131 matches
-
cel de pe urmă și cel mai mare deopotrivă vin înaintea feții M[ăriei] Tale, fiecine cu ce greutate are, căutând județ drept și aflîndu-l. Fiecine se judecă ascultîndu-se și apărîndu-se. Și-ntre acestea mii de mii de oameni unul este osebit de toți, el n-are dreptul viermelui de-a se-ncovoia sub piciorul celui care-l calcă, orice ureche omenească îi este închisă, numai Dumnezeu i-a mai rămas cu îndurarea, cu bunătatea... poate și cu dreptatea lui. ALEX[ANDRU
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un cap cu minte, inimos și cu vaza, anume Dragos, fiul lui Bogdan, însemnat mai adeseori cu numirea după de Bogdan-Dragoș, și acesta hotărî să îndeplinească în faptă via lor dorință atât după un loc de așezare mai favorabil și osebit de alții precum și după o existență proprie ca stat; căci românii, fiindu-le pământul muntos și puțin roditor și neputând suferi necuvenitul amestec teritorial de până acuma cu poporul rutean, erau împinși de un nerezistibil dor de-a emigra. Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
continuat și de dus la capăt o asemenea operă a mântuirii. În aceeași vreme se dădu din Roma ordin celor în urmă pomeniți arhiepiscopi de-a se informa daca-ar fi de vrun folos de-a se fonda o episcopie osebită pentru români, apoi să se mai informeze și să-i raporteze anume cum stau relațiile personale ale minoritului Antonie de Spoleto și daca este om vrednic de încredere, căci, după câte se pretind, el ar fi știind bine limba românească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui este veșnică: el este archiereùs s...ț eis tòn aiÄÎna („Mare Preot în veac” - 6,20), aparábaton échei tgn hierosýnQn („are preoția nestrămutata” - 7,24). - Este desăvârșit: „De un astfel de Mare Preot (archiereús) aveam nevoie: sfânt, nevinovat, neprihănit, osebit de cei păcătoși și înălțat deasupra cerurilor, care nu are nevoie, că marii preoți, să aducă în fiecare zi jertfe, mai întâi pentru păcatele proprii și apoi pentru ale poporului, întrucât a făcut această o dată pentru totdeauna, aducându-se jertfă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a stat asupra [Cantacuzinilor] cu multă vrăjmășie și cu multe groaze de moarte îngrozindu-i și afar-den prada domnească ce le-au prădat Gligore vodă casa dumnealor, amestecatu-s-au Drosul armaș de au luat de la dumnealui Costandin stolnic mai osebit multe altele”. Radu Căpățână a fost mare vornic în timpul lui Radu de la Afumați și a căzut în luptele cu turcii purtate de vijeliosul Domn. Pomelnicul Mănăstirii Argeș îl înscrie între victimele otomanilor, dar actele nu ne spun dacă a avut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce au fost mai mari, Drăghici i Șerban, să nu aibă nimic treabă acolo; pentru că, fiind ei mai mari și ajungându noi vremi bune și norocite, făcutu-le-a soțul mieu câștig bun, cu care câștig și-au făcut lor osebi sate, moșii, țigani și case de piatră: unul la Măguréni, altul la Drăgănești. Și așa fiindu ei întemeiați de la soțul mieu, socotit-au dumnealui, cu mine împreună, încă dintr-acia vréme de i-am osebit dentr-acéste sate ce scriu mai sus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care câștig și-au făcut lor osebi sate, moșii, țigani și case de piatră: unul la Măguréni, altul la Drăgănești. Și așa fiindu ei întemeiați de la soțul mieu, socotit-au dumnealui, cu mine împreună, încă dintr-acia vréme de i-am osebit dentr-acéste sate ce scriu mai sus, ca să n-aibă ei nimic treabă, fără numai acești 4 frați, pentru că ei au rămas mici și necăutați dă noi, căce am căzut la vremi gréle și nenorocite, supt multe pateme și nevoi și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
precară. Complicațiile, însă, abia acum încep, fiindcă virtualul soț era - se vede treaba - un frecventator al femeilor de moravuri ușoare, de la care luase o boală venerică (prostituatele erau transmițătoarele incriminate ale sifilisului), pe care i-a dat-o văduvei: „Și osebit de aceasta, fiindcă cu boala sfrinții, ar fi bolnăvit-o și pă dânsa și ar fi cheltuit de la dânsa taleri 60 până s-au tămăduit”. Primul agent al instituției care se ocupa de astfel de treburi - „protopopu județului” (un om
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atinge? Nu sunt oare prorocii și sfinții în calendarul Bisericii „spre învățătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înțelepțirea cea întru dreptate” (II Timotei 3, 16)? De la Iezechiel citire (22, 26-28): Preoții calcă legea Mea și pângăresc lucrurile Mele sfinte; nu osebesc ce este sfânt de ce nu este sfânt și nu fac deosebire între curat și necurat; de la zilele Mele de odihnă și-au întors ochii, și Eu sunt înjosit de către aceștia. Căpeteniile Ierusalimului în sânul lui sunt ca niște lupi care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să-i facă îmbunătățirile necesare, după cum este obligat prin contract și după cum s-a angajat"1988. De asemenea, în intervenția sa, prefectul județului Constanța arăta că, în localitatea Caramurat, "un alt local confortabil (...), pentru instalarea autorităților, nu se găsește, și, osebit de toate"1989, localitatea Caramurat "nici centrul plășii Constanța nu este"1990. Având în vedere toate acestea, prefectul județului Constanța, propunea "să se transfere reședința plășii Constanța în cătunul Anadalchioi, pendinte de comuna Palazu, unde se găsesc mai cu înlesnire
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Curții domnești. Treburile însă nu se opresc aici, fiindcă în aprilie 1776 Grigorie Alexandru Ghica voevod revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de alte mile, l-am mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc domnesc, la poarta cea mare a Curții gospod... Pentru aceia dar,... s-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfîntă!... Caporal, numără-i și ăstuia douăzeci și cinci! Și, pe când Matei Dulmanu primea bătaia fără a crâcni, Tănăsescu explică domnilor civili că tâlharii ăștia numai de bătaie înțeleg, că închisoarea e o adevărată recreație pentru ei și că, în orice caz, osebit de ancheta civilă, el trebuie să aplice tuturor sancțiunile drastice cuvenite, pentru că au îndrăznit să se ridice împotriva armatei... Titu Herdelea avea pe buze un răspuns, dar tăcu văzând că Baloleanu și Grecescu, cei chemați să vorbească, primesc fără obiecție
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lăsat a vede și a îngădui să se pustiiască aceste dumnezeiești lăcașuri, ce cu toată milostivire și luare aminte,... ne-am silit a le... milui binevoind ca să fie la cea mai bună stare... după cum sânt și alte mănăstiri. Pentru aceea, osebit de ale noastre domnești mile,... iată le-am rânduit puțin venit ce se arată mai gios... și printr-acest hrisov al domnii mele, hotărâm ca să aibă a lua mănăstire Aron Vodă câte una para de tot carul ce se va
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Pre unii ca acia, ori unde s-ar afla...pre toți să-i ia de grumazi și cu tot ce ar avea ei și să-i trimită la mănăstiri... Așijderea, am înțăles...precum o samă de călugări își țin bucate osebit de mănăstiri, cu odăile lor, și-și poartă grijă de bucatele lor și după trebele lor umblă...și au stricat de tot potvigul călugăresc și obiceaele cele bune a sfinților părinți...Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul să aibă a li
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
minciuni s-a pomenit. Judecata porni silă Cu bici a o-nfricoșa, GÎndind că va prinde milă Asupra mea ea așa. Dar geaba, mijloc nu fuse S-o facă a mă iubi, Că ea Îndată se duse Și iarăși se osebi. Judecata iar mi-a dat-o, Ea asemeni iar fugi, Mii de ori a-nfricoșat-o, Dar nu mă putu-ndrăgi. Dacă vede-n cea din urmă Că vrea a se omorî, Judecata ni se curmă Și s-o las
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în timp un fel de linie curbă din calea lor străbătută, adevărata formă a drumului ce am descris deja. Din când în când, vântul aducea la auzul călătorilor noștri niște urlete grozave. Ele voiau să îi facă a înțelege că, osebit de ei, Bărăganul mai era străbătut în acea noapte și de o sumă de lupi. Cu toate acestea, călătorii nu dedeau nici o atențiune acestor urlete. Poate că erau bine preparați de arme și bazau mult pe ele. Poate încă, că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la 1 ianuarie 1912 și 1 ianuarie 1913”; locuitorii cumpărători au semnat și un Act de împrumut ipotecar, în conformitate cu prevederile Legii Casei Rurale, în care, printre altele, scria: „subsemnații debitori afectăm și ipotecăm Casei Rurale fiecare loturile noastre cumpărate prin osebitu act de vânzare încheiat astăzi...”. Cumpărătorii conveneau și acceptau „numirea de către Casa Rurală încă de acum a unui agronom plătit de noi cu retribuțiunea ce se va fixa de Casa Rurală; iar în caz de neplată de către noi, ea se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de învățătură”168. Nu uită să aducă un elogiu membrelor grupului, ce reprezintă un etalon pentru celelalte femeii ale epocii: „căci, după cum prin darurile inimii vă deosebiți de celelalte femei, la fel și prin bună-cuviința purtării se cade să vă osebiți de celelalte toate.”169 Este un spirit evlavios, rostește toate „întru mărirea celui ce dăruiește viață” 170 . Povestirile ei sunt diversificate, dovedind imaginație și bun gust, pun accent pe valoarea inteligenței umane, care nu este în mod obligatoriu legată de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de învățătură”168. Nu uită să aducă un elogiu membrelor grupului, ce reprezintă un etalon pentru celelalte femeii ale epocii: „căci, după cum prin darurile inimii vă deosebiți de celelalte femei, la fel și prin bună-cuviința purtării se cade să vă osebiți de celelalte toate.”169 Este un spirit evlavios, rostește toate „întru mărirea celui ce dăruiește viață” 170 . Povestirile ei sunt diversificate, dovedind imaginație și bun gust, pun accent pe valoarea inteligenței umane, care nu este în mod obligatoriu legată de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de miere, să le pui să fiarbă și tot să le iei spuma până se va Împrăștia. Să iei dimineața câte o linguriță, ca de dulceață, că ți va trece. Din manuscrisul nr.924, din anul 1829, aflat la Academia Română (Osebite rățăte pentru boale) Pentru durerea de măsele și dinți: piatră vânătă arsă În foc, Într-o lingură miere, frecate bine amândouă și turnate Într-un litru de oțet, amestecându-se bine. Te freci cu o petecuță de in pe măsele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de Jos în perioada de consolidare a României moderne. Chiar în același an dezideratul statutar al Asociației Unirea este îndeplinit. La 27 septembrie 1870, profesorul Ion Popescu, de la Liceul „Codreanu”, fondează ziar ul Semănătorul care „se va tipări fără plată osebită în tipogr afia asociațiunei!” Grija de bază a celor care au scris săptămânalul Semănătorul, a lui Ion Popescu, Ștefan Neagoe, Panaite Chenciu, I.C. Codrescu și Stroe Belloescu, pers onalități de înaltă ținută morală, profesională și civică, cu o neî nchipuită
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
E știut că prin basme, cît scuturi căpăstrul și calul - ce-i drept, năzdrăvan - îți răsare în față, din oricare lume ar fi. Dar poveștile fost-au, cîndva, învăscute cu viața de fiece zi și trăirea cam nu se putea osebi întru totul de vis. într-o zi dăneșteanul Filică Furnică ne spune că el a văzut, undeva, pe un om care se împăcase din preț cu alt om ce vindea niște boi, cum pe dată el s-a răzgîndit și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
plăti, pînă la acea dată, toate impozitele și dările către stat, județ și comună. În pădure, unde era un parchet în tăiere, Eminovici nu va mai avea nici un amestec. I se vor da numai 16 stînjeni de lemne din tăietură, osebit pari, nuiele și haragi, pentru trebuințele moșiei 206. La 2 mai 1878, Gh. Eminovici a primit de la Marinovici rata a doua din prețul de vînzare, adică 2.000 de galbeni austrieci, eliberînd o chitanță 207. Cu altă chitanță, datată tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru dinamica sexuală, cât și pentru perioada din preajma nașterii unui copil. Din punctul de vedere al dinamicii sexuale, exersarea musculaturii perineale și vaginale îi permite partenerei să facă anumi te contracții care îi vor da ei și partenerului senzații de osebit de plăcute. Obiectele intravaginale Presupun că, din pudoare sau datorită unui exagerat simț al ridi colului, unele fete nici nu se gândesc să aplice ma ne vrele de tip Kegel vreodată. Altele se află însă la polul opus: după o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ales ochii largi deschiși: „totdeauna iaste vârtos la pricini dă judecăți, este cu anevoie a să găsi și a să vâna adevărul pentru că și căutându-se dă multe ori nu să poate afla. Și după ce să află, nu se poate osebi cu înlesnire de minciună, căci și minciuna să arată la judecată în chipul adevărului, întru toate ale lui adică și la glas și la chip, atât să aseamănă încât de multe ori și de cei mai cu știință și iscusința
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]