. Pendulul gravitațional anarmonic (neliniar) Am obținut expresiile aproximative ale pulsației și perioadei proprii de oscilație ale pendulului gravitațional. Egalând coeficientul lui sin3ωt cu zero, neglijând
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
4. Influența forțelor de frecare asupra modului de oscilație a unui sistem mecanic I.4.1. Oscilații mecanice amortizate. Mișcarea aperiodica. Datorită interacțiunii cu mediul în care efectuează oscilații, particula pierde continuu energie prin radiație sau prin frecare. Cum energia oscilatorului este proporțională cu pătratul amplitudinii, înseamnă că amplitudinea scade cu timpul, adică oscilațiile se sting, se amortizează. În cazul unui mediu vâscos, în regim laminar de curgere, forța de rezistență (frecare) poate fi considerată proporțională cu viteza particulei (Stokes); în
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
este mică, adică b <<ω (sau r<< mk ), atunci în timpul de viață se efectuează un număr mare de oscilații. Atunci amplitudinea oscilațiilor amortizate aproape că n u s e schimbă în timpul unei perioade și putem calcula în acest caz energia oscilatorului cu formula cunoscută de la oscilatorul armonic, neglijând variația amplitudinii, adică a factorului e-bt, pe timpul unei perioade. adică energia scade exponențial cu timpul cu coeficientul de atenuare. I.4.3. Mișcarea amortizata aperiodică. Cazul amortizarii critice. I.5.1. Oscilațiile mecanice
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
sau r<< mk ), atunci în timpul de viață se efectuează un număr mare de oscilații. Atunci amplitudinea oscilațiilor amortizate aproape că n u s e schimbă în timpul unei perioade și putem calcula în acest caz energia oscilatorului cu formula cunoscută de la oscilatorul armonic, neglijând variația amplitudinii, adică a factorului e-bt, pe timpul unei perioade. adică energia scade exponențial cu timpul cu coeficientul de atenuare. I.4.3. Mișcarea amortizata aperiodică. Cazul amortizarii critice. I.5.1. Oscilațiile mecanice forțate Datorită forței de frecare
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
factorului e-bt, pe timpul unei perioade. adică energia scade exponențial cu timpul cu coeficientul de atenuare. I.4.3. Mișcarea amortizata aperiodică. Cazul amortizarii critice. I.5.1. Oscilațiile mecanice forțate Datorită forței de frecare r x , care „consumă" din energia oscilatorului, oscilațiile sunt amortizate. Pentru a întreține oscilațiile trebuie să intervenim cu o forță din afară asupra sistemului oscilant pentru a compensa „pierderile" de energie datorită frecărilor. Experiența arată că după trecerea unui regim tranzitoriu, se stabilește regimul permanent în care
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
R (care poate fi neglijată în cazul oscilațiilor armonice simple). Starea fiecăruia dintre aceste sisteme poate fi caracterizată prin parametri ai căror valori variază sinusoidal în funcție de timp și deci ale căror oscilații sunt armonice. Acești parametri sunt: elongația x a oscilatorului mecanic, al cărei analog este sarcina electrică q de pe armăturile condensatorului și viteza momentană v= dx/dt a corpului, al cărei analog este intensitatea instantanee I=dq/dt a curentului electric din circuitul oscilant. In starea de echilibru a celor
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
sarcina electrică q sunt nule. Comportarea oscilatorie a sistemelor considerate este determinată atât de cauzele care provoacă revenirea la starea de echilibru sau care împiedică aceasta, cât și de proprietățile sistemelor respective și este descrisă de ecuații analoge. În cazul oscilatorului mecanic considerat, cauzele principale ce determină comportarea în jurul poziției de echilibru sunt forțe (forța elastică, forța de rezistență frecare, forța periodică externă pentru întreținerea oscilațiilor) cărora, în cazul analogiei considerate, le corespund în circuitul oscilant tensiuni electrice, așa cum sunt prezentate
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
qm reprezintă în mod analog, valoarea maximă a sarcinii electrice de pe armăturile condensatorului, iar φ0 este faza inițială. In aceste soluții, pulsația oscilațiilor forțate ω se înlocuiește, în cazul oscilațiilor armonice simple, cu ω0 care se numește pulsația proprie a oscilatorului și reprezintă o constantă ce depinde de mărimile caracteristice acestuia. Astfel: pentru pendulul elastic: ω0=√ k/m pentru circuitul oscilant: ω0= 1/√LC Pulsația proprie a circuitului oscilant se poate găsi și folosind alt raționament analogic, pe baza semnificației fizice
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
celor descrise mai sus, obținându-se și alte mărimi care sunt prezentate in tabelul anexat. Analogia prezentată poate fi utilizată la cercurile de fizică sau chiar în clase cu elevi mai buni, pentru a defini mărimi fizice care pot caracteriza oscilatorul mecanic, prin analogie cu mărimi uzuale ce descriu comportarea circuitului oscilant. Se obțin, astfel, impedanța mecanică Zm, inertanța și complianța mecanică, prezentate în tabelul anexat. Folosind aceste rezultate, putem găsi prin analogie condițiile de rezonanță ale oscilațiilor mecanice, presupunând cunoscute
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
rezolva probleme referitoare la oscilațiile electromagnetice, utilizându-se algoritmi de rezolvare a unor probleme simple de oscilații mecanice. Această metodă poate fi ilustrată în cazul unor probleme care se rezolvă, utilizând legile oscilației armonice simple. Enunțurile problemelor analoge: 1. Un oscilator armonic oscilează după legea x=2sin(3,14t+π/3) (cm). Să se determine expresia vitezei în funcție de timp și valoarea acesteia în momentul t=0. 2. Într-un circuit oscilant serie, sarcina electrică de pe armăturile condensatorului variază cu timpul după
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
circuitului în cazul blocării sale. Acesta se numește watchdog și este un numărător care numără invers. Programatorul trebuie să aibă grijă să îl reîncarce periodic pentru a nu ajunge la zero. Semnalul de tact este de obicei generat de către un oscilator extern, cel mai adesea pilotat cu quartz, dar pot fi și interne, acestea fiind de tip RC. UCP de tip microcontroler au un circuit cu porți intern, iar în exterior se conectează o rețea de reacție pozitivă care determină oscilația
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
extern, cel mai adesea pilotat cu quartz, dar pot fi și interne, acestea fiind de tip RC. UCP de tip microcontroler au un circuit cu porți intern, iar în exterior se conectează o rețea de reacție pozitivă care determină oscilația. Oscilatoarele pilotate cu quartz au stabilitate și o precizie mai mare a oscilației (0.002%) pe când cele RC au o precizie de numai 0.01% -Alte semnale ARHITECTURA SETULUI DE INSTRUCȚIUNI 5.1. Generalități. CISC și RISC Arhitectura setului de instrucțiuni
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
comutatoarele electrice. Există un aparat portabil, cunoscut sub numele de detector de metale sau detector de arme electronice. El arată ca un capsator, însă dispune de o lampă și de un aparat de măsură. În structura lui se află un oscilator de frecvențe radio și o antenă pe bază de ferite. Lumina se aprinde dacă radiațiile emise de detector întâlnesc un ac sau un fir metalic, oricât de fin ar fi el. Într-o primă fază, detectorul este folosit pentru confirmarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Americii, J. Hans D. Jensen, RFG, „Pentru descoperirile privind structurii de înveliș nuclear”. 1964 Charles Hard Townes, Statele Unite ale Americii, Nikolai Ghenadievici Basov, Aleksandr Prohorov, Uniunea Sovietică, „Pentru munca fundamentală în domeniul electronicii cuantice, care a condus la construirea de oscilatoare și amplificatoare bazate pe principiul maser-laser”. 1965 Sin-Itiro Tomonaga, Japonia, Julian Schwinger, Richard P. Feynman, Statele Unite ale Americii, „Pentru munca să fundamentală în electrodinamica cuantică, având consecințe însemnate în fizica particulelor elementare”. 1966 Alfred Kastler, Franța, „Pentru descoperirea și dezvoltarea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
în materialele ceramice”. 1988 Leon Max Lederman, Melvin Schwartz, Jack Steinberger Statele Unite ale Americii „Pentru metodă radiației neutrino și demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinoului scurtat”. 1989 Norman Foster Ramsey, Statele Unite ale Americii, „Pentru inventarea metodei domeniilor oscilatoare separate și uzul sau în maserul de hidrogen și în alte momente atomice”. Hans Georg Dehmelt, Statele Unite ale Americii, Wolfgang Paul, Franța, „Pentru dezvoltarea tehnicii de prindere a ionilor”. 1990 Jerome I. Friedman, Statele Unite ale Americii, Henry Way Kendall, Statele Unite
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
fiecare particulă a coardei se mișcă sinusoidal, toate particulele având aceeași frecvență de oscilație. Din cele de mai sus reiese că există o infinitate de moduri normale, fiecărui mod normal corespunzându-i o frecvență caracteristică. Comparând coarda vibrantă cu un oscilator armonic simplu, format dintr-un resort elastic fixat la o extremitate, la cealaltă extremitate punând un corp de masă m, constatăm o deosebire fundamentală, acesta din urmă având numai un singur mod normal și deci o singură frecvență. Să presupunem
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
de rezultatele lui Michael Faraday. Un rezultat obținut prin studiul acestor ecuații a fost unda electromagnetică - procesul de propagare (cu viteza luminii) a câmpului electromagnetic. Fizicianul german Heinrich Hertz (1857-1894) a reușit să producă unde electromagnetice În 1888, construind un oscilator cu putere de transmitere a undelor radio. Hertz a demonstrat că undele au capacitatea nu numai de a fi transmise În spațiu, ci și de a fi recepționate, el detectând undele cu un arc metalic (antena hertz). Hertz nu a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și nici lui însuși. Din punct de vedere empiric, ea s-a bazat pe observații foarte sărace. Limbajul matematic în care a fost formulată conținea noțiunea unei derivate de ordinul doi, și cei care au încercat să deseneze un cerc oscilator al unei curbe știu că a doua derivativă nu este un concept foarte la îndemână. Legea gravitației pe care Newton a stabilit-o cu reticență, și pe care ar fi putut-o verifica cu o precizie de aproximativ 4%, s-
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
tija pe o suprafață cutanată dată, deasupra unui plan osos (cu excepția capului, căci vibrația se transmite la urechea internă și produce o senzație auditivă), subiectul având sarcina să spună când începe să nu mai simtă vibrația. Mai frecvent se utilizează oscilatoare pentru producerea vibrației. Pentru măsurarea amplitudinii mișcărilor vibratorii ale pielii (produse de un vibrator) se utilizează o lumină de neon întreruptă cu aceeași frecvență ca a stimulatorului vibrator. În aceste condiții pielea ne pare fie ca fiind nemișcată fie ca
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pot fi transmise, prin conducție osoasă (cutia craniană) la urechea internă. În acest caz se controlează dacă sistemul cochlear funcționează normal. Caracteristica principală a unui audiometru este posibilitatea producerii unui sunet (ton) de o anumită frecvență și reglarea intensității lui. Oscilatorul aparatului poate să producă o frecvență variabilă sau mai multe frecvențe fixe, cu un nivel reglabil de intensitate. Frecvențele fixe au, obișnuit, valori de octave variind între 128 cps și 8192 cps (octavele fiind: 128, 256, 512, 1024, 2048, 4096
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
niciodat] o parte substanțial] a seturilor viciilor unei alte tradiții majore. (Excepțiile tind s] fie de scurt] durat], fiind vorba despre anumite societ]ți aflate în declin sau autodistrugere.) Mai mult, în interiorul fiec]rei tradiții pot fi observate aceleași curente oscilatoare: exist] perioade în care accentul este pus pe îndeplinirea datoriilor, a obligațiilor sau a rolurilor convenționale; apoi vă ap]rea un mare reformator, susținând c] ne-am afundat într-atât în obedienta fâț] de reguli, atât de convenționali în modurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inductivi (motoare), apare un zgomot continuu de frecvența rețelei de alimentare și armonica a doua, cauzat periile motorului. În cazul dispozitivelor de comutație tip solid-state va fi generat un zgomot diferit de la un dispozitiv la altul ce depinde de un oscilator intern. Aceste ultime două categorii de consumatori vor genera atât un zgomot tranzitoriu, cauzat de comutatorul de alimentare, cât și un zgomot continuu, cauzat de mecanismele interne de comutație. Metoda constă într-o analiză a spectrului de frecvență a zgomotului
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]